{"id":28664,"date":"2026-05-06T07:59:32","date_gmt":"2026-05-06T05:59:32","guid":{"rendered":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=28664"},"modified":"2026-05-06T09:27:24","modified_gmt":"2026-05-06T07:27:24","slug":"cultura-662","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cultura-662\/","title":{"rendered":"Cultura 662"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"\n\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t<\/svg>\n\t\t<\/button><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

| Imagine copert\u0103:<\/strong> RAD ART FAIR, 2026 | Foto: Daniel Sur<\/strong><\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n

SOCIETATE<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Populismul ca simptom: <\/strong><\/strong>
Frustr\u0103ri reale, solu\u021bii false \u0219i <\/strong><\/strong>
jocul de putere din spatele retoricii suveraniste<\/strong><\/strong><\/a><\/h3>\n\n\n\n

| <\/strong>Autor: GIORGE ROMAN |<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Frustr\u0103rile care alimenteaz\u0103 mi\u0219c\u0103rile populiste sunt reale, asta trebuie spus clar \u0219i f\u0103r\u0103 condescenden\u021b\u0103, pentru c\u0103 tenta\u021bia de a trata votan\u021bii MAGA sau sus\u021bin\u0103torii suverani\u0219tilor europeni ca pe ni\u0219te victime naive sau ca pe ni\u0219te pro\u0219ti e nu doar incorect\u0103, ci \u0219i contraproductiv\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\n

Prin for\u021barea capitalului de a respecta dreptul la date personale, sustenabilitatea resurselor \u0219i coeziunea social\u0103, Uniunea European\u0103 nu doar c\u0103 \u00ee\u0219i protejeaz\u0103 cet\u0103\u021benii. Ofer\u0103 \u00eentregii planete un model alternativ demonstrat, nu teoretic. Asta face din proiectul european, \u00een toat\u0103 imperfec\u021biunea \u0219i lentoarea lui, ceva ce merit\u0103 ap\u0103rat cu o luciditate pe care entuziasmul naiv nu o poate produce. Nu pentru c\u0103 UE e bun\u0103 \u0219i pur\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 compromisuri ur\u00e2te. Ci pentru c\u0103 alternativele disponibile sunt mai rele \u00een moduri pe care oricine se g\u00e2nde\u0219te rece la ele le poate vedea.<\/p>\n\n\n\n

Suveranismul nu aduce suveranitate, aduce izolare \u0219i vulnerabilitate \u00een fa\u021ba exact actorilor pe care pretinde c\u0103 \u00eei combate. Fragmentarea Europei nu elibereaz\u0103 cet\u0103\u021benii. \u00cei las\u0103 singuri, fiecare \u00een curtea lui, fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 cu for\u021be economice care nu cunosc frontiere na\u021bionale \u0219i nu au nicio obliga\u021bie fa\u021b\u0103 de niciun popor anume.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n

TEME \u00ceN DEZBATERE<\/p>\n\n\n\n

Cultura – validare \u0219i participare<\/h3>\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

| <\/strong>Autor: ADRIAN LEONARD MOCIULSCHI |<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Cultura de mas\u0103 nu refuz\u0103 tradi\u021bia: refuz\u0103 validarea centralizat\u0103 \u0219i institu\u021bionalizat\u0103<\/strong><\/a><\/h3>\n\n\n\n

Pentru structurile vechi, descentralizarea reprezint\u0103 o pierdere de control. Pentru actorii emergen\u021bi, ea este o oportunitate de afirmare \u00eentr-un spa\u021biu \u00een care criteriile de evaluare sunt mai transparente \u0219i mai pu\u021bin dependente de capitalul social acumulat \u00een interiorul culturii organiza\u021bionale. \u00centr-o epoc\u0103 \u00een care cultura circul\u0103 cu viteze exponen\u021biale, iar validarea se produce \u00een timp real, mecanismele tradi\u021bionale de legitimare devin insuficiente.<\/p>\n\n\n\n

\n

Cultura contemporan\u0103 nu mai poate fi administrat\u0103 ca patrimoniu elitist, nu pentru c\u0103 ideea de \u201ecertificare\u201d ar fi devenit sau nu obligatorie \u00een c\u00e2mpul cultural al prezentului, ci pentru c\u0103 \u00eens\u0103\u0219i natura artei s-a transformat: ea este produs\u0103, circulat\u0103 \u0219i reinterpretat\u0103 continuu de comunit\u0103\u021bi largi.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Cultura f\u0103r\u0103 public. <\/strong><\/strong>
De ce \u201esala plin\u0103\u201d a devenit <\/strong><\/strong>
o fic\u021biune institu\u021bional\u0103<\/strong><\/strong><\/a><\/h3>\n\n\n\n

