{"id":28861,"date":"2026-10-12T21:18:24","date_gmt":"2026-10-12T19:18:24","guid":{"rendered":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=28861"},"modified":"2026-10-12T22:14:38","modified_gmt":"2026-10-12T20:14:38","slug":"cultura-666-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cultura-666-2\/","title":{"rendered":"Cultura 667"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"\n\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t<\/svg>\n\t\t<\/button><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

| Imagine copert\u0103:<\/strong> Proiectul LOCURI DE POVESTE – foto: Carmen Corbu<\/strong> | <\/strong><\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n

SOCIETATE<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Putem s\u0103 credem diferit f\u0103r\u0103 s\u0103 ne privim diferit?<\/a><\/h3>\n\n\n\n

AUTOR: Paula-Raluca N\u0103stase<\/p>\n\n\n\n

\n

Po\u021bi s\u0103 preferi alt\u0103 muzic\u0103 dec\u00e2t mine f\u0103r\u0103 s\u0103 existe vreo problem\u0103. Po\u021bi s\u0103 ai alte opinii politice, s\u0103 \u00ee\u021bi plac\u0103 alte filme sau s\u0103 ai alte hobby-uri. Putem chiar s\u0103 avem p\u0103reri complet opuse despre anumite lucruri \u0219i s\u0103 r\u0103m\u00e2nem prieteni. C\u00e2nd vine vorba despre credin\u021b\u0103, \u00eens\u0103, uneori diferen\u021ba pare s\u0103 capete o greutate mult mai mare.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

De ce? Poate pentru c\u0103 religia nu este doar o opinie oarecare. Pentru foarte mul\u021bi oameni, ea este legat\u0103 de identitate, de familie, de valorile \u00een care au crescut \u0219i de modul \u00een care \u00een\u021beleg lumea. Atunci c\u00e2nd cineva pune la \u00eendoial\u0103 credin\u021ba unei persoane, aceasta poate sim\u021bi c\u0103 este pus\u0103 la \u00eendoial\u0103 chiar ea.<\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n

SOCIETATE<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Artistul, arta \u0219i libertatea de a ne contrazice<\/a><\/h3>\n\n\n\n

AUTOR: Raluca-Nicoleta Ene<\/p>\n\n\n\n

\n

Ce a\u0219tept\u0103m de la un artist atunci c\u00e2nd c\u00e2nt\u0103 pentru noi? Ne a\u0219tept\u0103m s\u0103 ne ofere doar muzic\u0103? Consider\u0103m c\u0103 opiniile sale politice fac parte inevitabil din ceea ce cump\u0103r\u0103m atunci c\u00e2nd \u00eei cump\u0103r\u0103m arta sau putem separa persoana public\u0103, artistul, opera \u0219i spectacolul?<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Un concert nu este doar spa\u021biul artistului. \u00cen spatele lui exist\u0103 un organizator, un promotor, proprietarul unei s\u0103li \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, un public care a cump\u0103rat un bilet pentru un anumit spectacol. Atunci c\u00e2nd un muzician folose\u0219te acea scen\u0103 pentru a transmite un mesaj politic, nu mai este vorba doar despre dreptul s\u0103u de a avea o opinie. Intr\u0103 \u00een discu\u021bie \u0219i limitele pe care ceilal\u021bi participan\u021bi la acel spectacol sunt dispu\u0219i s\u0103 le accepte.<\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n

SOCIETATE<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Tinerii \u0219i noua economie: de la \u201esocietatea diplomei\u201d la \u201esocietatea monetiz\u0103rii\u201d<\/a><\/h3>\n\n\n\n

AUTOR: Adrian \u0218oait\u0103<\/p>\n\n\n\n

\n

De ce tot mai mul\u021bi tineri rom\u00e2ni viseaz\u0103 la unghii, trading \u0219i TikTok.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Observ un fenomen interesant de ceva vreme, drept pentru care am f\u0103cut un mini-studiu pe tem\u0103:
Foarte multe fete care sunt la facultate spun c\u0103, dup\u0103 ce termin\u0103, vor s\u0103 \u201epun\u0103 unghii\u201d. Nu neap\u0103rat pentru c\u0103 asta ar fi pasiunea lor de o via\u021b\u0103, ci pentru c\u0103 pe TikTok v\u0103d alte fete care spun c\u0103 fac 8.000, 10.000 sau chiar 15.000 de lei pe lun\u0103.
La b\u0103ie\u021bi, echivalentul este pu\u021bin diferit: crypto, trading, dropshipping, detailing auto, barbershop, Bolt, imobiliare, \u201eagen\u021bie de social media\u201d, automatiz\u0103ri cu AI.<\/p>\n\n\n\n

