{"id":28799,"date":"2026-08-16T22:51:33","date_gmt":"2026-08-16T20:51:33","guid":{"rendered":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=28799"},"modified":"2026-08-16T22:51:35","modified_gmt":"2026-08-16T20:51:35","slug":"cultura-665","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cultura-665\/","title":{"rendered":"Cultura 665"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"\n\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t<\/svg>\n\t\t<\/button><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

| Imagine copert\u0103:<\/strong> Expozi\u021bia de grup AEROSOLI – Vila Catena – foto: Daniel Sur<\/strong> | <\/strong><\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n

SOCIETATE<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

De ce nu mai cred \u00een via\u021ba de noapte<\/strong><\/a><\/h3>\n\n\n\n

Autor: ADRIAN \u0218OAIT\u0102<\/p>\n\n\n\n

\n

\u00cen aceast\u0103 lume, nu mai conteaz\u0103 at\u00e2t de mult s\u0103 p\u0103strezi ceva. Conteaz\u0103 s\u0103 fi fost acolo. S\u0103 fi sim\u021bit. S\u0103 fi v\u0103zut. S\u0103 fi fost v\u0103zut. S\u0103 fi fotografiat. S\u0103 fi distribuit.<\/p>\n\n\n\n

Clubul stabil este \u00eenlocuit de eveniment.<\/p>\n\n\n\n

Comunitatea recurent\u0103 este \u00eenlocuit\u0103 de un public temporar.<\/p>\n\n\n\n

Apartenen\u021ba este \u00eenlocuit\u0103 de participare. Memoria este \u00eenlocuit\u0103 de feed.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Clubul pe care l-am cunoscut eu era mai mult dec\u00e2t un loc \u00een care se consuma o experien\u021b\u0103. Era o lume. Oamenii reveneau \u00een acela\u0219i loc, uneori ani \u00eentregi. \u00ce\u0219i formau acolo prieteniile, rela\u021biile, gusturile \u0219i identitatea. Exista loialitate fa\u021b\u0103 de un spa\u021biu, fa\u021b\u0103 de o comunitate, fa\u021b\u0103 de un anumit tip de muzic\u0103. Un club putea deveni parte din biografia cuiva.<\/p>\n\n\n\n

Nu mergeai doar la un eveniment. Mergeai \u00eentr-un loc care spunea ceva despre tine. Acel model apar\u021binea unei culturi mai largi, pe care am putea numi-o \u201eo civiliza\u021bie a sensului\u201d (am plagiat titulatura asta, nu e de la mine din cap). O lume \u00een care oamenii investeau afectiv \u0219i simbolic \u00een muzic\u0103, \u00een c\u0103r\u021bi, \u00een arti\u0219ti, \u00een idei, \u00een locuri \u0219i \u00een comunit\u0103\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n

\n

SOCIETATE<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Odiseea. Polemicile<\/h3>\n\n\n\n

Odiseea<\/em>, superproduc\u021bia de aproape 3 ore a lui Christopher Nolan, este un succes uria\u0219 \u00een cinematografele din toat\u0103 lumea. Dup\u0103 ce ani de zile blockbuster-ele planificate au mizat predominant pe super-eroi \u0219i benzi desenate, revenirea la o tem\u0103 literar\u0103 cu o tradi\u021bie imens\u0103 \u00een cultura european\u0103 a atras \u00een s\u0103li inclusiv publicul cinefil, nu doar armatele de fani. Produc\u021bia lui Nolan a fost primit\u0103 cu entuziasm, dar nu au lipsit nici criticile, unele dintre ele vehemente. \u00centruc\u00e2t filmul nuan\u021beaz\u0103 povestea homeric\u0103 ad\u0103ug\u00e2nd elemente de realism istoric (\u00een paralel cu o construc\u021bie vizual\u0103 original\u0103 a supranaturalului specific mitologiei grece\u0219ti), unele comentarii repro\u0219eaz\u0103 produc\u021biei unele libert\u0103\u021bi luate fa\u021b\u0103 de dovezi istorice \u0219i interpret\u0103ri istoriografice larg acceptate, pretinz\u00e2nd filmului un caracter documentar solid. \u00cens\u0103 cea mai intens\u0103 polemic\u0103 a fost provocat\u0103 de distribuirea \u00een mai multe roluri a unor arti\u0219ti de culoare. Unii dintre comentatori consider\u0103 c\u0103 popula\u021biile antice europene \u0219i cele africane ar fi fost complet separate, iar o asemenea includere ar fi minim un anacronism.<\/p>\n\n\n\n

To\u021bi actorii din \u201eOdiseea\u201d puteau fi pigmei, dac\u0103 a\u0219a ar fi dorit regizorul<\/strong><\/a><\/h4>\n\n\n\n

Autor: VIRGIL \u0218TEFAN NI\u021aULESCU<\/p>\n\n\n\n

\n

Mi s-a p\u0103rut, oarecum, amuzant\u0103 preten\u021bia unor privitori, ca filmul s\u0103 \u201erespecte\u201c povestea lui Homer. Filmul nu este o ecranizare, nu este o docudram\u0103. Este o oper\u0103 cinematografic\u0103 de fic\u021biune. Ca s\u0103 discut, ceva mai mult, despre pretinsa problem\u0103 a actorilor care apar \u00een film, \u00een roluri de greci, \u0219i care sunt negri sau asiatici (sunt destui!), iat\u0103, aici, o punere \u00een context.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Odiseea <\/em>este un film care vorbe\u0219te despre valori: despre responsabilitate, despre credin\u021b\u0103, despre devotament, despre loialitate, despre dragoste, despre justi\u021bie, despre \u00eencredere\u2026 \u0218i a\u0219 putea s\u0103 mai adaug multe. Toate sunt valori pozitive. Filmul se adreseaz\u0103, mai ales, unor persoane care au sub 25 de ani \u0219i care abia acum afl\u0103 c\u00e2te ceva despre Homer \u0219i despre Troia. Nu cineva din genera\u021bia mea este \u021binta produc\u0103torului filmului. \u00centr-o lume \u00een care valorile, pe care cei ca mine le pre\u021buiesc, se clatin\u0103, sub loviturile parvenitismului, imposturii, urii, rasismului \u0219i (scuze pentru lipsa de corectitudine politic\u0103) pseudo-cre\u0219tinismului, acest film le vorbe\u0219te tinerilor de ast\u0103zi, pe \u00een\u021belesul lor, despre ce \u00eenseamn\u0103 o lume a moralit\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Elena din Troia, oul \u0219i \u201ereligia s\u0103lbatic\u0103\u201d<\/strong><\/a><\/h4>\n\n\n\n