Un indiciu relevant al semnifica\u021biei culturale contemporane nu mai este ast\u0103zi ritualul prezen\u021bei, ci capacitatea de circula\u021bie (…) Invocarea \u201es\u0103lii pline\u201d ca argument al relevan\u021bei devine, \u00een acest context, problematic\u0103. Chiar \u0219i audien\u021be de ordinul sutelor sau al c\u00e2torva mii de persoane \u00eentr\u2011un ora\u0219 de milioane r\u0103m\u00e2n marginale la scara unei societ\u0103\u021bi conectate, obi\u0219nuite cu vizibilitate de ordinul zecilor sau sutelor de mii. Prestigiul spa\u021biului nu compenseaz\u0103 diferen\u021ba de impact public.<\/p>\n\n\n\n

\n

\u00centr\u2011un orizont apropiat, alocarea fondurilor publice ar trebui s\u0103 se fundamenteze pe criterii de impact obiectiv determinabile: acces, circula\u021bie, relevan\u021b\u0103 social\u0103, persisten\u021b\u0103 \u0219i capacitatea de a produce efecte culturale la scar\u0103 larg\u0103.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Critica de \u00eent\u00e2mpinare: un gest de polite\u021be cultural\u0103, nu un act hermeneutic<\/strong><\/a><\/h3>\n\n\n\n

Un num\u0103r semnificativ de texte curatoriale sau cronici expozi\u021bionale manifest\u0103 o preocupare constant\u0103 de a nu introduce discontinuit\u0103\u021bi: discursul este calibrat astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu perturbe pozi\u021bia institu\u021biei, capitalul simbolic al artistului sau confortul interpretativ al publicului. Se prefer\u0103 evocarea atmosferei, apelul la concepte larg circulante \u2013 memorie, identitate, fragmente, dialog \u2013 care func\u021bioneaz\u0103 ca un lexic generalist, susceptibil de a fi aplicat aproape oric\u0103rui eveniment artistic. Familiaritatea acestor formule creeaz\u0103 impresia de profunzime, dar nu garanteaz\u0103 analiza.<\/p>\n\n\n\n

\n

Provocarea actual\u0103 const\u0103 \u00een recuperarea unui mod de a vorbi despre art\u0103 care s\u0103-\u0219i asume rolul de produc\u0103tor de diferen\u021be, nu doar de mediator al consensului. <\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n

TEME \u00ceN DEZBATERE<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

| <\/strong>Autor: FLAVIAN SAVESCU |<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Despre s\u0103r\u0103cirea treptat\u0103 <\/strong><\/strong>
a structurii dorin\u021belor culturale<\/strong><\/strong><\/a><\/h3>\n\n\n\n

Lucrez \u0219i tr\u0103iesc la Re\u0219i\u021ba \u2014 un ora\u0219 care a cunoscut, \u00een ultimele trei decenii, o transformare brutal\u0103: din centru industrial cu o identitate cultural\u0103 puternic\u0103, construit\u0103 \u00een jurul uzinelor \u0219i al clasei muncitoare, \u00eentr-un spa\u021biu post-industrial \u00een care memoria colectiv\u0103 tinde s\u0103 fie stocat\u0103 mai degrab\u0103 \u00een arhivele digitale ale platformelor dec\u00e2t \u00een institu\u021biile locale. Aceast\u0103 experien\u021b\u0103 specific\u0103 m\u0103 face sensibil la un aspect al problemei pe care criticile nord-atlantice ale algoritmului \u00eel rateaz\u0103 adesea: efectele de omogenizare nu sunt uniforme geografic. Un adolescent din Re\u0219i\u021ba poate accesa, prin YouTube, un concert de muzic\u0103 clasic\u0103 de la Viena sau un curs universitar de filosofie \u2014 acces pe care institu\u021biile culturale locale nu l-ar fi putut oferi niciodat\u0103. Aceast\u0103 deschidere este real\u0103. Dar ea opereaz\u0103 \u00een cadrul aceluia\u0219i sistem: descoperi muzic\u0103 clasic\u0103 pentru c\u0103 algoritmul a detectat un tipar \u00een comportamentul t\u0103u \u0219i a calculat c\u0103 probabilitatea de engagement este suficient de mare. Emanciparea \u0219i captura nu sunt etape succesive \u2014 sunt fe\u021be simultane ale aceluia\u0219i proces.<\/p>\n\n\n\n

