{"id":2902,"date":"2010-05-27T07:36:02","date_gmt":"2010-05-27T05:36:02","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=2902"},"modified":"2026-01-23T20:42:37","modified_gmt":"2026-01-23T18:42:37","slug":"obiectele-din-casa-semne-si-prevestiri","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/obiectele-din-casa-semne-si-prevestiri\/","title":{"rendered":"Obiectele din casa. Semne si prevestiri"},"content":{"rendered":"\n

In imaginarul popular, spatiul casei e investit cu functia oraculara. \u201eApropierea unui deces afecteaza spatiul in care se afla cel <<insemnat>> cu pecetea mortii\u201c,1\u00a0 de aceea, locuinta, obiectele, fiind legate de existenta cotidiana, au un rol primordial.
Casa, ca spatiu care a adapostit si a protejat omul in timpul vietii, \u201ecomunica\u201c, in iminenta mortii stap\u00e2nilor, diferite semne. Primul prevestitor, in mentalitatea populara, se considera a fi ceasornicul casei2 : \u201eExista la fiecare casa locuita, mai ales la cele vechi, de lemn, in pereti, grinzi sau cercevelele ferestrelor un c. sceasornict al casei\u201c3. Potrivit credintelor, acesta este \u201eun duh trimis de Dumnezeu spre a prevesti moartea celor din casa\u201c4. Ceasornicul casei poate fi incarnat de o musculita, de o insecta sau un g\u00e2ndac, de carii si de sarpele casei5 , care bat din aripi, rod b\u00e2rne sau bocanesc in peretele casei6. Prevesteste moartea c\u00e2nd nu se mai aude, sau dimpotriva, c\u00e2nd sunetul sau se aude in mod repetat, dar si c\u00e2nd se aude in dreptul usii, deasupra ei.7\u00a0 Usa este un spatiu de trecere, cu un dublu statut: este o frontiera care desparte spatiul intim al casei de lumea de afara, dar se poate spune ca delimiteaza lumea de aici si lumea de dincolo; o data iesit pe usa casei, pentru mort nu mai exista cale de intoarcere. El a plecat deja spre lumea de dincolo. Aceasta este legatura dintre prevestirile de moarte si usa. Auzindu-l bat\u00e2nd in preajma usii, oamenii cred ca anunta o noua trecere.
Totusi, sunetul produs de ceasornicul casei nu este legat numai de c\u00e2mpul semantic al mortii. Prevestirile acestuia sunt diferite in functie de modul si locul in care se aude.
Este semn rau: \u201ec\u00e2nd bate\u201c;
\u201ec\u00e2nd bate la icoane, in peretele de apus\u201c;
\u201ec\u00e2nd se aude la usa, deasupra ei sau se muta spre ea\u201c.8
Este semn bun: \u201ec\u00e2nd bate (regulat) (…);\u00a0 c\u00e2nd se aude spre fundul casei\u201c;
\u201ec\u00e2nd sunetul se aude sau se muta in peretele unde stau icoanele sau sub ele\u201c;
\u201ec\u00e2nd se aude la fereastra <din dos> (…), deasupra mesei (…),\u00a0 aceasta insemneaza ca e casa cu noroc (…), facuta pe loc <curat>\u201c9.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n

Ceasornicul casei mai poate vesti nasterea unui copil, dar si venirea oaspetilor: \u201eC\u00e2nd bate in fundul casei, se <naste un fiu>\u201c; \u201ec\u00e2nd bate <inlauntrul> casei (…), vin oaspeti\u201c.10\u00a0 Se poate vorbi de ambiguitate in cazul unor credinte legate de ceasornicul casei, deoarece acelasi semn apare drept exponentul unor directii de prevestire diferite. Daca in cazul penultimei credinte citate ambiguitatea poate fi risipita, deoarece nasterea unui copil este si un semn bun, nu acelasi lucru se poate spune despre sunetul ceasornicului casei, in preajma icoanei, privit at\u00e2t ca semn bun,\u00a0 c\u00e2t si ca semn rau.
Icoana ocupa un loc special in interiorul casei, av\u00e2nd un rol ritualic, simbolic, iar semnele prevestitoare legate de ea, \u201edesi mai putin frecvente, au o mare influenta asupra starii sufletesti in familie\u201c11.
In cultura traditionala rom\u00e2neasca, ea reprezinta obiectul sacru al casei, legatura cu divinitatea, puterea sacrala si apotropaica a acesteia fiind intarita de sfintirea de catre preot. Astfel, ea devine cea mai puternica forta de aparare a oamenilor impotriva raului12.
De aceea, in privinta puterii prevestitoare a icoanei, nu exista nici o indoiala: \u201eC\u00e2nd icoana cade din cui asa de la sine, e semn de moarte\u201c, \u201eC\u00e2nd plesneste icoana se crede ca este ceea mai mare nenorocire a casei\u201c; \u201eC\u00e2nd trosneste icoana, e rau de moarte\u201c13.
Ca \u201efacatoare de minuni\u201c, icoana e cunoscuta si pentru prevestirea ploii: \u201eC\u00e2nd icoana facatoare de minuni are stropi de apa (e asudata), e semn ca va ploua\u201c14. Datorita puterilor sale, oamenii o folosesc in perioadele de seceta, in riturile de invocare a ploii15.
Alt obiect prevestitor in interiorul casei, si acesta cu un substrat religios, este candela. Prin aprindere, dob\u00e2ndeste si ea rolul de a proteja casa de intruziunea raului, alaturi de icoana. De aceea, in momentul stingerii sau al varsarii continutului \u2013 untdelemnul \u2013 se considera ca prevesteste moartea unui membru al familiei: \u201eC\u00e2nd versi candela, e semn de moarte\u201c, \u201eC\u00e2nd s-a stinge candela de la sine, e un mare rau\u201c16.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n