Autor: VALI ALIBINETZ<\/p>\n\n\n\n

\n

Nimeni nu pare scandalizat c\u0103 Elena din Troia s-a n\u0103scut dintr-un ou. Tat\u0103l ei, Zeus, s-a transformat \u00eentr-o leb\u0103d\u0103 pentru a o seduce pe Leda. Din acea uniune a ie\u0219it un ou. Din ou a ie\u0219it Elena. Plauzibilitatea biologic\u0103 nu pare s\u0103 deranjeze pe nimeni atunci c\u00e2nd accept\u0103 oul, leb\u0103da \u0219i zeii. \u00cen schimb, c\u00e2nd Nolan distribuie o actri\u021b\u0103 de origine kenyan\u0103, criteriul autenticit\u0103\u021bii devine brusc central. Dar despre ce autenticitate vorbim? <\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

R\u0103zboaiele culturale contemporane nu sunt o perturbare a mitului. Sunt materialul lui.<\/p>\n\n\n\n

Iar aici merit\u0103 spus ceva despre declan\u0219atori. Tr\u0103im \u00eentr-o ni\u0219\u0103 cognitiv\u0103 pe care am construit-o noi \u00een\u0219ine, cu min\u021bile pe care evolu\u021bia ni le-a dat. Modulele care se activeaz\u0103 sunt vechi \u2014 detectarea agen\u021bilor, esen\u021bialismul, precau\u021bia fa\u021b\u0103 de contaminare, ap\u0103rarea grani\u021bei de grup. Dar ceea ce le declan\u0219eaz\u0103 e complet contingent. Nu e nimic etern \u00een faptul c\u0103 pigmentarea pielii activeaz\u0103 ast\u0103zi ap\u0103rarea coali\u021bional\u0103; e o particularitate istoric\u0103 recent\u0103, produs\u0103 de c\u00e2teva secole de expansiune colonial\u0103 \u0219i de rasializare. \u00cen alte epoci \u0219i \u00een alte societ\u0103\u021bi, declan\u0219atorii au fost limba, dialectul, casta, ritul, forma craniului, t\u0103ierea hainei, m\u00e2ncarea permis\u0103. Modulele r\u0103m\u00e2n. Declan\u0219atorii se schimb\u0103. De aceea indignarea de ast\u0103zi ni se pare c\u0103 ap\u0103r\u0103 ceva permanent, c\u00e2nd de fapt ap\u0103r\u0103 o configura\u021bie extrem de recent\u0103 a lumii \u2014 una care, la r\u00e2ndul ei, se va sedimenta sau va disp\u0103rea, la fel cum a f\u0103cut-o Elena blond\u0103 a lui Rubens.<\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n

\n

INDUSTRII CULTURALE \u0218I CREATIVE<\/p>\n\n\n\n

Produc\u021bia autohton\u0103 de art\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Din var\u0103 p\u00e2n\u0103-n var\u0103: 10 filme rom\u00e2ne\u0219ti premiate na\u021bional \u0219i interna\u021bional<\/strong><\/a><\/strong><\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Unele filme petrec mai mult de un an \u00een circuitul festivalier, iar abia dup\u0103 aceea intr\u0103 \u00een cinematografe (\u0219i pe streaming). Asta dup\u0103 ce produc\u021bia a durat un an-doi sau, \u00een unele cazuri, a mai pierdut \u00eenc\u0103 un an \u00een post-produc\u021bie.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Fjord<\/strong>
O dram\u0103 intens\u0103 despre dileme morale, \u00eenstr\u0103inare \u0219i dinamicile de familie pe fundalul peisajului nordic, remarcat\u0103 de critici pentru regia riguroas\u0103 \u0219i tensiunea psihologic\u0103 construit\u0103 cu mijloace minimaliste.
Atlasul universului<\/strong>
Filmul exploreaz\u0103 dinamica rela\u021biilor interumane \u0219i c\u0103utarea sensului printr-o perspectiv\u0103 tragicomic\u0103 asupra vie\u021bii cotidiene, fiind apreciat de critic\u0103 pentru dialogurile autentice \u0219i umorul subtil.
Jurnalul unei cameriste \/ Le journal d\u2019une femme de chambre<\/strong>
O adaptare satiric\u0103 \u0219i subversiv\u0103 dup\u0103 Octave Mirbeau, care exploreaz\u0103 raporturile de putere, lupta de clas\u0103 \u0219i ipocrizia societal\u0103. Filmul este apreciat de critic\u0103 pentru abordarea sa vizual\u0103 nonconformist\u0103 \u0219i comentariul politic acid.
Titanic Ocean (Coproduc\u021bie)<\/strong>
Un film despre explorarea identit\u0103\u021bii \u00een r\u00e2ndul tinerilor \u00eentr-un spa\u021biu insular, criticat pozitiv pentru atmosfera hipnotic\u0103, vizualul senzorial \u0219i estetica \u00een note suprarealiste.
Kontinental \u201925<\/strong>
O radiografie incisiv\u0103 a absurdului contemporan \u0219i a istoriei recente. Produc\u021bie remarcat\u0103 at\u00e2t pentru caracterul inovator, tehnic \u0219i artistic, c\u00e2t \u0219i pentru spiritul ironic \u0219i provocator.
Comatogen<\/strong>
O comedie neagr\u0103 despre absurdul \u0219i birocra\u021bia dintr-un mediu provincial. Film apreciat de critic\u0103 pentru ritmul alert, umorul sec \u0219i personajele excentrice.
Catane<\/strong>
Un proiect cinematografic care exploreaz\u0103 conexiunile dintre comunit\u0103\u021bi rurale izolate \u0219i lumea modern\u0103.
Tata<\/strong>
Un documentar personal \u0219i tulbur\u0103tor despre trauma transgenera\u021bional\u0103, abuzul de munc\u0103 \u0219i reconcilierea de familie, apreciat de critic\u0103 pentru vulnerabilitatea remarcabil\u0103 a abord\u0103rii \u0219i curajul investiga\u021biei.
Cravata Galben\u0103<\/strong>
Filmul biografic despre dirijorul Sergiu Celibidache, remarcat de critic\u0103 pentru opulen\u021ba produc\u021biei \u0219i explorarea rela\u021biei complexe dintre geniu artistic \u0219i rigoare personal\u0103. Inevitabil, filmul are o muzic\u0103 excelent\u0103.
Din\u021bi de lapte<\/strong>
Dram\u0103 de atmosfer\u0103 pe tema maturiz\u0103rii, a pierderii inocen\u021bei \u0219i a secretelor de familie.<\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