Conteaz\u0103 ce po\u021bi transforma \u00een bani. O abilitate. Imaginea ta. Corpul t\u0103u. Ma\u0219ina ta. Telefonul t\u0103u. Audien\u021ba ta de pe re\u021belele sociale. Un algoritm pe care \u00eel po\u021bi folosi \u00een avantajul t\u0103u. Dup\u0103 cum spuneam, nu este gre\u0219it; este doar altfel dec\u00e2t suntem noi obi\u0219nui\u021bi, \u0103\u0219tia n\u0103scu\u021bi mai demult.<\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n

CIFRE CU SUBIECT \u0218I PREDICAT<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Remus \u0218tefureac: Datele indic\u0103 o societate puternic divizat\u0103<\/a><\/h3>\n\n\n\n
\n

Uniforma \u0219colar\u0103 pare s\u0103 fie privit\u0103 mai pu\u021bin ca un instrument de disciplin\u0103 \u0219i mai mult ca un mecanism de diminuare a diferen\u021belor sociale vizibile dintre copii. Sus\u021binerea sa consistent\u0103 indic\u0103 o sensibilitate public\u0103 foarte ridicat\u0103 fa\u021b\u0103 de inegalit\u0103\u021bile care se manifest\u0103 \u00een interiorul \u0219colii. Dincolo de reducerea discrimin\u0103rii, rezultatul poate indica \u0219i o nevoie mai general\u0103 de ordine, predictibilitate \u0219i repere comune \u00een spa\u021biul \u0219colar.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Sondaj INSCOP pe tema educa\u021biei (2026)<\/strong><\/p>\n\n\n\n

77% dintre cei chestiona\u021bi consider\u0103 c\u0103 uniforma \u0219colar\u0103 obligatorie ar reduce discriminarea dintre elevi \u00een foarte mare sau destul de mare m\u0103sur\u0103 (52.9% \u00een foarte mare m\u0103sur\u0103 \u0219i 24.1% \u00een destul de mare m\u0103sur\u0103). \u00cen schimb, 20.6% \u00ee\u0219i exprim\u0103 dezacordul fa\u021b\u0103 de aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 (8.1% sunt de acord \u00een destul de mic\u0103 m\u0103sur\u0103 \u0219i 12.5% \u00een foarte mic\u0103 m\u0103sur\u0103\/deloc). Non-r\u0103spunsurile \u00eensumeaz\u0103 2.4%.<\/p>\n\n\n\n

Apreciaz\u0103 c\u0103 uniforma obligatorie ar diminua discriminarea \u00eentr-un procent mai ridicat dec\u00e2t restul popula\u021biei: votan\u021bii PSD \u0219i AUR, femeile, persoanele cu v\u00e2rsta de 60 de ani \u0219i peste, cei cu educa\u021bie primar\u0103 \u0219i angaja\u021bii la stat. Persoanele cu v\u00e2rsta de peste 45 de ani, cei cu nivel de educa\u021bie primar\u0103 sau medie, locuitorii din urbanul mare \u0219i angaja\u021bii la stat sunt de p\u0103rere \u00eentr-o propor\u021bie mai mare dec\u00e2t media c\u0103 uniforma \u0219colar\u0103 nu ar reduce discriminarea.<\/em><\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n

ARTE<\/p>\n\n\n\n

LITERATUR\u0102<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Un bildungsroman care miroase <\/a>
a t\u0103m\u00e2ie, cafea \u0219i r\u0103zbunare<\/a><\/h3>\n\n\n\n

