{"id":28827,"date":"2026-09-09T20:35:37","date_gmt":"2026-09-09T18:35:37","guid":{"rendered":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=28827"},"modified":"2026-09-09T20:35:39","modified_gmt":"2026-09-09T18:35:39","slug":"cultura-666","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cultura-666\/","title":{"rendered":"Cultura 666"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"\n\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t<\/svg>\n\t\t<\/button><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

| Imagine copert\u0103:<\/strong> Proiectul LOCURI DE POVESTE – foto: Carmen Corbu<\/strong> | <\/strong><\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n

SOCIETATE<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Ierarhia inversat\u0103<\/strong><\/a><\/h3>\n\n\n\n

Autor: VALI ALBINE\u021a<\/p>\n\n\n\n

\n

A\u0219a c\u0103 \u00eentrebarea nu e de ce sunt oamenii pro\u0219ti. Nu sunt.<\/p>\n\n\n\n

\u00centrebarea e de ce apetitul \u0103sta pentru lideri puternici apare peste tot, \u00een societ\u0103\u021bi complet diferite, la oameni cu \u0219coal\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103, la victimele regimului \u0219i la beneficiarii lui deopotriv\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Iar r\u0103spunsul, cred, e c\u0103 avem intui\u021bii modelate evolutiv care favorizeaz\u0103 ierarhia vertical\u0103. O reg\u0103sim la verii no\u0219tri cei mai apropia\u021bi, cimpanzeii, unde masculul alfa domin\u0103 prin coali\u021bii \u0219i intimidare. O reg\u0103sim \u00een orice societate uman\u0103 care a dezvoltat surplus, specializare \u0219i institu\u021bii de constr\u00e2ngere.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Dispozi\u021bia pentru lideri puternici e veche. Dar dac\u0103 ar fi doar veche, ar fi constant\u0103 \u2014 iar ea nu e. Erupe. Are momente. 1933 e un moment. 2016 a fost altul. <\/p>\n\n\n\n

Liderul puternic e o form\u0103 de structur\u0103. Poate cea mai economic\u0103 dintre toate. Un singur agent, cu voin\u021b\u0103 clar\u0103, care explic\u0103 ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i promite s\u0103 repare. De-aia apetitul pentru m\u00e2n\u0103 forte cre\u0219te exact acolo unde cre\u0219te incertitudinea: crize economice, schimb\u0103ri demografice rapide, pr\u0103bu\u0219iri institu\u021bionale, pierderea statutului relativ al unui grup. Nu s\u0103r\u0103cia absolut\u0103 produce fenomenul \u2014 prietenii mei Dom sunt printre cei mai s\u0103raci oameni pe care i-am cunoscut \u0219i n-au fost mereu \u00een extaz. Ce produce fenomenul e senza\u021bia c\u0103 nu mai controlezi nimic \u0219i c\u0103 nimeni nu are grij\u0103 de tine.<\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n

SOCIETATE<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Cercetare: De ce copiii nu se mai joac\u0103 afar\u0103<\/strong><\/a><\/h3>\n\n\n\n
\n

Rezultatele sondajului realizat la ini\u021biativa deFilm \u0219i \u201eAtlasul Universului\u201d: \u00cen Rom\u00e2nia, copil\u0103ria a fost c\u00e2\u0219tigat\u0103 de ecrane: jocuri, filme, socializare, internet. Copiii au pierdut peste dou\u0103 ore pe zi din joaca \u00een aer liber.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Ini\u021biativa echipei \u201eAtlasul Universului\u201d a pornit de la o \u00eentrebare simpl\u0103: \u201ec\u00e2t timp mai petrec copiii de azi afar\u0103 fa\u021b\u0103 de genera\u021bia p\u0103rin\u021bilor lor?\u201d<\/em> Este aceasta ultima genera\u021bie de copii care-\u0219i petrec timp liber afar\u0103, a\u0219a cum remarcau majoritatea spectatorilor \u0219i criticilor prezen\u021bi la proiec\u021biile interna\u021bionale ale filmului?<\/p>\n\n\n\n

(Foto: Scen\u0103 din film. Imagine: R\u0103zvan Marinescu, grada\u021bie de culoare de Mihai Nadolu)<\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n

CIFRE CU SUBIECT \u0218I PREDICAT<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

1921-2026: cum s-a transformat petrecerea timpului liber<\/strong><\/a><\/h3>\n\n\n\n
\n