17 c\u0103r\u021bi rom\u00e2ne\u0219ti premiate recent<\/strong><\/a><\/strong><\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

C\u0103t\u0103lin Ceau\u0219oglu, Andrei Gogu, David Seko \u0219i Ion Manolescu \u2013 Prozatorii anului 2025.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Svetlana C\u00e2rstean \u0219i Dan Coman \u2013 Poe\u021bii anului 2025<\/strong><\/p>\n\n\n\n

O selec\u021bie a titlurilor recompensate cu premii importante \u0219i\/sau care au atras aten\u021bia mai multor jurii, primind nominaliz\u0103ri la mai multe premii.<\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

Pia\u021ba de art\u0103. Comer\u021bul interna\u021bional cu pictur\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u0219i Uniunea European\u0103<\/strong><\/a><\/p>\n\n\n\n

Cifrele pie\u021bei de art\u0103 din Rom\u00e2nia<\/strong><\/a> sunt cunoscute \u00eendeosebi doar pe segmentul v\u00e2nz\u0103rilor \u00een licita\u021bii. Toate celelalte p\u0103r\u021bi ale pie\u021bei (v\u00e2nzarea \u00een galerii, v\u00e2nzarea din ateliere, transferurile din colec\u021bii private) sunt complet \u00een afara vizibilit\u0103\u021bii. <\/p>\n\n\n\n

Conform Eurostat, \u00een 2025, Rom\u00e2nia a \u00eenregistrat un export de 562 de mii euro \u00een cazul operelor de art\u0103 realizate prin tehnici picturale. Denumirea generic\u0103 a indicatorului analizate de Eurostat este: picturi \u0219i desenele executate manual, inclusiv colaje \u0219i pl\u0103ci decorative, excluz\u00e2nd desenele tehnice. Cifrele de v\u00e2nz\u0103ri includ at\u00e2t operele contemporane, c\u00e2t \u0219i pe cele mai vechi de 100 de ani.<\/p>\n\n\n\n

\n

<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n

CIFRE CU SUBIECT \u0218I PREDICAT<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

55% dintre rom\u00e2ni spun <\/strong><\/a>
c\u0103 nu au v\u0103zut nicio oper\u0103 de Br\u00e2ncu\u0219i<\/strong><\/a><\/h3>\n\n\n\n

| <\/strong>Autor: NICU ILIE |<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\n

Privind percep\u021bia lui Br\u00e2ncu\u0219i ca artist rom\u00e2n, francez sau universal, 67,7% dintre r\u0103spunsuri \u00eel claseaz\u0103 ca fiind \u00een mod cert un artist rom\u00e2n. Cea mai mare pondere a celor care \u00eel \u201ena\u021bionalizeaz\u0103\u201d pe Br\u00e2ncu\u0219i este \u00een cazul electoratului PSD, a celor cu studii medii, a celor de peste 60 de ani \u0219i a locuitorilor din urbanul mic.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

De partea percep\u021biei lui Br\u00e2ncu\u0219i ca artist universal, cele mai multe r\u0103spunsuri au venit din partea electoratelor USR (46%) \u0219i PNL (34%), din partea celor cu studii superioare (38%) \u0219i din partea bucure\u0219tenilor (32%).<\/p>\n\n\n\n

Doar 1,4% dintre cei intervieva\u021bi \u00eel consider\u0103 pe Br\u00e2ncu\u0219i ca fiind un artist francez, de\u0219i s-a format, a tr\u0103it \u0219i a creat aproape exclusiv \u00een Fran\u021ba. Ponderi mai mari de r\u0103spuns au ap\u0103rut \u00een cazul electoratelor PNL (5%) \u0219i PSD (4%), dar \u0219i \u00een cazul celor pentru care ultima \u0219coal\u0103 absolvit\u0103 este cea primar\u0103 (3%, \u00een cazul lor \u00eel consider\u0103 pe Br\u00e2ncu\u0219i ca fiind \u00een primul r\u00e2nd francez).<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Vezi rezultatele detaliate ale sondajului pe site-ul Inscop.ro.<\/strong><\/a><\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n

