{"id":2905,"date":"2010-05-27T07:41:32","date_gmt":"2010-05-27T05:41:32","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=2905"},"modified":"2010-05-27T07:41:59","modified_gmt":"2010-05-27T05:41:59","slug":"exporta-sua-boli-psihice","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/exporta-sua-boli-psihice\/","title":{"rendered":"Exporta SUA boli psihice?"},"content":{"rendered":"<p><em><strong> <\/strong><\/em><\/p>\n<p><em><strong>Este un loc comun faptul ca aproape fiecare tara de pe glob resimte exportul de cultura americana, materializat prin exportul de orice, de la filme la junk food. Dar este acest impact al Americii at\u00e2t de tulburator \u00eenc\u00e2t sa fie contabilizat? \u00cen cartea Crazy Like Us: The globalization of the American psyche, jurnalistul american Ethan Watters sustine ca cea mai devastatoare consecinta a rasp\u00e2ndirii culturii americane nu au constituit-o nici stilul de viata american, nici craterele provocate de bombele de ultima generatie, ci americanizarea psihicului uman. Jurnalistul Ethan Watters crede ca suntem \u00eentr-un proces de omogenizare a modului \u00een care lumea devine nebuna. Cartea exploreaza modul \u00een care s-au rasp\u00e2ndit pe glob patru boli mintale: stresul post-traumatic, anorexia, schizofrenia si depresia, produc\u00e2nd efervescenta \u00een cercurile intelectuale din lumea occidentala, dar si \u00een r\u00e2ndul publicului larg.<\/strong><\/em><br \/>\nSUA este lider mondial \u00een generarea de teorii moderne ale psihicului uman, dar si de tratamente noi \u00een domeniul sanatatii mintale. Exportul american de medicamente devine astfel justificat de certitudinile \u00een domeniul cunostintelor biomedicale care vor scuti suferinta si stigmatul bolilor psihice. Adoptarea pe scara larga a standardelor de sanatate din SUA au facut din suferintele psihicul american modelul principal de diagnosticare.<br \/>\n\u00centr-o lume globalizata, te-ai astepta sa existe o sensibilitate mai accentuata asupra valorilor umane si-a diversitatii. Si ce zona ar putea fi mai critica dec\u00e2t sanatate mintala? Psihiatrii si antropologii medicali, cei care se ocupa cu studierea bolilor mintale \u00een diferite culturi, contesta suprematia psihicului american si sustin ca bolile mintale nu sunt repartizate uniform la nivel global, si ca registrul simptomatic difera \u00een functie de regiune. De exemplu, pentru un barbat din Nigeria depresia se traduce printr-un sentiment \u201epiperat\u201c\u00a0 \u00een cap, \u00een timp ce pentru un fermier chinez depresia s-ar manifesta doar prin dureri de umar sau de stomac. Pe de alta parte, femeile salvadoriene refugiate care au suferit traume psihologice dupa un lung razboi civil, vorbesc despre calorias, un sentiment de caldura intensa a corpului. Din pacate, profesionistii din domeniul sanatatii mintale \u00een SUA, cei care domina discutiile la nivel mondial cu privire la modul \u00een care bolile psihice sunt clasificate si tratate, ignora sau chiar resping aceste diferente. Mai mult, versiuni locale ale bolilor mintale au ajuns omogenizate \u00een versiunile americane \u00eentr-un ritm extraordinar.<br \/>\nEthan Watters constata ca depresia si stresul post-traumatic (PTSD) se rasp\u00e2ndesc \u00een \u00eentreaga lume, cu viteza unei boli contagioase, \u00eenlocuind forme indigene de boli psihice, care, \u00een timp, vor disparea. Doua forte puternice si diferite conduc spre acest lucru.<br \/>\nDiagnosticul occidental de PTSD este \u00een curs de rasp\u00e2ndire prin intermediul consilierilor care configureaza centre de prim ajutor psihologic, dupa razboaie si dezastre naturale. Depresia este promovata de catre companiile multinationale de medicamente, care \u00een numele profitului forteaza alte culturi sa adopte simptomatologia vestica, cre\u00e2ndu-si noi piete pentru antidepresivele lor.