AUTOR: Daniel Sur<\/p>\n\n\n\n

\n

Andreea Ionescu-Berechet \u2014 scenarist\u0103, fost jurnalist de televiziune, cadru universitar \u2014 vine \u00een proz\u0103 cu un prim roman inspirat din via\u021ba bunicii sale, pictori\u021ba Constan\u021ba Stratulat. E o proz\u0103 cu nerv, cu atmosfer\u0103 \u0219i cu o anumit\u0103 cruzime \u00een privire.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Un roman de debut care \u00ee\u0219i \u0219tie povestea \u0219i are libertatea de a o spune cu umor negru, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0219i menajeze personajele, nu apare chiar \u00een fiecare an. Berechet nu scrie despre o orfan\u0103 care a\u0219teapt\u0103 s\u0103 fie salvat\u0103. Ila \u00ee\u0219i croie\u0219te singur\u0103 drumul, prin desen, prin furt \u0219i prin refuzul de a ierta doar pentru c\u0103 cineva i-a dat via\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n

ARTE<\/p>\n\n\n\n

LITERATUR\u0102<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u0218ase pove\u0219ti, cinci povestitori \u0219i <\/a>
o singur\u0103 istorie \u00een mi\u0219care<\/a><\/h3>\n\n\n\n

AUTOR: Elena Simion<\/p>\n\n\n\n

\n

Este o intrare clasic\u0103 \u00een fantasticul Doinei Ru\u0219ti: o anomalie se instaleaz\u0103 \u00een cotidian f\u0103r\u0103 explica\u021bii, iar lumea, \u00een loc s\u0103 se opreasc\u0103, \u00ee\u0219i continu\u0103 via\u021ba \u00een jurul ei. Supranaturalul nu coboar\u0103 solemn \u00een realitate, ci se amestec\u0103 printre mirosuri, pofte \u0219i treburi urgente. Tocmai de aceea povestea devine credibil\u0103.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Romanul Matuf, peruchierul<\/em> \u00eencepe \u00een Bucure\u0219tiul lui Nicolae Mavrogheni, cu o pr\u0103v\u0103lie de peruci. \u00cen fa\u021ba u\u0219ii se afl\u0103 un prag galben, iar \u00een\u0103untru, printre obiecte a c\u0103ror \u00eentrebuin\u021bare nu este limpede, lucreaz\u0103 un negustor cu p\u0103rul alb, \u00eempletit \u00een codi\u021be. Oamenii intr\u0103 \u0219i ies schimba\u021bi: mai \u00eenal\u021bi, mai tineri, mai boga\u021bi sau, uneori, de nerecunoscut. Unii par s\u0103 dispar\u0103 cu totul.<\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n

ARTE<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\u201eAm ocolit sec\u021bia de pictur\u0103 pentru c\u0103 acolo era \u0219i este foarte mult\u0103 arogan\u021b\u0103 nejustificat\u0103\u201d<\/a><\/h3>\n\n\n\n

Interviu cu Hortensia Mi Kafchin, artist\u0103 cu lucr\u0103ri \u00een colec\u021biile Centre Pompidou din Paris, Leslie-Lohman Museum of Art din New York \u0219i Ludwig Museum din K\u00f6ln<\/strong><\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n
\n

Am pictat aproape toat\u0103 copil\u0103ria icoane bizantine. Iubesc pictura religioas\u0103, m\u0103n\u0103stirile ortodoxe, Imperiul Bizantin \u0219i toat\u0103 atmosfera de rigoare.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Hortensia Mi Kafchin este o artist\u0103 trans rom\u00e2n\u0103, n\u0103scut\u0103 la Gala\u021bi \u00een 1986 sub numele Mihu\u021b Bo\u0219cu. A absolvit \u00een 2010 Universitatea de Art\u0103 \u0219i Design din Cluj-Napoca, sec\u021bia Ceramic\u0103, Sticl\u0103 \u0219i Metal, iar ulterior s-a apropiat de comunitatea artistic\u0103 format\u0103 \u00een jurul Fabricii de Pensule. Pentru o perioad\u0103, a lucrat \u00een studioul lui Adrian Ghenie, pe care l-a asistat inclusiv la realizarea Camerei Dada. Este reprezentat\u0103 de Galerie Judin din Berlin \u0219i P\u00b7P\u00b7O\u00b7W din New York. \u00cen 2026, prezentarea lucr\u0103rii la Leslie-Lohman \u0219i participarea la Moderna Museet adaug\u0103 dou\u0103 contexte institu\u021bionale importante unui parcurs care include deja prezent\u0103ri la Palais de Tokyo, Centre Pompidou \u0219i MNAC Bucure\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n