PERSPECTIVE<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\n
<\/div>\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

REMUS PRICOPIE<\/p>\n\n\n\n

Schi\u021b\u0103 pentru un Guvern de armisti\u021biu<\/strong><\/a> <\/p>\n\n\n\n

Este adev\u0103rat, nu avem \u00eenc\u0103 o formul\u0103 acceptat\u0103. Dar avem o schimbare important\u0103 de paradigm\u0103: discu\u021bia nu mai este exclusiv despre cine c\u00e2\u0219tig\u0103 \u0219i cine pierde, ci \u0219i despre cum poate fi deblocat sistemul politic.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

DANIEL SUR<\/p>\n\n\n\n

Cine de\u021bine trecutul? Restituirea patrimoniului african \u0219i sf\u00e2r\u0219itul muzeului colonial<\/strong><\/a><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Privit\u0103 \u00een ansamblu, Europa ofer\u0103 imaginea unor ritmuri diferite de asumare a trecutului colonial. Unele state au construit deja mecanisme legislative \u0219i institu\u021bionale \u0219i au realizat restituiri efective. Altele se afl\u0103 \u00een etapa reformelor sau a consult\u0103rilor. Dincolo de aceste diferen\u021be, direc\u021bia general\u0103 devine tot mai clar\u0103: restituirea patrimoniului african se transform\u0103 treptat dintr-o ini\u021biativ\u0103 excep\u021bional\u0103 \u00eentr-o component\u0103 a politicilor culturale europene.<\/p>\n\n\n\n

Art\u0103 \u0219i climatologie la Oulu, capitala cultural\u0103 european\u0103<\/strong><\/a> <\/p>\n\n\n\n

Oulu, unul dintre cele mai nordice ora\u0219e ale lumii, este Capitala European\u0103 a Culturii 2026, iar programul s\u0103u include \u201eClimate Clock\u201d, un traseu permanent de art\u0103 public\u0103 realizat \u00eempreun\u0103 cu geologi, glaciologi \u0219i speciali\u0219ti \u00een studiul z\u0103pezii. Ideea proiectului este simpl\u0103: ritmul m\u0103surat de ceasuri \u0219i calendare nu mai coincide cu ritmul schimb\u0103rilor din natur\u0103.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

NICU ILIE<\/p>\n\n\n\n

Dincolo de criza politic\u0103: Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 dac\u0103 rat\u0103m PNRR-ul<\/strong><\/a> <\/p>\n\n\n\n

Sunt reforme care deranjeaz\u0103 mul\u021bi func\u021bionari, multe institu\u021bii \u0219i multe grupuri de interese. Banii din aceast\u0103 tran\u0219\u0103 merg aproape integral c\u0103tre entit\u0103\u021bi de stat, pentru implementarea acestor reforme. Nu-i vede nimeni. Poate, dintre firme, cele implicate \u00een digitalizare s\u0103 \u0219tie c\u0103 facturile lor depind de tran\u0219a asta.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Alte subiecte:<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Un continent nu este un gen muzical<\/strong><\/a><\/p>\n\n\n\n

Parfumul ca form\u0103 de g\u00e2ndire<\/strong><\/a><\/p>\n\n\n\n

Polemici: Daisy Dixon readuce \u00een actualitate conceptul de art\u0103 depravat\u0103 moral<\/strong><\/a><\/p>\n\n\n\n

Un Vel\u00e1zquez disp\u0103rut de patru secole a fost redescoperit \u00eentr-o colec\u021bie privat\u0103 din Spania<\/strong><\/a><\/p>\n\n\n\n

Ciprian Mihali: \u201eSpa\u021biul francofon este un spa\u021biu de oportunit\u0103\u021bi\u201d<\/strong><\/a><\/strong>Cristian Popescu \u2013 \u201e\u0218coala de mor\u021bi frumoase\u201d<\/strong><\/a><\/p>\n<\/div><\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n

ARTE<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

MUZIC\u0102<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Municipiul Miercurea Ciuc a g\u0103zduit la \u00eenceputul lui iulie o nou\u0103 edi\u021bie a Festivalului de Muzic\u0103 Veche, un eveniment de referin\u021b\u0103 care reune\u0219te sute de interpre\u021bi, muzicologi \u0219i profesori de specialitate din Rom\u00e2nia, Ungaria, Cehia, Belgia, Fran\u021ba \u0219i Suedia. Programul din acest an a inclus concertele camerale \u0219i orchestrale, dar \u0219i activit\u0103\u021bi pentru copii \u0219i cursuri ale unei \u0219coli de var\u0103 pentru muzica veche, devenit\u0103 deja, \u0219i ea, o constant\u0103 a festivalului. Prin toate acestea, festivalul de la Miercurea Ciuc ofer\u0103 publicului o perspectiv\u0103 ampl\u0103 asupra repertoriilor istorice europene \u0219i a devenit o emblem\u0103 cultural\u0103 a Harghitei, cu poten\u021bialul de a se transforma \u00eentr-un puternic brand local.<\/p>\n\n\n\n

\n

\u200bCu o istorie de peste 45 de ani de la prima sa edi\u021bie, festivalul de la Miercurea Ciuc este \u00een prezent cel mai longeviv \u0219i important eveniment de acest profil din Rom\u00e2nia. Statutul s\u0103u interna\u021bional este reconfirmat de integrarea \u00een re\u021belele europene de festivaluri dedicate muzicii vechi, manifestarea av\u00e2nd de la o edi\u021bie la alta o vizibilitate tot mai mare.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Top 5 lucruri care ne-au pl\u0103cut la Festivalul de Muzic\u0103 Veche de la Miercurea Ciuc<\/strong><\/a><\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

Angela Ferencz: Muzica veche define\u0219te mai bine Miercurea Ciuc dec\u00e2t hocheiul<\/strong><\/a><\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