Dincolo de cote, trendul general este totu\u0219i similar: noile tehnologii nu apar pur \u0219i simplu peste noapte, ci ocup\u0103 treptat timpul eliberat sau concureaz\u0103 cu forme de consum deja existente.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Data is Beautiful este un canal multiplatform\u0103 de date animate care a lansat p\u00e2n\u0103 acum multe focusuri statistice devenite virate. Anima\u021bia \u201eCum ne petrecem timpul liber\u201d, publicat\u0103 \u00een mai 2026, a fost un mare hit al verii. Beneficiind \u0219i de o versiune \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit\u0103 grafic, realizat\u0103 de britanicul Thomas Jefferson Power, specialist \u00een neuro\u0219tiin\u021be, video-ul a fost masiv redistribuit pe toate re\u021belele sociale, de la Facebook la Tik-Tok \u0219i Reddit. De\u0219i canalul Data is Beautiful precizeaz\u0103 clar universul cercet\u0103rii (popula\u021bia american\u0103 activ\u0103 din toat\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103 de 105 ani), titlul video-ului d\u0103 impresia c\u0103 trendurile identificate sunt reprezentative pentru oricine de pe glob, ceea ce nu este 100% adev\u0103rat. \u00cens\u0103, chiar \u0219i cu aceast\u0103 precizare, video-ul reflect\u0103 tendin\u021be globale majore \u0219i \u201erevolu\u021bii sociale\u201d care au schimbat radical modalit\u0103\u021bile de petrecere a timpului (\u0219i chiar cantitatea de timp liber disponibil).<\/p>\n\n\n\n

Un alt exemplu de cercetare construit\u0103 pe o metodologie statistic\u0103 explicit\u0103 este Time Use Survey, programul Institutului Central de Statistic\u0103 al Ungariei (HCSO\/KSH). Spre deosebire de reconstruc\u021biile istorice \u00een care unele perioade sunt completate prin interpol\u0103ri, KSH colecteaz\u0103 direct informa\u021biile prin jurnale de timp: persoanele incluse \u00een e\u0219antion noteaz\u0103 activit\u0103\u021bile desf\u0103\u0219urate de-a lungul unei zile \u00eentregi \u0219i timpul consacrat fiec\u0103reia. Ancheta este repetat\u0103 aproximativ la 10\u201315 ani, iar rezultatele permit compara\u021bii \u00eentre perioade, dar \u0219i \u00eentre categorii sociale \u0219i demografice.<\/p>\n\n\n\n

Pentru Rom\u00e2nia exist\u0103 doar fragmente de studii, dar chiar \u0219i \u00een aceste condi\u021bii, peisajul pare destul de diferit. Rom\u00e2nia a avut o alt\u0103 rela\u021bie cu televizorul \u2013 \u0219i continu\u0103 s\u0103 o aib\u0103. Datele European Audiovisual Observatory arat\u0103 c\u0103, \u00een 2014, rom\u00e2nii erau cei mai mari consumatori de televiziune din Uniunea European\u0103, cu o medie de 5 ore \u0219i 42 de minute pe zi.<\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n

PERSPECTIVE<\/p>\n\n\n\n

\n
<\/div>\n\n\n\n

Efectul guru. Despre Nae Ionescu \u0219i despre obscuritatea care trece drept profunzime<\/strong><\/a><\/p>\n\n\n\n

Ierarhia inversat\u0103<\/strong><\/a><\/p>\n\n\n\n

1977. Revolt\u0103, sil\u0103 \u0219i team\u0103<\/strong><\/a><\/p>\n\n\n\n

De ce ru\u0219ii schimb\u0103 permanent realitatea oficial\u0103 pe care o descrie propaganda<\/strong><\/a><\/p>\n\n\n\n

Mitul Rusiei sau raiul lui Putin, demontat cu cifre \u0219i statistici<\/strong><\/a><\/p>\n\n\n\n

\u201eCultura poate transforma ne\u00eencrederea \u00een curiozitate\u201d<\/strong><\/a>. Interviu cu Gergely Bal\u00e1zs<\/strong><\/a><\/p>\n\n\n\n

Muzeul care nu are nevoie de curator<\/strong><\/a><\/p>\n\n\n\n

C\u00e2nd Ti\u021bian \u00eent\u00e2lne\u0219te cristalele Marinei Abramovi\u0107<\/strong><\/a><\/p>\n\n\n\n

Bernard Frize. Fluxul materie-concept \u2013 \u00eentr-o expozi\u021bie MARe<\/strong><\/a><\/p>\n<\/div><\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n