<br \/>\nLaurence Kirmayer, director al diviziei de psihiatrie sociala si transculturala de la Universitatea McGill din Montr\u00e9al, Canada, a fost folosit de compania GlaxoSmithKline (GSK) pentru a-si lansa antidepresive (comercializate ca Paxil \/ Seroxat) \u00een Japonia, \u00een anul 2000. Kirmayer, o autoritate \u00een ceea ce priveste impactul convingerilor culturale asupra bolilor psihice, a fost invitat si sponsorizat de GSK sa tina conferinte academice \u00een Japonia. Nici nu a sosit bine \u00een Japonia si profesorul canadian si-a dat seama de adevarata ordinea de zi: compania nu-si dorea dec\u00e2t sa aiba acces la cunostintele sale pentru a o ajuta sa \u00eenteleaga modul \u00een care pot fi schimbate credintele culturale asupra boli. \u201ePrezentarea clinica a depresiei si a anxietatii nu tine numai de fundalul etnocultural ale pacientilor, ci si de structura sistemului de asistenta medicala \u00een care se regasesc categoriile de diagnostic si conceptele pe care le \u00eent\u00e2lnesc \u00een mass-media si \u00een dialog cu familia, prietenii si medicii\u201c, a scris mai t\u00e2rziu Kirmayer, \u00een The Journal of Clinical Psychiatry. \u00centr-o lume aflata \u00eentr-un proces de globalizare, toti acesti factori sunt \u00een \u201etranzactie constanta si sufera transformari dincolo de granitele de rasa, clasa, cultura si natiune\u201c. Cu alte cuvinte, credintele culturale despre depresie si despre sine sunt maleabile si raspund mesajelor exportate de la o cultura la alta.<br \/>\nProvocarile de care a avut parte GSK pe piata japoneza au fost formidabile. Japonezii aveau un diagnostic clinic pentru depresie \u2013 utsubyo \u2013 care difera violent de versiunea americana: era descrisa ca o boala devastatoare si care te stigmatizeaza la fel ca schizofrenia. Din perspectiva comercializarii antidepresivelor, aceasta conceptie a avut consecinte nefaste \u2013 v\u00e2nzarile erau rare. Pentru a face din v\u00e2nzarea paroxetinei un succes, putinele persoanele diagnosticate cu utsubyo nu erau suficiente. Asa cum Kirmayer a realizat, GSK viza sa influenteze \u00een profunzime modul \u00een care japonezii \u00eentelegeau tristetea si depresia.<br \/>\nCele mai multe alte stadii de melancolie nu erau considerate boli \u00een Japonia. Tristetea ad\u00e2nca a fost adesea considerata a fi un jibyo, o dificultate personala care construieste caractere.<br \/>\n\u201eAm fost martorul modului \u00een care o societate farmaceutica multinationala a lucrat din greu pentru a redefini conceptiile despre sanatate mintala\u201c, a spus Kirmayer. \u201eAceste schimbari au efecte de anvergura. Modific\u00e2nd conceptiile culturale, modifici personalitatea si comportamentul de zi cu zi al oamenilor. Si acest lucru se \u00eent\u00e2mpla la scara globala. Aceste companii au modificat credintele culturale cu privire la modul \u00een care era perceputa boala si vindecarea.\u201c Este exact ceea ce GSK pare sa fi realizat. Promov\u00e2nd depresia ca o Kokoro nu Kaze \u2013 \u201eo raceala a sufletului\u201c \u2013 GSK a reusit sa popularizarea diagnosticul. \u00cen primul an, \u00een Japonia, v\u00e2nzarile de paroxetina au atins valoarea de 100 milioane dolari. \u00cen 2008, acestea au fost aproximativ de 350 milioane dolari cu perspective de crestere rapida.<br \/>\n\u00cen concurenta acerba cu depresia a intrat si diagnosticul de stres post-traumatic. \u201eOficial\u201c, PTSD a intrat \u00een manualul de diagnosticare al Asociatiei Americane de Psihiatrie abia la \u00eenceputul anilor 80. De atunci s-a \u201ebucurat\u201c de un succes fulminant. Specialistii din occident \u00eel promoveaza acum \u00een \u00eentreaga lume, mai ales \u00een \u201ecentrele psihologice de prim ajutor\u201c din zonele lovite de dezastre naturale si razboaie. Potrivit lui Allan Young, antropolog medical la Universitatea McGill, rasp\u00e2ndirea PTSD ca diagnostic la nivel mondial ar putea fi numita \u201epovestea de succes a globalizarii\u201c.