ARTE<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Mih\u00f3k Tam\u00e1s: \u201eNu m\u0103 a\u0219tept ca ierarhiile poetice s\u0103 fie numai \u0219i numai pe merit\u201d<\/a><\/h3>\n\n\n\n

Interviu cu Mih\u00f3k Tam\u00e1s, poet, traduc\u0103tor \u0219i editor la revista \u201eFamilia\u201d, coordonator al colec\u021biei \/pocket \u0219i co-fondator al clubului de poezie \u201ePragul Vaida\u201d din Oradea<\/strong><\/strong><\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n
\n

Uite o practic\u0103 pe care am sesizat-o de pe tu\u0219\u0103 \u0219i care ar merita cartona\u0219: s\u0103 dai unei c\u0103r\u021bi de poezie mai mult de dou\u0103 premii majore pe an. S\u0103 ne-n\u021belegem (vorba lui Bolojan), anual apar vreo 15-20 de volume premiabile. Dac\u0103 tu, ca juriu, oferi 3-4-5 premii unei c\u0103r\u021bi, iar pe celelalte le ignori complet, se creeaz\u0103 falsa impresie c\u0103 exist\u0103 o pr\u0103pastie valoric\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 categorii. M\u0103 rog, cealalt\u0103 fals\u0103 impresie e \u0219i mai trist\u0103: credin\u021ba c\u0103 \u00eencurajezi un autor oferindu-i o ton\u0103 de premii. <\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Mih\u00f3k Tam\u00e1s a publicat cinci volume de poezie, de la \u201e\u0218antier \u00een rai\u201d (2013) p\u00e2n\u0103 la \u201e\u00e6s alienum\u201d (2024), \u0219i a tradus peste optzeci de autori maghiari. Pentru \u201e\u00e6s alienum\u201d a primit, \u00een 2025, titlul de T\u00e2n\u0103rul Scriitor al Anului la gala organizat\u0103 de Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne.
Coordoneaz\u0103 \/pocket, o nou\u0103 colec\u021bie de poezie a Editurii ART \u0219i, la Oradea, a co-fondat clubul lunar de lectur\u0103 \u201ePragul Vaida\u201d \u0219i extensia lui estival\u0103, Vaida Outdoor Sessions, cu spectacole de poezie live \u0219i muzic\u0103, organizate \u00een diverse gr\u0103dini publice.<\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n

ARTE<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

FOTOGRAFIE<\/p>\n\n\n\n

Andrei Gavrili\u021ba: lumina care nu s-a reflectat <\/a>
de pe nimic<\/a><\/h3>\n\n\n\n

AUTOR: Flavian Savescu<\/p>\n\n\n\n

\n

BORDERLAND_32 e un portret de dou\u0103 ori imposibil: o dat\u0103 pentru c\u0103 ochii sunt acoperi\u021bi, a doua oar\u0103 pentru c\u0103 nu exist\u0103 ochi. Nimeni nu a stat vreodat\u0103 \u00een fa\u021ba obiectivului. Lumina care a desenat chipul nu s-a reflectat de pe nicio piele \u2014 a fost emis\u0103 de un ecran. Andrei Gavrili\u021ba fotografiaz\u0103 lumi care nu exist\u0103.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Critica fotografic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 trateaz\u0103 \u00eenc\u0103 imaginea de ecran, imaginea de joc, imaginea generat\u0103 ca subiecte exotice, exterioare fotografiei \u201eadev\u0103rate\u201d, bune de discutat la rubrica amenin\u021b\u0103ri. Borderland le arat\u0103 deja \u00een\u0103untru: f\u0103cute cu aparat, cu punct de sta\u021bie, cu expunere, tip\u0103rite, legate \u00een carte, ag\u0103\u021bate pe simez\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n