ARTE<\/p>\n\n\n\n

LITERATUR\u0102<\/p>\n\n\n\n

Literatura ca act de recuperare a memoriei<\/strong><\/a><\/h3>\n\n\n\n

Mona Saluca: <\/strong>Scrierea unui roman de autofic\u0163iune s-a n\u0103scut din nevoia de a face pace cu trecutul, de a \u00een\u0163elege \u0219i accepta loviturile destinului, de a \u00eencheia un cerc care r\u0103m\u0103sese deschis de c\u00e2teva genera\u0163ii. Primul pas l-am facut cu 15 ani \u00een urm\u0103, c\u00e2nd am intervievat-o pe mama. Apoi am rugat-o s\u0103 scrie \u00eentr-un caiet amintirile pe care ea le considera relevante. Ulterior, compar\u00e2nd cele dou\u0103 relat\u0103ri, am observat o diferen\u021b\u0103 care avea s\u0103 \u00eemi schimbe felul \u00een care priveam memoria. Varianta scris\u0103 consemna faptele: nume, locuri, date, succesiunea evenimentelor. \u00cen schimb, povestea spus\u0103 revenea obsesiv la corp. Mama \u00ee\u0219i amintea mai ales frigul, foamea, frica, durerea, cum \u00eei tremurau m\u00e2inile, c\u00e2t de repede \u00eei b\u0103tea inima. Scrisul organizeaz\u0103, \u00eenregistreaz\u0103 ce s-a \u00eentamplat, pe c\u00e2nd vocea retr\u0103ie\u0219te cele sim\u0163ite la nivel corporal. Se pare c\u0103 \u00een\u0163elegerea trecutului se petrece mai cu seam\u0103 la nivel emo\u0163ional \u0219i chiar visceral, fiindc\u0103 amprentele istoriei ram\u00e2n \u00eenscrise \u00een corp \u0219i, uneori, devin chiar vizibile. Istoria se transform\u0103 \u00eentr-o experien\u021b\u0103 senzorial\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n

ARTE<\/p>\n\n\n\n

FILM<\/p>\n\n\n\n

\u201ePovestitorul trebuie s\u0103 se topeasc\u0103 \u00een poveste\u201d<\/a><\/strong><\/h3>\n\n\n\n

Interviu cu Florin \u0218erban, regizorul filmului \u201eNu e locul t\u0103u aici\u201d<\/a><\/strong><\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n
\n

M\u0103 intereseaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd raportul omului la \u00eenceput de drum cu regula, cu sistemul de reguli. Apoi rela\u021biile cu p\u0103rin\u021bii, cu cei care ar trebui s\u0103 dea exemplu, s\u0103 ghideze \u0219i, dintr-un motiv sau altul, e\u0219ueaz\u0103. Nu \u0219tiu de ce m\u0103 intereseaz\u0103. Eu am avut o copil\u0103rie de poveste, cu p\u0103rin\u021bi iubitori. Poate de asta m\u0103 uit cu regret \u0219i oarecare vinov\u0103\u021bie la cei care nu au asta. Nu \u0219tiu r\u0103spunsul limpede.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Florin \u0218erban este unul dintre regizorii rom\u00e2ni care au intrat foarte devreme \u00een aten\u021bia festivalurilor interna\u021bionale. A studiat Filosofie la Universitatea \u201eBabe\u0219-Bolyai\u201d din Cluj \u0219i apoi regie de film la Columbia University, la New York. \u00cen anii \u00een care nu a mai f\u0103cut lungmetraje, a construit \u0218coala de Film, un proiect \u00een care a lucrat direct cu actori \u0219i tineri cinea\u0219ti. \u201eNu e locul t\u0103u aici\u201d este, \u00een multe privin\u021be, rezultatul acestei perioade: un film \u00een care 19 dintre actori sunt debutan\u021bi \u0219i pe care regizorul i-a format el \u00eensu\u0219i.<\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n

ARTE<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

FOTOGRAFIE<\/p>\n\n\n\n

Daniel Pu\u0219c\u0103u: A patra dimensiune<\/strong><\/a><\/h3>\n\n\n\n
\n

\u00centrebarea nu mai e dac\u0103 imaginea e construit\u0103. Toate sunt. \u00centrebarea e c\u00e2t adaug\u0103; \u0219i ce c\u00e2\u0219tig\u0103 fa\u021ba c\u00e2nd o face.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Lumina vine dintr-o parte \u0219i nu face nimic spectaculos: modeleaz\u0103 osul. Pome\u021bii, arcada, linia maxilarului \u2014 toate sunt desenate de o singur\u0103 surs\u0103 care \u0219tie exact unde s\u0103 se opreasc\u0103. Umerii goi se pierd \u00een \u00eentuneric. Nu e nimic ad\u0103ugat. E un portret care n-are nevoie de nimic.<\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n