<br \/>\n\u00cen graba occidentalilor de a trata ranile psihice ale persoanelor traumatizate, tot mai putini specialisti se \u00eentreaba daca PTSD poate fi aplicat util peste tot. \u201eSemnificatia unui eveniment oribil are un impact foarte mare asupra psihicului uman, iar aceasta semnificatie difera de la o regiune la alta. Semnificatia creeaza la fel de multe probleme ca si evenimentul\u201c, spune Ken Miller, psiholog la Colegiul Pomona, Claremont, California, care a studiat \u00een Afganistan si \u00een alte zone de conflict, traumele provocate de razboi. El a descoperit multe reactii psihologice care nu se regasesc \u00een lista simptomelor occidentalului PTSD, dar si c\u00e2teva reactii care nu au nici o traducere \u00een limba engleza. \u00cen Afganistan, de exemplu, exista asabi, un tip de furie nervoasa, si fishar-e-bala, senzatie de agitatie sau de presiune.<br \/>\nGiathra Fernando, psiholog la California State University, Los Angeles, a descoperit reactii psihologice cultural distincte \u00een urma traumei provocate de tsunami \u00een Sri Lanka. \u00cen urma acestui dezastru natural, \u00een aceasta tara insulara nu au fost raportate reactii patologice \u00een conformitate cu statele interne care alcatuiesc cea mai mare parte a listei de control al PTSD (hiperexcitatie, amortire emotionala si altele similare). Mai degraba, consecintele negative ale evenimentelor tragice au fost privite \u00een termeni de deteriorare a relatiilor sociale. Subiectii cercetarii lui Fernando credeau ca cei care au avut de suferit \u00een urma tsunami-ului se izolasera \u00een prealabil de reteaua lor sociala sau nu \u00eesi mai \u00eendeplineau rolul \u00een grupurile de rudenie. Astfel, \u00een Sri Lanka, nu mintea a suferit daune \u00een urma tsunami-ului, ci acestea s-au manifestat \u00een afara, \u00een mediul social. Multi cercetatori au gasit expresii culturale distincte ale traumei si acestea pot deveni eficiente pentru suferinta daca sunt cunoscute expresii idiomatice locale.<br \/>\nArthur Kleinman, antropolog medical la Universitatea Harvard, spune ca, desi cele mai multe catastrofe nu se produc \u00een vest, \u201eam intervenit \u00een patologia si \u00een reactiile lor. Le spunem: nu stiti cum sa traiti \u00een aceasta situatie. Le luam naratiunile culturale si le impunem pe ale noastre. Este un exemplu teribil de dezumanizare.\u201c<br \/>\nDepresia si PTSD nu sunt doar liste de simptome. La fel cum isteria a fost o tulburare emblema a epocii victoriene, astfel PTSD si depresia vorbesc despre modul \u00een care SUA si occidentul se concep pe sine. Aceste boli occidentale contin ipoteze despre evenimentele care vor deteriora mintea omului si care se afla \u00eentre linia normala si patologie. Daca mergem mai departe, putem spune ca atunci c\u00e2nd descriem tulburarile psihice printr-un manunchi de simptome, noi, occidentalii, nu facem altceva dec\u00e2t sa exportam o viziune asupra lumii. Si sa o impunem.<\/p>\n<p><em><strong>Bibliografie:<\/strong><br \/>\n<\/em>Ethan Watters,<em> Crazy Like Us: The globalization of the American psyche, <\/em>Free Press\/Simon and Schuster, 2010<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Este un loc comun faptul ca aproape fiecare tara de pe glob resimte exportul de cultura americana, materializat prin exportul de orice, de la filme la junk food. Dar este acest impact al Americii at\u00e2t de tulburator \u00eenc\u00e2t sa fie contabilizat? \u00cen cartea Crazy Like Us: The globalization of the American psyche, jurnalistul american Ethan&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/exporta-sua-boli-psihice\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Exporta SUA boli psihice?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[2354,2350,2347,2351,2349,2355,2353,2352,2348],"class_list":["post-2905","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-antidepresive","tag-boli-psihice","tag-boli-psihice-america","tag-depresia","tag-impact-al-americii","tag-psihiatrie-sociala","tag-ptsd","tag-stresul","tag-sua-suferinte-psihice"],"views":5192,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2905","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2905"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2905\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2905"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2905"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2905"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}