PERSPECTIVE<\/p>\n\n\n\n

\n

Politic\u0103<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

\n

NE-frecventabilul AUR<\/strong><\/a><\/p>\n\n\n\n

\u201eDoar un zeu\u201d: Heidegger \u0219i critica tehnicii care caut\u0103 un salvator<\/strong><\/a><\/p>\n\n\n\n

\n

Societate<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Ce se afl\u0103 \u00een spatele abandonului \u0219colar? Interviu cu Aurelia Pas\u0103re<\/strong><\/a><\/p>\n\n\n\n

Educa\u021bia prin art\u0103: Ce pot face p\u0103rin\u021bii copiilor \u0219i adolescen\u021bilor timizi<\/strong><\/a><\/p>\n\n\n\n

Genera\u021biile tinere, oboseala digital\u0103 \u0219i cinematograful de art\u0103<\/strong> <\/a><\/p>\n\n\n\n

C\u00e2nd AI-ul devine primul nostru interlocutor<\/strong><\/a><\/p>\n\n\n\n

Graba de a avea r\u0103spunsuri<\/strong><\/a><\/p>\n\n\n\n

Despre \u201ejurnali\u0219tii fal\u0219i\u201d, crea\u021bi cu AI, \u0219i mic ghid de recunoa\u0219tere a publica\u021biilor fictive<\/strong><\/a><\/p>\n\n\n\n

Urm\u0103rile prostului-gust al capitalismului s\u0103lbatic<\/strong><\/a><\/p>\n\n\n\n

\n

Confesiuni<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

\u00cendr\u0103znesc s\u0103-mi amintesc adev\u0103rul istoriei tr\u0103ite \u0219i s\u0103-l povestesc tinerilor!<\/strong><\/a><\/p>\n\n\n\n

Mihael Milunovi\u0107: \u201eConsider adesea evolu\u021bia Rom\u00e2niei \u00een arta contemporan\u0103 un exemplu pentru \u021b\u0103rile vecine\u201d<\/strong><\/a><\/p>\n\n\n\n

\n

Art\u0103<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Augustin Buzura \u2013 \u201eVocile nop\u021bii\u201d: Un roman-document despre rezisten\u021ba moral\u0103 sub comunism<\/strong><\/a><\/p>\n\n\n\n

Pere\u021bii care vorbesc. Scurt\u0103 istorie a street art-ului \u00een Rom\u00e2nia<\/strong><\/a><\/p>\n\n\n\n

Muzic\u0103 de film. Iubirea, for\u021ba care transcende timpul \u0219i spa\u021biul<\/strong><\/a><\/p>\n<\/div><\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n

ARHIVA INI\u021aIATIVELOR INDEPENDENTE<\/p>\n\n\n\n

Locuri de poveste <\/strong>
Geografia romanelor rom\u00e2ne\u0219ti<\/strong><\/h3>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Imagini. N\u0103s\u0103ud \u2013 \u00eenainte \u0219i dup\u0103 Rebreanu. Locuri de poveste<\/strong><\/a><\/p>\n\n\n\n

Istoric a fost cunoscut ca re\u0219edin\u021b\u0103 pentru Districtul Gr\u0103niceresc N\u0103s\u0103ud. Pe atunci, o parte dintre solda\u021bi au luptat la Austerlitz \u00eempotriva lui Napoleon Bonaparte. Ace\u0219tia erau cunoscu\u021bi \u0219i sub denumirea de \u201ec\u0103tanele negre\u201d. <\/p>\n\n\n\n

Ora\u0219ul N\u0103s\u0103ud, dar \u0219i localit\u0103\u021bile din jurul s\u0103u, se confrunt\u0103 cu acelea\u0219i probleme socio-economice, demografice \u0219i de infrastructur\u0103 specifice ora\u0219elor mici din Rom\u00e2nia. Vorbim tot despre declinul demografic \u0219i \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea popula\u021biei. N\u0103s\u0103udul pierde constant popula\u021bie, \u00een speciali tineri. Din lips\u0103 de oportunit\u0103\u021bi, ace\u0219tia pleac\u0103 spre centrele universitare mari (cum sunt Cluj-Napoca sau Timi\u0219oara), dar \u0219i \u00een str\u0103in\u0103tate, acolo unde sunt locuri de munc\u0103 mai bine pl\u0103tite.  <\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