\n

Orice experien\u021b\u0103 cultural\u0103 autentic\u0103 implic\u0103 o triad\u0103 de condi\u021bii: aten\u021bie, inten\u021bie \u0219i mesaj. Aten\u021bia trebuie s\u0103 fie liber\u0103 \u2014 orientat\u0103 de subiect, nu capturat\u0103 de sistem. Inten\u021bia trebuie s\u0103 apar\u021bin\u0103 privitorului, nu s\u0103 fie un efect al algoritmului care a calculat probabilitatea de interac\u021biune. Mesajul, \u00een fine, trebuie s\u0103 poat\u0103 fi primit ca surpriz\u0103, ca fractur\u0103 \u00een privirea pe care o aveam deja despre lume.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n

TEME \u00ceN DEZBATERE<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

| <\/strong>Autor: DANIEL SUR |<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Lectura ca stil: <\/strong><\/strong>
cultura pop transform\u0103 inteligen\u021ba \u00een trend<\/strong><\/strong><\/a><\/h3>\n\n\n\n

\u00centr-o lume dominat\u0103 de zgomot informa\u021bional, curiozitatea, reflec\u021bia \u0219i g\u00e2ndirea complex\u0103 cap\u0103t\u0103 valoare cultural\u0103 \u0219i simbolic\u0103. Inteligen\u021ba devine un stil, un accesoriu social \u0219i o form\u0103 de rezisten\u021b\u0103 cultural\u0103, capabil\u0103 s\u0103 contracareze superficialitatea discursului \u0219i s\u0103 redea sensul lecturii \u0219i al cunoa\u0219terii.<\/p>\n\n\n\n

Anti\u2011intelectualismul politic \u0219i superficialitatea mediatic\u0103 coexist\u0103 cu o rena\u0219tere a interesului pentru idei, lectur\u0103 \u0219i conversa\u021bie intelectual\u0103. Cartea \u0219i cunoa\u0219terea se transform\u0103 \u00eentr-un simbol cultural \u0219i social, demonstr\u00e2nd c\u0103 a fi \u201esmart\u201d poate fi la fel de atractiv \u0219i relevant ca orice trend pop sau fenomen de divertisment.<\/p>\n\n\n\n

Lectura nu mai este doar un exerci\u021biu privat sau academic. Ea devine un act public, un mod de exprimare cultural\u0103 \u0219i identitar\u0103, \u0219i un instrument de conectare \u00eentre oameni, idei \u0219i comunit\u0103\u021bi globale. Cunoa\u0219terea, curiozitatea \u0219i reflec\u021bia intelectual\u0103 cap\u0103t\u0103 valoare vizibil\u0103 \u0219i aspira\u021bional\u0103, demonstr\u00e2nd c\u0103 inteligen\u021ba poate fi, la fel ca moda sau cultura pop, un trend al timpului nostru.<\/p>\n\n\n\n

\n

Aceast\u0103 transformare r\u0103spunde anti\u2011intelectualismului discursului public. \u00centr-o epoc\u0103 \u00een care informa\u021bia este rapid\u0103, superficial\u0103 \u0219i manipulat\u0103, a fi \u201esmart\u201d devine un gest de rezisten\u021b\u0103 cultural\u0103 \u0219i estetic\u0103.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n

TEME \u00ceN DEZBATERE<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

| <\/strong>Autor: CATINCA DR\u0102G\u0102NESCU | <\/strong><\/p>\n\n\n\n

Cultura \u00een UE: discrepan\u021ba \u00eentre documentele ambi\u021bioase \u0219i realitatea bugetar\u0103 \u0219i administrativ\u0103<\/strong><\/a><\/h3>\n\n\n\n

Ceea ce vedem, de fapt, nu este o contradic\u021bie accidental\u0103, ci un simptom al unei dificult\u0103\u021bi mai profunde: aceea de a alinia viziunea politic\u0103 cu capacitatea administrativ\u0103 \u0219i cu realitatea bugetar\u0103. \u00cen acest context, cultura devine unul dintre primele locuri \u00een care aceast\u0103 tensiune devine vizibil\u0103 pentru c\u0103 depinde de continuitate, predictibilitate \u0219i \u00eencredere. \u00cen absen\u021ba lor, se fragilizeaz\u0103 rapid. \u0218i poate c\u0103 aici este \u0219i motivul de \u00eengrijorare.<\/p>\n\n\n\n

Nu doar c\u0103 se \u00eenchid spa\u021bii sau se reduc finan\u021b\u0103ri, ci c\u0103 aceste procese nu sunt \u00eentotdeauna asumate ca decizii politice \u0219i apar ca efecte difuze ale unui sistem care func\u021bioneaz\u0103 din ce \u00een ce mai greu coerent, ceea ce face dificil\u0103 nu doar reac\u021bia, ci \u0219i negocierea, pentru c\u0103, \u00een lipsa unei asum\u0103ri clare, nu exist\u0103 nici un spa\u021biu real de dezbatere.<\/p>\n\n\n\n