O poveste de via\u021b\u0103 pe ritmurile unui instrument disp\u0103rut<\/strong><\/a>. Interviu cu \u00c1rp\u00e1d Feh\u00e9r<\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

Filip Zsombor: <\/strong>\u201eInterpretul de muzic\u0103 veche este \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103 \u0219i un cercet\u0103tor\u201d<\/strong><\/a><\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n

ARTE<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

FOTOGRAFIE<\/p>\n\n\n\n

Imaginile lui Grigore Roibu: \u201eFood Flavors\u201d \u0219i meta-publicitatea<\/strong><\/a><\/p>\n\n\n\n

\n

Nu \u0219tim dac\u0103 urmeaz\u0103 o mas\u0103 sau o procedur\u0103. \u00cen fotografia lui Grigore Roibu, cele dou\u0103 au devenit acela\u0219i gest. Nimic din aceast\u0103 imagine nu a fost g\u0103sit. Totul a fost construit: fundalul, lumina, tifonul, unghiul acului. \u0218i asta e prima decizie care merit\u0103 luat\u0103 \u00een serios. <\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Aici e miza real\u0103 a practicii lui Roibu: \u0219i ea merit\u0103 numit\u0103 precis. Exist\u0103 fotografi care g\u0103sesc \u0219i fotografi care fabric\u0103. Primii pleac\u0103 \u00een lume cu aparatul \u0219i se \u00eentorc cu ce lumea le-a dat. Ceilal\u021bi construiesc lumea \u00een studio, bucat\u0103 cu bucat\u0103, \u0219i abia apoi o fotografiaz\u0103. Tradi\u021bia critic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 s-a obi\u0219nuit s\u0103-i ia \u00een serios doar pe primii: documentul, strada, arhiva. Fabrican\u021bii au r\u0103mas suspec\u021bi \u2014 prea aproape de reclam\u0103, prea aproape de kitsch. Dar ceea ce face Roibu \u00een\u00a0Food Flavors<\/em>\u00a0e exact opera\u021biunea invers\u0103 reclamei: folose\u0219te gramatica vizual\u0103 a publicit\u0103\u021bii \u2014 lumin\u0103 controlat\u0103, suprafe\u021be impecabile, produs plasat \u00een centru \u2014 ca s\u0103 spun\u0103 despre m\u00e2ncare ceea ce publicitatea exist\u0103 ca s\u0103 ascund\u0103. Faimosul \u201ea fost\u201d al fotografiei func\u021bioneaz\u0103 \u0219i aici, dar pe dos: singurul lucru care \u201ea fost\u201d cu adev\u0103rat \u00een fa\u021ba aparatului e fic\u021biunea, montat\u0103 cu grij\u0103 ca s\u0103 fie fotografiat\u0103. Imaginea e adev\u0103rat\u0103 ca obiect \u0219i fals\u0103 ca scen\u0103. \u00cen aceast\u0103 r\u0103sturnare st\u0103 tot ce poate fotografia construit\u0103 \u2014 \u0219i tot ce risc\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n

ARTE<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

ARTE PLASTICE<\/p>\n\n\n\n

Mircea Cantor: <\/strong><\/a>
\u201eTrecutul love\u0219te prezentul cu oglinzi\u201d<\/strong><\/a><\/h3>\n\n\n\n

Interviu realizat cu ocazia expozi\u021biei \u201eConstela\u021bii ale Antichit\u0103\u021bii\u201d, Palazzo Altemps, Roma.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\n

\u201eProiectul ini\u021bial era foarte legat de Columna lui Traian. Voiam s\u0103-mi asum aceast\u0103 provocare, acest dialog cu ceea ce este reprezentat pe Columna lui Traian \u2013 dacii \u0219i romanii \u00een r\u0103zboaie \u2013 \u0219i s\u0103 v\u0103d ce pot face, ca r\u0103spuns contemporan, la acest monument. Este o oarecare re\u021binere, mai ales \u00een discursul artei contemporane, de a aborda teme istorice, pentru c\u0103 exist\u0103 \u00eentotdeauna riscul de a adopta un fel de\u00a0parti-pris<\/em>\u00a0sau de a c\u0103dea \u00een cli\u0219ee, \u00een exaltare ori \u00een propagand\u0103. \u0218i atunci mi-am spus: cum a\u0219 putea s\u0103 intru \u00een dialog cu aceast\u0103 column\u0103, care reprezint\u0103 o parte important\u0103 a istoriei Rom\u00e2niei, practic una dintre m\u0103rturiile fondatoare ale na\u0219terii poporului rom\u00e2n? Am zis: hai s\u0103 lu\u0103m h\u0103\u021burile \u00een m\u00e2n\u0103 \u0219i s\u0103 vedem ce facem cu aceast\u0103 tem\u0103 \u0219i cum o pot trata astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 ofer un r\u0103spuns \u00een lumina cu lecturile \u0219i preocup\u0103rile mele, dar, \u00een acela\u0219i timp, foarte pertinent \u0219i curajos.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

N\u0103scut la Oradea \u00een 1977, Mircea Cantor tr\u0103ie\u0219te \u0219i lucreaz\u0103 la Paris. Este unul dintre cei mai importan\u021bi arti\u0219ti rom\u00e2ni contemporani \u0219i singurul laureat rom\u00e2n al Prix Marcel Duchamp, cea mai prestigioas\u0103 distinc\u021bie francez\u0103 dedicat\u0103 artei contemporane. Lucr\u0103rile sale se reg\u0103sesc \u00een colec\u021biile Museum of Modern Art (MoMA) din New York, Centre Pompidou \u0219i Fondation Louis Vuitton din Paris, Museo Nacional Centro de Arte Reina Sof\u00eda din Madrid, Kunsthaus Z\u00fcrich, Castello di Rivoli, Smithsonian Institution din Washington, D.C., \u0219i Colec\u021bia Pinault.<\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n