ARTE<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

ARTE PLASTICE<\/p>\n\n\n\n

InventART. Raport de teren dintr-un muzeu \u00een care AI-ul nu e zeitate<\/strong><\/a><\/h3>\n\n\n\n

Muzeul Na\u021bional Tehnic \u201eDimitrie Leonida\u201d din Parcul Carol, institu\u021bie fondat\u0103 pe ideea c\u0103 patrimoniul tehnic merit\u0103 s\u0103 fie v\u0103zut, \u00een\u021beles \u0219i conservat, a g\u0103zduit \u00een vara lui 2026 programul InventART, organizat de Asocia\u021bia Cultural\u0103 Neo Art Rom\u00e2nia, \u00een parteneriat cu muzeul \u0219i cofinan\u021bat de Administra\u021bia Fondului Cultural Na\u021bional (AFCN), \u00een cadrul NeoArtConnect (NAC) \u2013 Anuala de Art\u0103 \u0219i \u0218tiin\u021b\u0103, ajuns\u0103 la edi\u021bia a IV-a.<\/p>\n\n\n\n

Proiectul are dou\u0103 componente: o expozi\u021bie central\u0103 cu cinci instala\u021bii multimedia create special pentru proiect, inspirate de inventatori rom\u00e2ni, \u0219i un traseu permanent cu zece puncte multimedia \u0219i augmentate integrate \u00een colec\u021bia existent\u0103 a muzeului.<\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

Stories In Layers \u2014 raport de la marginea unei cet\u0103\u021bi sufocate de art\u0103<\/strong><\/a><\/h3>\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n
<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n

ARHIVA INI\u021aIATIVELOR INDEPENDENTE<\/p>\n\n\n\n

Locuri de poveste <\/strong>
Geografia romanelor rom\u00e2ne\u0219ti<\/strong><\/h3>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Br\u0103ila, \u00eenainte \u0219i dup\u0103 Panait Istrati<\/strong><\/a><\/p>\n\n\n\n

 \u201eMicu\u021ba Vien\u0103\u201d, \u201es\u0103lile de bal sau seratele private din saloane mondene\u201d, acolo unde se valsa pe acorduri de pian, personalit\u0103\u021bile de tot soiul n\u0103scute aici, \u201estabilimentele cu felinar ro\u015fu\u201d, faimo\u0219ii bandi\u021bi locali, miticul Terente, regele b\u0103l\u021bilor, toate-toate au \u021besut povestea ora\u0219ului viu, cu o via\u021b\u0103 electrizant\u0103. Era vremea c\u00e2nd italienii veneau la Br\u0103ila \u0219i stricau pia\u021ba salariilor. \u201eOra\u0219ul cu salc\u00e2mi\u201d (Mihail Sebastian) \u00ee\u0219i tr\u0103ia gloria efemer\u0103. Este \u201eBr\u0103ila de legend\u0103\u201d, a\u0219a cum unele titluri de ziare \u00eencearc\u0103 s\u0103 ne-o fixeze \u00een memorie. \u201eLa noi, la Br\u0103ila, la tanti Elvira\/ U\u015for se c\u00e2\u015ftig\u0103 lira\u2026\u201d. <\/p>\n\n\n\n

Dar Br\u0103ila nu a \u00eensemnat doar glamour<\/em>. \u00centre cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale, fa\u021badele opulente de pe strada Regal\u0103 \u0219i averile uria\u0219e din Portul Br\u0103ila erau doar o parte a pove\u0219tii. Lumea mahalalelor mizere era norma la periferie, cu hamali exploata\u021bi \u0219i o prostitu\u021bie generalizat\u0103. Familii \u00eentregi de muncitori tr\u0103iau precar \u00een locuin\u021be insalubre, adesea din chirpici, f\u0103r\u0103 ap\u0103 curent\u0103, canalizare sau electricitate. Bolile infec\u021bioase, precum tuberculoza sau tifosul, f\u0103ceau ravagii. \u00cen iernile geroase, c\u00e2nd Dun\u0103rea \u00eenghe\u021ba \u0219i portul se bloca, muncitorii r\u0103m\u00e2neau f\u0103r\u0103 nicio surs\u0103 de venit \u2013 cantinele sociale erau mana cereasc\u0103 a vremii. <\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