\n

Pe de o parte, cultura este ridicat\u0103 la rang strategic. Pe de alt\u0103 parte, la nivel local \u0219i na\u021bional, ea este redus\u0103, am\u00e2nat\u0103 sau restructurat\u0103. Nu pentru c\u0103 nu ar fi considerat\u0103 important\u0103, ci pentru c\u0103 nu este \u201esuficient de prioritar\u0103\u201d.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

\n

<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n

TEME \u00ceN DEZBATERE<\/p>\n\n\n\n

Interviu cu Lucian Dan Teodorovici, <\/strong><\/a>
managerul Festivalului Interna\u021bional de Literatur\u0103 \u0219i Traducere Ia\u0219i<\/strong><\/a><\/h4>\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u201eFILIT a demonstrat c\u0103 literatura poate deveni un eveniment public major\u201d<\/strong><\/a><\/h3>\n\n\n\n

FILIT a reu\u0219it \u00een ultimii ani s\u0103-\u0219i creeze un public ata\u0219at, a\u0219 spune, \u0219i totodat\u0103 numeros, dac\u0103 ne raport\u0103m la cum sunt \u00een general tratate evenimentele culturale la noi. La evenimentele din cadrul festivalului au participat, la ultima edi\u021bie, aproximativ 20.000 de oameni, ie\u0219eni \u0219i neie\u0219eni, ba unii veni\u021bi chiar din Europa pentru a se \u00eent\u00e2lni cu un scriitor pe care-l admir\u0103. C\u00e2nd doar ne imaginam festivalul, \u00eenainte de 2013, \u00eempreun\u0103 cu Dan Lungu \u0219i Florin L\u0103z\u0103rescu, n-aveam cum s\u0103 credem c\u0103 ar putea genera vreodat\u0103 asemenea energii. Aveam ca modele festivaluri din Italia \u0219i Marea Britanie, care atrag un public extraordinar, dar \u00een Rom\u00e2nia interesul pentru literatur\u0103 p\u0103rea foarte limitat, s\u0103 spunem, a\u0219a \u00eenc\u00e2t eram optimi\u0219ti, dar mai mode\u0219ti \u00een fantasm\u0103rile noastre pe marginea viitorului FILIT. <\/p>\n\n\n\n

\n

Fie \u0219i numai dac\u0103 privim din perspectiva asta, a publicului participant, ne d\u0103m seama c\u0103 festivalul a contribuit la o schimbare de percep\u021bie.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n

CIFRE CU SUBIECT \u0218I PREDICAT<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Cine finan\u021beaz\u0103 cultura Bucure\u0219tiului.<\/strong><\/strong>
Subven\u021bii \u0219i bugete<\/strong><\/strong><\/a><\/h3>\n\n\n\n

| <\/strong>Autor: NICU ILIE |<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\n

Dup\u0103 Ministrul Culturii, Primarul General al Capitalei este principalul antreprenor din domeniul cultural-artistic. Dat fiindc\u0103 niciuna dintre institu\u021biile private nu a ajuns la o consisten\u021b\u0103 a business-ului care s\u0103 o concureze pe cea a institu\u021biilor de stat, finan\u021barea de la buget reprezint\u0103 principala surs\u0103 pentru domeniul artistic. Iar, dac\u0103 modelul european este ca asemenea finan\u021b\u0103ri (\u0219i stimuli pentru ong-uri sau ini\u021biative private) s\u0103 se mute de la na\u021bional la local, doar c\u00e2teva ora\u0219e din \u021bar\u0103 \u00ee\u0219i pot asuma cu suficient\u0103 relevan\u021b\u0103 un asemenea rol. <\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Evaluarea activit\u0103\u021bii cultural-artistice din Bucure\u0219ti este o misiune imposibil\u0103. Unele dintre organiza\u021bii au bugete transparente sau raport\u0103ri fiscale relevante, dar altele nici nu au o asemenea obliga\u021bie. Totodat\u0103, nici activitatea acestora, num\u0103rul de beneficiari, cel al colaboratorilor etc. nu sunt u\u0219or de centralizat. Cert este c\u0103 activitatea cultural-artistic\u0103 a Bucure\u0219tiului este mult mai dinamic\u0103 \u0219i mai vibrant\u0103 dec\u00e2t o las\u0103 s\u0103 se vad\u0103 multe statistici care segmenteaz\u0103 acest domeniu. De asemenea, impactul financiar al acestor activit\u0103\u021bi (\u0219i inclusiv contribu\u021bia lor la PIB) are foarte multe componente, iar asta face ca adesea s\u0103 fie mult subevaluat.<\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n