ARTE<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

ARTE PLASTICE<\/p>\n\n\n\n

\u201eAerosoli\u201d \u2014 raport de la malul unei m\u0103ri care nu era acolo<\/strong><\/a> <\/h4>\n\n\n\n

\u201eAEROSOLI\u201d func\u021bioneaz\u0103 \u0219i ca o discret\u0103 invita\u021bie adresat\u0103 arti\u0219tilor de a readuce Marea Neagr\u0103 \u00een centrul imaginarului artistic rom\u00e2nesc, un teritoriu care, \u00een ultimele decenii, a r\u0103mas surprinz\u0103tor de pu\u021bin explorat \u00een raport cu poten\u021bialul s\u0103u simbolic \u0219i cultural.<\/p>\n\n\n\n

<\/blockquote>\n\n\n\n
\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n

ARHIVA INI\u021aIATIVELOR INDEPENDENTE<\/p>\n\n\n\n

Locuri de poveste <\/strong>
Geografia romanelor rom\u00e2ne\u0219ti<\/strong><\/h3>\n\n\n\n

\u201eMara\u201d. Lipova \u00a0\u0219i backgroundul istoric al romanului<\/a><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Lipova este un loc special din Rom\u00e2nia, care a avut o istorie modern\u0103 destul de diferit\u0103 de a altor localit\u0103\u021bi transilvane \u0219i b\u0103n\u0103\u021bene.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen prima parte a secolului 19, dar \u0219i p\u00e2n\u0103 dup\u0103 jum\u0103tatea lui, c\u00e2nd se petrece ac\u021biunea din \u201eMara\u201d, Lipova a fost o \u201emic\u0103 Americ\u0103\u201d a Transilvaniei. Un spa\u021biu al coloniz\u0103rilor intensive din Imperiul Austriac, dar \u0219i un loc unde rigiditatea social\u0103 \u0219i etnico-cultural\u0103 care caracteriza arealul nu avusese timp s\u0103 se instaleze. Printr-un context istoric special, Lipova \u00eenc\u0103 era un loc al tuturor posibilit\u0103\u021bilor, unde averi se f\u0103ceau \u2013 nu de la o zi la alta, dar de la an la an \u2013, unde cineva \u00ee\u0219i putea schimba condi\u021bia social\u0103 \u0219i putea prelua controlul asupra destinului s\u0103u.<\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

\u201eIon\u201d. \u021ainutul N\u0103s\u0103udului, o hart\u0103 nu-chiar-misterioas\u0103<\/a><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Armadia este N\u0103s\u0103udul. Pripasul este Prislopul Bistri\u021bei (actuala comun\u0103 Liviu Rebreanu). \u00cen acest caz, numele nu e nici m\u0103car o inven\u021bie. A fost numele real al localit\u0103\u021bii p\u00e2n\u0103 \u00een 1844, c\u00e2nd a c\u0103p\u0103tat, p\u00e2n\u0103 \u00een 1967, numele de Prislop. Era un nume vechi, dar pe care un localnic, chiar \u0219i temporar, cum era Rebreanu, l-ar fi cunoscut. Ast\u0103zi se nume\u0219te oficial comuna Liviu Rebreanu \u0219i e suburbie a N\u0103s\u0103udului. Li\u0219ca, un alt toponim din geografia romanului, unde Titu Herdelea se refugiaz\u0103 o vreme, e Lu\u0219ca \u2013 sat de pe Some\u0219, azi \u0219i el suburbie n\u0103s\u0103udean\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Rebreanu nu a inventat aceste locuri. Le-a deplasat u\u0219or \u0219i le-a redenumit, conform conven\u021biilor romanului. Pentru c\u0103, de\u0219i \u00ee\u0219i asumase o carier\u0103 de jurnalist, inten\u021bia autorului nu a fost de a da un reportaj, ci un roman complex. Locuri \u0219i oameni sunt uni\u021bi sau separa\u021bi conform nevoilor creative. Pripasul din roman cap\u0103t\u0103 descrieri \u0219i personaje din Maieru \u0219i din alte sate bistri\u021bene.<\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

\u201eVocile nop\u021bii\u201d. Baia Mare \u0219i evolu\u021bia istoric\u0103, lingvistic\u0103 \u0219i fic\u021bional\u0103 a unui toponim<\/a><\/strong><\/p>\n\n\n\n

R\u00e2ul Doamnei, ora\u0219 mare, industrial. Greu de g\u0103sit pe hart\u0103. Poate dac\u0103 h\u0103r\u021bile ar fi scrise \u00een latin\u0103: Civitas Rivulus Dominarum. Este vechiul nume al municipiului Baia Mare.<\/p>\n\n\n\n

Civitas Rivulus Dominarum, \u00een latin\u0103, este denumire atestat\u0103 documentar \u00een prima jum\u0103tate a secolului al XIV-lea \u0219i \u00eensemna \u201eOra\u0219ul R\u00e2ul Doamnei\u201d. Frauenbach, \u00een german\u0103, este numele dat de coloni\u0219tii sa\u0219i \u0219i \u00eensemna \u201eR\u00e2ul Doamnei\u201d sau \u201eP\u00e2r\u00e2ul Doamnei\u201d. Nagyb\u00e1nya, \u00een maghiar\u0103, \u0219i Baia Mare, \u00een rom\u00e2n\u0103, este numele primit pe m\u0103sur\u0103 ce exploatarea minier\u0103 de aur \u0219i argint din zon\u0103 a devenit activitatea principal\u0103, ambele \u00eensemn\u00e2nd \u201eMina Mare\u201d.<\/p>\n\n\n\n

<\/blockquote>\n\n\n\n
\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
<\/blockquote>\n\n\n\n
<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n