\u201eUltima noapte de dragoste\u2026\u201d \u2013 \u201elumea bun\u0103\u201d \u00een perioada antebelic\u0103<\/strong><\/a><\/p>\n\n\n\n

Cuv\u00e2ntul \u201emas\u0103\u201d apare de 118 ori \u00een roman. \u201ePr\u00e2nz\u201d de 12 ori. \u201eRestaurant\u201d de 21 de ori. Cuv\u00e2ntul \u201eproasp\u0103t\u201d (cu variante) de 17 ori. \u00cen perioada de dinaintea frigiderului (\u0219i a oric\u0103ror tehnici frigorifice), prospe\u021bimea produselor era o mare problem\u0103. (…) Satele din jurul Bucure\u0219tiului nu produceau suficient (legume, lapte, carne), astfel c\u0103 produsele erau aduse de la distan\u021be mari, \u00een dauna prospe\u021bimii. Ca urmare, ob\u021binerea unor alimente proaspete reprezenta primul nivel al luxului culinar. Voluntar sau involuntar, Camil Petrescu noteaz\u0103 aceast\u0103 obsesie a epocii.<\/p>\n\n\n\n

A doua jum\u0103tate a secolului 19 a adus un abandon aproape brusc al buc\u0103t\u0103riei de inspira\u021bie turceasc\u0103 \u0219i balcanic\u0103 \u00een favoarea celei franceze. Caragiale va nota \u0219i el striden\u021ba perioadei de tranzi\u021bie care adusese asocieri insolite. \u00cens\u0103, nici la finalul Belle \u00c9poque \u2013 care, \u00een Rom\u00e2nia, a durat doi ani \u00een plus, deoarece \u021bara n-a participat la prima parte a \u00abMarelui R\u0103zboi\u00bb \u2013 nu disp\u0103ruser\u0103 toate preferin\u021bele orientale. Dulcea\u021ba \u00een mod special e omniprezent\u0103. Nu gemul \u0219i jeleul \u05aa(de inspira\u021bie francez\u0103), ci varianta autohton\u0103, copiat\u0103 dup\u0103 cea turceasc\u0103: cu fructe \u00eentregi, translucide, scufundate \u00eentr-un sirop dens.<\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

Literatur\u0103 \u0219i petrol. Interviu cu Florin Dochia<\/strong><\/a><\/p>\n\n\n\n

Geo locuia \u00een Bu\u0219tenari. La Bu\u0219tenari se adun\u0103 ei. Sunt imagini cu avangardi\u0219tii fotografia\u021bi \u00eentr-o gr\u0103din\u0103, \u00eentr-o livad\u0103, cu un contrabas. Prietenii lui de la Bucure\u0219ti vin la Bu\u0219tenari. Sa\u0219a Pan\u0103 \u2013 exist\u0103 o imagine cu el, \u00eembr\u0103cat \u00een hainele obi\u0219nuite v\u00e2rstei \u0219i perioadei, adic\u0103 cu ni\u0219te pantaloni p\u00e2n\u0103 la genunchi \u0219i cu ni\u0219te ciorapi lungi, cu \u0219apc\u0103. \u00cen imagine st\u0103 al\u0103turi de Geo Bogza, Sa\u0219a Pan\u0103 venindu-i cam p\u00e2n\u0103 la mijloc. Era scund, avea un metru \u0219aizeci, ceva \u00een felul \u0103sta, iar Geo Bogza foarte \u00eenalt. \u00cen fa\u021ba lor e o biciclet\u0103, care nu se vede clar \u00een fotografie, dac\u0103 e defect\u0103 sau nu, dar oricum e t\u00e2r\u00e2t\u0103 pe jos, iar ei se uit\u0103 spre ea.<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2mpina era vie cultural \u0219i industrial dezvoltat\u0103. Unele locuri nu mai exist\u0103, pentru c\u0103 au fost demolate. Era sala Monovici, foarte elegant\u0103, mic\u0103, de vreo 300 de locuri \u0219i cu balcoane. Acolo aveau loc spectacole de teatru \u0219i muzic\u0103 \u2013 Enescu a avut dou\u0103 concerte acolo. Tot acolo, Nicolae Iorga a \u021binut conferin\u021be. Vizavi de ea era un teatru de var\u0103, cu spectacole seara. Deci aceast\u0103 zon\u0103, numit\u0103 ast\u0103zi Bulevardul Culturii \u0219i care atunci se numea Bulevardului Elisabeta, era cu adev\u0103rat o zon\u0103 de cultur\u0103. Tot aici era parcul \u0219i o zon\u0103 de promenad\u0103. \u0218i multe dintre cl\u0103diri erau noi. Casele din zon\u0103 dateaz\u0103 din acea perioad\u0103. Cele mai multe sunt vile construite pentru directorii de la rafin\u0103ria din C\u00e2mpina.<\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