Imagini. Odobe\u0219ti \u2013 \u00eenainte \u0219i dup\u0103 vizita lui \u0218tefan Gheorghidiu<\/strong><\/a><\/p>\n\n\n\n

Foarte important, \u00een istoria economic\u0103 a Moldovei, Odobe\u0219tiul a reprezentat un pilon central \u00een comer\u021bul cu Imperiul Rus, inclusiv cu regiunea Kievului. Leg\u0103turile comerciale dintre Odobe\u0219ti \u0219i spa\u021biul rusesc\/ucrainean s-au dezvoltat mai ales \u00een secolul al XVIII-lea. Intermediarii au fost a\u0219a-numi\u021bii negustorii cazaclii.<\/p>\n\n\n\n

Ora\u0219ul a intrat \u00een comunism cu o popula\u021bie redus\u0103, de aproximativ 4.500 de locuitori. Sc\u0103derea a fost amplificat\u0103 \u0219i de emigrarea \u00een mas\u0103 a comunit\u0103\u021bii evreie\u0219ti, istoric important\u0103 \u00een comer\u021bul cu vin. Urbanizarea comunist\u0103 din intervalul 1966\u20131989 a dublat popula\u021bia \u2013 8.500 de locuitori la finele comunismului. Aceast\u0103 cre\u0219tere s-a datorat inclusiv \u00eenglob\u0103rii administrative a satelor vecine Unirea \u0219i Bote\u0219ti (\u00eencep\u00e2nd cu anul 1968).<\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

Imagini. Lipova \u2013 \u00eenainte \u0219i dup\u0103 \u201eMara\u201d lui Slavici<\/strong><\/a><\/p>\n\n\n\n

R\u00e2nd pe r\u00e2nd, urbea a fost re\u015fedin\u0163\u0103 regal\u0103 (\u00een secolul al XV-lea), ora\u015f liber (la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XVI-lea), sangeac turcesc, cu intermiten\u021be, \u00eentre 1550 \u015fi 1718, \u0219i sediu de district al administra\u0163iei imperiale austriece (1718-1778). \u00centre 1779 \u0219i 1918, Lipova apar\u0163ine comitatului Timi\u015f \u015fi apoi comitatului Arad, aflat sub controlul Ungariei. Dup\u0103 unirea de la 1918, \u00een intrebelic, Lipova a fost \u00een jude\u0163ul Timi\u015f-Torontal, iar din 1968 este parte a jude\u0163ului Arad.<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 \u00een epoca descris\u0103 de Ioan Slavici \u00een nuvela Mara<\/em> principalele amenin\u021b\u0103ri \u021bineau de incendii, boli \u0219i bariere etno-religioase stricte \u00eentr-o economie patriarhal\u0103, lumea de azi a Lipovei tr\u0103ie\u0219te \u00een ritmurile globaliz\u0103rii, cu declin demografic accentuat \u2013 inclusiv migra\u021bia tinerilor, dependen\u021b\u0103 economic\u0103 de c\u00e2teva corpora\u021bii str\u0103ine \u0219i degradarea patrimoniului balnear. <\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

Imagini. Baia Mare \u2013 fundalul operei lui Augustin Buzura<\/strong><\/a><\/p>\n\n\n\n

Activitatea economic\u0103 principal\u0103 i-a influen\u021bat demografia. La sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVII-lea popula\u021bia ora\u0219ului era de doar 3.500 de locuitori. Ulterior, cu dezvoltarea industriei miniere, Baia Mare cre\u0219te, nu a\u0219a de spectaculos \u00eens\u0103. \u00cen 1896 avea pu\u021bin peste 9.000 de locuitori, iar \u00een 1948 aproximativ 20 de mii.<\/p>\n\n\n\n