STUDII \u0218I CERCET\u0102RI<\/p>\n\n\n\n

Moreanu Andrei<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Cazino pentru to\u021bi. <\/strong><\/a>
Cum a acaparat industria jocurilor de noroc <\/strong><\/a>
peisajul urban \u0219i digital din Rom\u00e2nia?<\/strong><\/a><\/h3>\n\n\n\n
\n

De la o simpl\u0103 activitate de ni\u0219\u0103 la omniprezen\u021ba cotidian\u0103 din zilele noastre, expansiunea agresiv\u0103 a pariurilor sportive \u0219i a cazinourilor schimb\u0103 categoric psihologia tinerilor rom\u00e2ni. Rom\u00e2nia contemporan\u0103 se afl\u0103 \u00eentr-un punct critic, mai exact, \u00eentr-o criz\u0103 structural\u0103 \u00een care industria jocurilor de noroc dep\u0103\u0219e\u0219te grani\u021bele economice \u0219i cele ale legisla\u021biei \u00een vigoare. Analiza pe care am f\u0103\u0103cut-o este una a complicit\u0103\u021bii institu\u021bionale, a capcanelor de marketing din social media \u0219i a mitului de \u201ejoc responsabil\u201d.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Monopol de stat \u0219i paradox fiscal<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Invadarea spa\u021biului urban \u0219i limita celor 300 de metri<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Cazul Beach, Please!<\/em> Interese vs. datorie moral\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Algoritmii personaliza\u021bi \u0219i gamificarea<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Este \u201eJocul Responsabil\u201d eficient sau doar un mit?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Concluzie. De la simplu spectator la juc\u0103tor dependent<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Fenomenul jocurilor de noroc \u00een Rom\u00e2nia nu mai reprezint\u0103 deloc un simplu viciu, ci a devenit o problem\u0103 sistemic\u0103 care pare c\u0103 nu are \u00eenc\u0103 o rezolvare. Parcursul unui t\u00e2n\u0103r care descoper\u0103 jocurile de noroc este definit de trei etape clare: familiarizarea (expunerea stradal\u0103 \u0219i digital\u0103 care normalizeaz\u0103 jocul), ini\u021bierea (tranzi\u021bia de la spectator la participant activ, pornind din curiozitate sau iluzia controlului) \u0219i adic\u021bia (instalarea comportamentului de joc compulsiv, alimentat de mecanismele de recompens\u0103, vulnerabilitate emo\u021bional\u0103 \u0219i instabilitate economic\u0103). Evident, gestionarea \u00eentregului fenomen nu poate fi l\u0103sat doar \u00een seama autoreglement\u0103rii industriei \u2013 a se vedea exemplul sloganului \u201eJoc Responsabil\u201d. Dac\u0103 \u00een Rom\u00e2nia nu vor fi adoptate reforme legislative reale \u0219i nu vor exista finan\u021b\u0103ri ale programelor de sprijin psihologic, statul va continua, \u00een mod con\u0219tient, s\u0103 asiste la cum se distrug urm\u0103toarele genera\u021bii, aleg\u00e2nd profitul \u00een schimbul preven\u021biei.<\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
<\/blockquote>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