Rug\u0103ciuni pentru ploaie \u00een \u201eVia\u021ba la \u021bar\u0103\u201d \u2013 \u0219i ast\u0103zi<\/strong><\/a><\/p>\n\n\n\n

Fractura \u00eentre discursul etic \u0219i comportamente lipsite de o etic\u0103 minimal\u0103 \u00eei transform\u0103 pe preo\u021bi, adesea, \u00een personaje dintr-un spectru negativ \u00een proza rom\u00e2neasc\u0103 antebelic\u0103. \u00cen aceast\u0103 ipostaz\u0103, ei apar \u00een ac\u021biune chiar \u0219i ca simplu decor narativ, pentru a surprinde culoarea local\u0103 sau spiritul epocii.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen \u201eVia\u021ba la \u021bar\u0103\u201d Duiliu Zamfirescu schi\u021beaz\u0103 un portret rapid preotului de pe mo\u0219ia Com\u0103ne\u0219tenilor: \u201eGlume\u021b, lacom la m\u00e2ncare, scurt la slujb\u0103, se \u021binea de popie prin obicei \u0219i fiindc\u0103 \u00abdac\u0103 nu curge, tot pic\u0103\u00bb; dar altfel era arenda\u0219 \u0219i el: lua o sfoar\u0103 de p\u0103m\u00e2nt de la unul, cump\u0103ra l\u00e2n\u0103 de la altul, mai da c\u00e2te un ban, doi cu cam\u0103t\u0103, \u0219i astfel \u00ee\u0219i ridica spuza de copii ce avea.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Zamfirescu, la care umorul este rar (\u0219i \u00eel detesta pe Caragiale pentru succesul comediilor sale), reu\u0219e\u0219te c\u00e2teva pagini amuzante pe tema unei slujbe de chemare a ploii. Situa\u021bia este amorsat\u0103 de vestea c\u0103 \u201evine Sf\u00e2nta cu dro\u0219ca\u201d, adic\u0103 o icoan\u0103 f\u0103c\u0103toare de minuni este adus\u0103 de la Agapia tocmai \u00een B\u0103r\u0103gan, cu tr\u0103sura, pentru o slujb\u0103 \u00een mijlocul c\u00e2mpului.<\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n
<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n

STUDII \u0218I CERCET\u0102RI<\/p>\n\n\n\n

Teodora Barbu<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Masa ca element esen\u021bial \u00een Noul Val Rom\u00e2nesc<\/strong><\/a><\/h3>\n\n\n\n
\n

Privind aceste filme din perspectiva unui singur obiect, devine evident c\u0103 realismul rom\u00e2nesc acord\u0103 o importan\u021b\u0103 aparte detaliilor cotidiene. Masa nu este doar locul unde personajele m\u0103n\u00e2nc\u0103, ci spa\u021biul \u00een care negociaz\u0103, se confrunt\u0103, \u00ee\u0219i afirm\u0103 statutul, p\u0103streaz\u0103 tradi\u021bii sau \u00ee\u0219i tr\u0103iesc singur\u0103tatea.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Am urm\u0103rit felul \u00een care masa apare \u00een filme reprezentative ale Noului Val Rom\u00e2nesc \u0219i ce rol are \u00een construirea rela\u021biilor dintre personaje, a sensului cinematografic. Am luat \u00een considerare at\u00e2t aspectele vizuale, c\u00e2t \u0219i func\u021bia narativ\u0103 \u0219i social\u0103 a obiectului. Pe un corpus de 14 filme, semnifica\u021biile mesei au fost extrase pornind de la aspect, dinamica personajelor \u0219i raportul lor fa\u021b\u0103 de obiect, p\u00e2n\u0103 la rolul scenei \u00een firul narativ al filmului. Am reu\u0219it astfel s\u0103 identific mai multe tipare de apari\u021bie a obiectului cotidian-casnic: semn tranzac\u021bional de putere, indicator al conflictului familial, al austerit\u0103\u021bii, al izol\u0103rii \u0219i al ritualului de \u00eent\u00e2mpinare al oaspe\u021bilor.<\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