Candela inglobeaza in ea lumina, caldura si implicit, viata. Aceste trei elemente sunt legate intre ele simbolic, de aceea, stingerea de la sine reprezinta o ruptura perceputa ca aducatoare de rau, efectul fiind distrugerea triadei: fara lumina nu mai exista caldura, iar fara acestea doua, viata devine imposibila, nu numai in plan simbolic, ci chiar material.
Candela, ca si icoana, de altfel, sunt simboluri ale sfinteniei, si cum multi sfinti au avut darul prezicerii, al prorocirii, se crede ca acest dar este prezent si in obiectele care-i reprezinta.
Un semn al iubirii Domnului se considera ca este atunci c\u00e2nd lumina candelei arde fara sa se stinga 40 de zile. Dorintele omului sunt ascultate si\u00a0 Domnul ii trimite semne:
\u201eC\u00e2nd arde candela 40 de zile fara sa se st\u00e2nga, Dumnezeu ii descopere ceea ce doreste, daca are vreun prepus sbanuialat ceva\u201c17.
Candela ar putea fi prevestitoare si a unor evenimente de o mare importanta istorica: \u201eCalugarii de la Manastirea Putna spun ca la morm\u00e2ntul domnitorului Stefan Cel Mare, candela s-a stins doar de 2 ori in decursul a 500 de ani: prima data la rapirea Bucovinei si a doua oara la rapirea Basarabiei!\u201c18.
Potrivit acestei informatii candela s-a stins, coincidenta sau nu, in momentul in care tara a pierdut c\u00e2te un teritoriu. Simbolic, aceste teritorii faceau parte din \u201etrupul\u201c Rom\u00e2niei si de aceea pierderea lor a insemnat o moarte, o \u201eeviscerare\u201c, produc\u00e2nd stingerea candelei chiar la morm\u00e2ntul lui Stefan cel Mare, cel care, in timpul domniei, a incercat sa-si mentina intact teritoriul \u2013 Moldova.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\n

NOTE:<\/strong>
\n1) Ion H. Ciubotaru, Marea Trecere, Bucuresti, Ed. Grai si Suflet \u2013 Cultura Nationala,1999, p. 14.
\n2) Mai este numit si \u201eceasornicul mortii\u201c, \u201etocanitoarea\u201c sau \u201eciocanelele casei\u201c, v. I. Muslea, Ov. B\u00e2rlea, Tipologia folclorului. Din raspunsurile la chestionarele lui B. P. Hasdeu, Bucuresti, Ed. Minerva, 1976, p. 459.
\n3) Ibidem.
\n4) Ibidem, p. 460.
\n5) Sarpele casei se ascunde \u201esub prag, sub vatra (locuri sacre), in peretele casei, in grinda (…), prezenta lui fiind semnalata de un ticait ca de ceasornic. (…) De regula, ticaitul prevesteste moartea sau alta nenorocire; totusi, c\u00e2nd bate regulat, se crede ca e semn bun (…)\u201c, Antoaneta Olteanu, Sarpele casei \u2013 Ipostaze, in Revista de etnografie si folclor, Ed. Academiei Rom\u00e2ne, Tomul 43, Nr. 1-2, 1998, p. 37.
\n6) I. Muslea, Ov. B\u00e2rlea, op. cit., p. 460.
\n7) Ibidem, p. 461: \u201eSemn de moarte: c\u00e2nd nu mai bate \/…\/; c\u00e2nd bate des \/…\/; c\u00e2nd se aude la usa sau deasupra ei sau se muta spre ea\u201c.
\n8) Ibidem.
\n9) I. Muslea, Ov. B\u00e2rlea, op. cit., p. 461.
\n10) Ibidem.
\n11) E. Bernea, Moartea si inmorm\u00e2ntarea in Gorjul de Nord, Bucuresti, Ed. Cartea Rom\u00e2neasca, 1998, p. 17.
\n12) I. Evseev, Dictionarul de simboluri si arhetipuri culturale, Timisoara, Ed. Amarcord, 2001, p. 83 : \u201eFiecare icoana din casa, mai cu seama daca a fost sfintita de preot sau este mostenita de la parinti si bunici, poseda macar o parte din puterea icoanelor <facatoare de minuni>\u201c.
\n13) A. Gorovei, Credinte si superstitii ale poporului rom\u00e2n, Bucuresti, Ed. Grai si suflet \u2013 Cultura nationala, 1995, p. 110.
\n14) Ibidem.
\n15)  Fiindu-i cunoscuta puterea, icoana e folosita pe timp de seceta in riturile de chemare a ploii; v. I. Evseev, op. cit., p. 83.
\n16) I. Nicolau, C. Huluta, Credinte si superstitii rom\u00e2nesti dupa Artur Gorovei si Gh. F. Ciausanu, Bucuresti, Ed. Humanitas, 2000,  p. 46.
\n17)  E. N. Voronca, Datinile si credintele poporului rom\u00e2n, Iasi, Ed. Polirom, 1998, vol. II, p. 493.
\n18) Ion Rusu, Candela de la morm\u00e2ntul lui Stefan cel Mare, in revista Paranormal, anul VII, nr. 7, p.11.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

\n
Obiectele din casa. Semne si prevestiri (II)<\/a><\/blockquote>