| Imagine copert\u0103: Expozi\u021bia de grup AEROSOLI – Vila Catena – foto: Daniel Sur | SOCIETATE De ce nu mai cred \u00een via\u021ba de noapte Autor: ADRIAN \u0218OAIT\u0102 \u00cen aceast\u0103 lume, nu mai conteaz\u0103 at\u00e2t de mult s\u0103 p\u0103strezi ceva. Conteaz\u0103 s\u0103 fi fost acolo. S\u0103 fi sim\u021bit. S\u0103 fi v\u0103zut. S\u0103 fi fost v\u0103zut.… Cite\u0219te mai mult »Cultura 665<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[15496],"tags":[],"class_list":["post-28799","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-sumar"],"views":502,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[{"id":28664,"url":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cultura-662\/","url_meta":{"origin":28799,"position":0},"title":"Cultura 662","author":"hrnicu","date":"mai 6, 2026","format":false,"excerpt":"| Imagine copert\u0103: RAD ART FAIR, 2026 | Foto: Daniel Sur SOCIETATE Populismul ca simptom: Frustr\u0103ri reale, solu\u021bii false \u0219i jocul de putere din spatele retoricii suveraniste | Autor: GIORGE ROMAN | Frustr\u0103rile care alimenteaz\u0103 mi\u0219c\u0103rile populiste sunt reale, asta trebuie spus clar \u0219i f\u0103r\u0103 condescenden\u021b\u0103, pentru c\u0103 tenta\u021bia de\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eSumar\u201d","block_context":{"text":"Sumar","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/category\/sumar\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/caseta-662.gif?resize=350%2C200&ssl=1","width":350,"height":200,"srcset":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/caseta-662.gif?resize=350%2C200&ssl=1 1x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/caseta-662.gif?resize=525%2C300&ssl=1 1.5x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/caseta-662.gif?resize=700%2C400&ssl=1 2x"},"classes":[]},{"id":28609,"url":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cultura-661\/","url_meta":{"origin":28799,"position":1},"title":"Cultura 661","author":"hrnicu","date":"aprilie 6, 2026","format":false,"excerpt":"| Imagine copert\u0103: Sesiunile SwordS - Club Control, 2026 Credit foto: Andrei Mu\u0219at (https:\/\/www.instagram.com\/andreimusat10), Sursa: Pagina SwordS - Spoken Word Sessions | SOCIETATE Despre digitalizarea prost f\u0103cut\u0103 | Autor: NICU ILIE | ANAF are propriul portal \u0219i, cel pu\u021bin pentru moment, nu vars\u0103 datele \u00een noua platform\u0103. Prim\u0103riile (taxe locale)\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eSumar\u201d","block_context":{"text":"Sumar","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/category\/sumar\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/in_memoriam_liviu_maior-930x620-1.jpg?resize=350%2C200&ssl=1","width":350,"height":200,"srcset":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/in_memoriam_liviu_maior-930x620-1.jpg?resize=350%2C200&ssl=1 1x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/in_memoriam_liviu_maior-930x620-1.jpg?resize=525%2C300&ssl=1 1.5x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/in_memoriam_liviu_maior-930x620-1.jpg?resize=700%2C400&ssl=1 2x"},"classes":[]},{"id":28546,"url":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cultura-660\/","url_meta":{"origin":28799,"position":2},"title":"Cultura 660","author":"hrnicu","date":"martie 10, 2026","format":false,"excerpt":"| Imagine copert\u0103: Film\u0103rile \u00een Rom\u00e2nia pentru produc\u021bia \u201eThe White House\u201d (FOX Nation). Credit foto: Andreas Mircea - Icon Films, Sursa: OFIC | SOCIETATE Cum a reu\u0219it Ministerul Culturii s\u0103 declan\u0219eze o alert\u0103 european\u0103 de \u00eenc\u0103lcare a libert\u0103\u021bii presei \u0219i cum escaladeaz\u0103 sistematic un conflict cu spa\u021biul public rom\u00e2nesc |\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eSumar\u201d","block_context":{"text":"Sumar","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/category\/sumar\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/Muzici-si-faze-930x563-1.webp?resize=350%2C200&ssl=1","width":350,"height":200,"srcset":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/Muzici-si-faze-930x563-1.webp?resize=350%2C200&ssl=1 1x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/Muzici-si-faze-930x563-1.webp?resize=525%2C300&ssl=1 1.5x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/Muzici-si-faze-930x563-1.webp?resize=700%2C400&ssl=1 2x"},"classes":[]},{"id":28717,"url":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cultura-663\/","url_meta":{"origin":28799,"position":3},"title":"Cultura 663","author":"hrnicu","date":"iunie 9, 2026","format":false,"excerpt":"| Imagine copert\u0103 (captur\u0103 video): BAIFF, 2026 - baiff.ro SOCIETATE \u201eTehnocrat\u201d \u2013 cuv\u00e2ntul lunii pe Dexonline Dexonline public\u0103 lunar un top al celor mai c\u0103utate cuvinte. \u00cen mai, cel mai c\u0103utat termen a fost \u201etehnocrat\u201d, cu 10411 interog\u0103ri. Pe locurile urm\u0103toare s-au aflat: pleonasm,\u00a0pragmatic,\u00a0sinecur\u0103, simpatie, exhaustiv,\u00a0misogin... articolul integral De ce\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eSumar\u201d","block_context":{"text":"Sumar","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/category\/sumar\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/Geografia_fragilitatii_alina_necsulescu-930x620-1.webp?resize=350%2C200&ssl=1","width":350,"height":200,"srcset":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/Geografia_fragilitatii_alina_necsulescu-930x620-1.webp?resize=350%2C200&ssl=1 1x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/Geografia_fragilitatii_alina_necsulescu-930x620-1.webp?resize=525%2C300&ssl=1 1.5x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/Geografia_fragilitatii_alina_necsulescu-930x620-1.webp?resize=700%2C400&ssl=1 2x"},"classes":[]},{"id":28493,"url":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cultura-659\/","url_meta":{"origin":28799,"position":4},"title":"Cultura 659","author":"hrnicu","date":"februarie 7, 2026","format":false,"excerpt":"| Imagine copert\u0103: Pexels Photo | SOCIETATE Conflictul dintre Ministerul Culturii \u0219i comunitatea cultural\u0103 nu mai poate fi ignorat | Autor: CARMEN CORBU | Criza nu este cauzat\u0103 de competen\u021bele reduse ale lui Andr\u00e1s Demeter, ci de aspecte structurale ale modului \u00een care Ministerul Culturii func\u021bioneaz\u0103 de decenii. \u0218i, mai\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eSumar\u201d","block_context":{"text":"Sumar","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/category\/sumar\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/coperta-659.gif?resize=350%2C200&ssl=1","width":350,"height":200,"srcset":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/coperta-659.gif?resize=350%2C200&ssl=1 1x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/coperta-659.gif?resize=525%2C300&ssl=1 1.5x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/coperta-659.gif?resize=700%2C400&ssl=1 2x"},"classes":[]},{"id":28770,"url":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cultura-664\/","url_meta":{"origin":28799,"position":5},"title":"Cultura 664","author":"hrnicu","date":"iulie 15, 2026","format":false,"excerpt":"| Imagine copert\u0103: Palatul Cultural Blaj - sursa: Municipiul Blaj | SOCIETATE Un \u201epicnic nobil la castel\u201d a anticipat \u00een suburbiile Clujului, la R\u0103scruci, anun\u021barea premiilor Europa Nostra din acest an. Aproape de Bon\u021bida \u0219i de celebrul s\u0103u Electric Castle, un alt castel B\u00e1nffy a fost restaurat de CJ-ul clujean\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eSumar\u201d","block_context":{"text":"Sumar","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/category\/sumar\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/raluca_boboc-930x620-1.webp?resize=350%2C200&ssl=1","width":350,"height":200,"srcset":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/raluca_boboc-930x620-1.webp?resize=350%2C200&ssl=1 1x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/raluca_boboc-930x620-1.webp?resize=525%2C300&ssl=1 1.5x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/raluca_boboc-930x620-1.webp?resize=700%2C400&ssl=1 2x"},"classes":[]}],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28799","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=28799"}],"version-history":[{"count":16,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28799\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28826,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28799\/revisions\/28826"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=28799"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=28799"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=28799"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}