| Imagine copert\u0103: Proiectul LOCURI DE POVESTE – foto: Carmen Corbu | SOCIETATE Ierarhia inversat\u0103 Autor: VALI ALBINE\u021a A\u0219a c\u0103 \u00eentrebarea nu e de ce sunt oamenii pro\u0219ti. Nu sunt. \u00centrebarea e de ce apetitul \u0103sta pentru lideri puternici apare peste tot, \u00een societ\u0103\u021bi complet diferite, la oameni cu \u0219coal\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103, la victimele regimului… Cite\u0219te mai mult »Cultura 666<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[15496],"tags":[],"class_list":["post-28827","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-sumar"],"views":517,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[{"id":28799,"url":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cultura-665\/","url_meta":{"origin":28827,"position":0},"title":"Cultura 665","author":"hrnicu","date":"august 16, 2026","format":false,"excerpt":"| Imagine copert\u0103: Expozi\u021bia de grup AEROSOLI - Vila Catena - foto: Daniel Sur | SOCIETATE De ce nu mai cred \u00een via\u021ba de noapte Autor: ADRIAN \u0218OAIT\u0102 \u00cen aceast\u0103 lume, nu mai conteaz\u0103 at\u00e2t de mult s\u0103 p\u0103strezi ceva. Conteaz\u0103 s\u0103 fi fost acolo. S\u0103 fi sim\u021bit. S\u0103 fi\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eSumar\u201d","block_context":{"text":"Sumar","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/category\/sumar\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/aerosoli_hero.jpeg?resize=350%2C200&ssl=1","width":350,"height":200,"srcset":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/aerosoli_hero.jpeg?resize=350%2C200&ssl=1 1x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/aerosoli_hero.jpeg?resize=525%2C300&ssl=1 1.5x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/aerosoli_hero.jpeg?resize=700%2C400&ssl=1 2x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/aerosoli_hero.jpeg?resize=1050%2C600&ssl=1 3x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/aerosoli_hero.jpeg?resize=1400%2C800&ssl=1 4x"},"classes":[]},{"id":28664,"url":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cultura-662\/","url_meta":{"origin":28827,"position":1},"title":"Cultura 662","author":"hrnicu","date":"mai 6, 2026","format":false,"excerpt":"| Imagine copert\u0103: RAD ART FAIR, 2026 | Foto: Daniel Sur SOCIETATE Populismul ca simptom: Frustr\u0103ri reale, solu\u021bii false \u0219i jocul de putere din spatele retoricii suveraniste | Autor: GIORGE ROMAN | Frustr\u0103rile care alimenteaz\u0103 mi\u0219c\u0103rile populiste sunt reale, asta trebuie spus clar \u0219i f\u0103r\u0103 condescenden\u021b\u0103, pentru c\u0103 tenta\u021bia de\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eSumar\u201d","block_context":{"text":"Sumar","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/category\/sumar\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/caseta-662.gif?resize=350%2C200&ssl=1","width":350,"height":200,"srcset":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/caseta-662.gif?resize=350%2C200&ssl=1 1x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/caseta-662.gif?resize=525%2C300&ssl=1 1.5x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/caseta-662.gif?resize=700%2C400&ssl=1 2x"},"classes":[]},{"id":28609,"url":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cultura-661\/","url_meta":{"origin":28827,"position":2},"title":"Cultura 661","author":"hrnicu","date":"aprilie 6, 2026","format":false,"excerpt":"| Imagine copert\u0103: Sesiunile SwordS - Club Control, 2026 Credit foto: Andrei Mu\u0219at (https:\/\/www.instagram.com\/andreimusat10), Sursa: Pagina SwordS - Spoken Word Sessions | SOCIETATE Despre digitalizarea prost f\u0103cut\u0103 | Autor: NICU ILIE | ANAF are propriul portal \u0219i, cel pu\u021bin pentru moment, nu vars\u0103 datele \u00een noua platform\u0103. Prim\u0103riile (taxe locale)\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eSumar\u201d","block_context":{"text":"Sumar","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/category\/sumar\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/in_memoriam_liviu_maior-930x620-1.jpg?resize=350%2C200&ssl=1","width":350,"height":200,"srcset":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/in_memoriam_liviu_maior-930x620-1.jpg?resize=350%2C200&ssl=1 1x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/in_memoriam_liviu_maior-930x620-1.jpg?resize=525%2C300&ssl=1 1.5x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/in_memoriam_liviu_maior-930x620-1.jpg?resize=700%2C400&ssl=1 