Miza zilelor noastre, lu\u00e2nd \u00een calcul \u0219i modelul economic al Rom\u00e2niei de acum, unul de strict\u0103 dependen\u021b\u0103 de fluxurile de capital str\u0103in, \u00eenseamn\u0103 p\u0103strarea capitalul uman \u0219i atragerea investitorilor externi. Sunt \u0219i alte c\u00e2teva probleme majore pe care ora\u0219ul trebuie s\u0103 \u0219i le rezolve, de la criza ecologic\u0103 (ora\u0219ul a fost timp de decenii unul din cele mai poluate ora\u0219e din Europa), la migra\u021bia for\u021bei de munc\u0103, inclusiv a celei \u00eenalt calificate (brain drain<\/em>) \u2013 cu deficit de speciali\u0219ti \u00een domenii de v\u00e2rf precum IT \u0219i alte sectoare tehnologice. <\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

Imagini. Medeleni \u2013 cu sau f\u0103r\u0103 Ionel Teodoreanu<\/strong><\/a><\/p>\n\n\n\n

\u201e\u00cencerc\u0103ri de a-mi ucide moartea\u201d, a\u0219a scria Ionel Teodoreanu despre La Medeleni<\/em> \u0219i Uli\u021ba copil\u0103riei<\/em>. \u00centr-o oarecare m\u0103sur\u0103, scriitorul i-a ucis moartea \u0219i micului sat Medeleni. Iar asta e cu at\u00e2t mai spectaculos cu c\u00e2t a f\u0103cut-o oarecum din \u00eent\u00e2mplare.
De ce a ales acest nume pentru localitatea fictiv\u0103 din romanele sale nu e clar. Poate pentru c\u0103 suna frumos. Mai t\u00e2rziu, avea s\u0103 se dezic\u0103 de micul sat de pe Prut. Nu acel Medeleni l-a inspirat, ci unul care tr\u0103ia doar \u00een mintea lui, adunat din amintirile unei copil\u0103rii dintr-o margine de Ia\u0219i. Dar era prea t\u00e2rziu. Uria\u0219ul s\u0103u fan-club pusese deja degetul pe hart\u0103 \u0219i g\u0103sise un loc fizic pentru paradisul copil\u0103riei.<\/p>\n\n\n\n

Ce este cert e c\u0103 vor r\u0103m\u00e2ne pove\u0219tile (\u0219i cititorii lor) despre vacan\u021bele \u00een lume lipsit\u0103 de griji a satului idilic al bunicilor. Pentru c\u0103 \u00een lumea noastr\u0103, una tot mai citadin\u0103, copiii \u00ee\u0219i petrec tot mai rar vacan\u021bele la \u021bar\u0103. <\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

Articol din cadrul proiectului \u201eLocuri de poveste\u201d realizat de Funda\u021bia Cultural\u0103 Augustin Buzura \u00een parteneriat cu Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne. <\/p>\n\n\n\n

Locuri de poveste<\/em> este un proiect cultural co-finan\u021bat de Administra\u021bia Fondului Cultural Na\u021bional. Men\u021biune AFCN: \u201eProiectul nu reprezint\u0103 \u00een mod necesar pozi\u0163ia Administra\u021biei Fondului Cultural Na\u021bional. AFCN nu este responsabil\u0103 de con\u021binutul proiectului sau de modul \u00een care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt \u00een \u00eentregime responsabilitatea beneficiarului finan\u021b\u0103rii.\u201d<\/p>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

| Imagine copert\u0103: Proiectul LOCURI DE POVESTE – foto: Carmen Corbu | SOCIETATE Putem s\u0103 credem diferit f\u0103r\u0103 s\u0103 ne privim diferit? AUTOR: Paula-Raluca N\u0103stase Po\u021bi s\u0103 preferi alt\u0103 muzic\u0103 dec\u00e2t mine f\u0103r\u0103 s\u0103 existe vreo problem\u0103. Po\u021bi s\u0103 ai alte opinii politice, s\u0103 \u00ee\u021bi plac\u0103 alte filme sau s\u0103 ai alte hobby-uri. Putem chiar… Cite\u0219te mai mult »Cultura 667<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[15496],"tags":[],"class_list":["post-28861","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-sumar"],"views":556,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28861","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=28861"}],"version-history":[{"count":18,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28861\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28904,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28861\/revisions\/28904"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=28861"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=28861"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=28861"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}