2x"},"classes":[]},{"id":28546,"url":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cultura-660\/","url_meta":{"origin":28827,"position":3},"title":"Cultura 660","author":"hrnicu","date":"martie 10, 2026","format":false,"excerpt":"| Imagine copert\u0103: Film\u0103rile \u00een Rom\u00e2nia pentru produc\u021bia \u201eThe White House\u201d (FOX Nation). Credit foto: Andreas Mircea - Icon Films, Sursa: OFIC | SOCIETATE Cum a reu\u0219it Ministerul Culturii s\u0103 declan\u0219eze o alert\u0103 european\u0103 de \u00eenc\u0103lcare a libert\u0103\u021bii presei \u0219i cum escaladeaz\u0103 sistematic un conflict cu spa\u021biul public rom\u00e2nesc |\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eSumar\u201d","block_context":{"text":"Sumar","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/category\/sumar\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/Muzici-si-faze-930x563-1.webp?resize=350%2C200&ssl=1","width":350,"height":200,"srcset":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/Muzici-si-faze-930x563-1.webp?resize=350%2C200&ssl=1 1x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/Muzici-si-faze-930x563-1.webp?resize=525%2C300&ssl=1 1.5x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/Muzici-si-faze-930x563-1.webp?resize=700%2C400&ssl=1 2x"},"classes":[]},{"id":28717,"url":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cultura-663\/","url_meta":{"origin":28827,"position":4},"title":"Cultura 663","author":"hrnicu","date":"iunie 9, 2026","format":false,"excerpt":"| Imagine copert\u0103 (captur\u0103 video): BAIFF, 2026 - baiff.ro SOCIETATE \u201eTehnocrat\u201d \u2013 cuv\u00e2ntul lunii pe Dexonline Dexonline public\u0103 lunar un top al celor mai c\u0103utate cuvinte. \u00cen mai, cel mai c\u0103utat termen a fost \u201etehnocrat\u201d, cu 10411 interog\u0103ri. Pe locurile urm\u0103toare s-au aflat: pleonasm,\u00a0pragmatic,\u00a0sinecur\u0103, simpatie, exhaustiv,\u00a0misogin... articolul integral De ce\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eSumar\u201d","block_context":{"text":"Sumar","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/category\/sumar\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/Geografia_fragilitatii_alina_necsulescu-930x620-1.webp?resize=350%2C200&ssl=1","width":350,"height":200,"srcset":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/Geografia_fragilitatii_alina_necsulescu-930x620-1.webp?resize=350%2C200&ssl=1 1x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/Geografia_fragilitatii_alina_necsulescu-930x620-1.webp?resize=525%2C300&ssl=1 1.5x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/Geografia_fragilitatii_alina_necsulescu-930x620-1.webp?resize=700%2C400&ssl=1 2x"},"classes":[]},{"id":28493,"url":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cultura-659\/","url_meta":{"origin":28827,"position":5},"title":"Cultura 659","author":"hrnicu","date":"februarie 7, 2026","format":false,"excerpt":"| Imagine copert\u0103: Pexels Photo | SOCIETATE Conflictul dintre Ministerul Culturii \u0219i comunitatea cultural\u0103 nu mai poate fi ignorat | Autor: CARMEN CORBU | Criza nu este cauzat\u0103 de competen\u021bele reduse ale lui Andr\u00e1s Demeter, ci de aspecte structurale ale modului \u00een care Ministerul Culturii func\u021bioneaz\u0103 de decenii. \u0218i, mai\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eSumar\u201d","block_context":{"text":"Sumar","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/category\/sumar\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/coperta-659.gif?resize=350%2C200&ssl=1","width":350,"height":200,"srcset":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/coperta-659.gif?resize=350%2C200&ssl=1 1x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/coperta-659.gif?resize=525%2C300&ssl=1 1.5x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/coperta-659.gif?resize=700%2C400&ssl=1 2x"},"classes":[]}],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28827","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=28827"}],"version-history":[{"count":19,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28827\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28857,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28827\/revisions\/28857"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=28827"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=28827"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=28827"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}