PERSPECTIVE<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

REMUS IOAN \u0218TEFUREAC<\/p>\n\n\n\n

Cea mai grea ecua\u021bie politic\u0103 pentru cel mai \u00eencercat pre\u0219edinte + update<\/a><\/strong><\/strong><\/strong><\/h5>\n\n\n\n

Toate aceste 5 repere impun ca reprezentarea echilibrat\u0103 a tuturor p\u0103r\u021bilor \u0219i negocierea permanent\u0103 \u00eentre grup\u0103ri politice \u0219i grupuri sociale ultra-fragmentate, cu interese si nevoi diferite, adesea divergente, s\u0103 fie singurele c\u0103i de conduit\u0103 politic\u0103 rezonabil\u0103 pentru a evita dezastrul absolut: adic\u0103 o \u021bar\u0103 aruncat\u0103 \u00eentr-o criz\u0103 politic\u0103 f\u0103r\u0103 precedent, cu risc de explozie social\u0103, pr\u0103bu\u0219ire economic\u0103 \u0219i capturarea puterii de c\u0103tre vectori politici controla\u021bi\/influen\u021ba\u021bi profund de c\u0103tre o putere str\u0103in\u0103 ostil\u0103. (articolul integral<\/a>)<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

ADRIAN LEONARD MOCIULSCHI<\/p>\n\n\n\n

De ce \u00een Rom\u00e2nia func\u021bia public\u0103 asigur\u0103 prestigiu, iar capitalul nu \u2013 o traum\u0103 istoric\u0103 netratat\u0103<\/a><\/strong><\/strong><\/h5>\n\n\n\n

Diploma \u0219i apartenen\u021ba traseaz\u0103 linii clare \u00eentr\u2011un peisaj social altfel fragmentar. \u00cen lipsa lor, rolul r\u0103m\u00e2ne suspendat, difuz, greu de ancorat \u00eentr\u2011o identitate ilizibil\u0103. Capitalul func\u021bioneaz\u0103 dup\u0103 o alt\u0103 logic\u0103. (…) \u00cen absen\u021ba unei culturi a ownership\u2011ului, capitalul r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 voce simbolic\u0103: genereaz\u0103 valoare, dar nu intr\u0103 \u00een regimul recunoa\u0219terii per se<\/em>. (articolul integral<\/a>)<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

DANIEL SUR<\/p>\n\n\n\n

Pa\u0219tele ca scen\u0103 a artei: iconografie, ritual \u0219i spectacol<\/a><\/strong><\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00centunericul ini\u021bial al bisericii, lumina care se aprinde treptat de la o singur\u0103 lum\u00e2nare, procesiunea, c\u00e2ntarea \u0219i proclamarea \u00cenvierii construiesc o succesiune de imagini \u0219i sunete cu puternic\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 simbolic\u0103. Lumina devine un personaj central al \u201ereprezenta\u021biei\u201d rituale, iar gesturile comunit\u0103\u021bii se transform\u0103 \u00eentr-o coregrafie colectiv\u0103. (articolul integral<\/a>)<\/p>\n<\/div><\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n

INITIATIVE CULTURALE INDEPENDENTE<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u201eGenera\u021biile de dinainte au supravie\u021buit prin t\u0103cere\u201d<\/strong><\/a><\/h3>\n\n\n\n

Interviu cu Corina Ozon, autoarea volumului C\u00e2nd macii leag\u0103n\u0103 pove\u0219ti<\/em> \u0219i ini\u021biatoarea seriei de dezbateri \u201eMemoria povestit\u0103\u201d<\/strong><\/a><\/h4>\n\n\n\n
\n

Genera\u021biile mai tinere vorbesc despre traume cu mai mult dezinvoltur\u0103 \u0219i este explicabil. Genera\u021biile de dinainte au supravie\u021buit prin t\u0103cere. Faptul c\u0103 participarea la evenimentele pe tema traumei este foarte mare, faptul c\u0103 aceste evenimente sunt destul de vizibile, este un lucru foarte bun. Oamenii au nevoie s\u0103 asculte mult \u00eenainte de a vorbi despre ei \u00een\u0219i\u0219i. Nu este u\u0219or s\u0103 te dezv\u0103lui, iar noi am crescut \u00eentr-o cultur\u0103 a t\u0103cerii, cum spuneam.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n

INITIATIVE CULTURALE INDEPENDENTE<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u201eDe multe ori nu observ\u0103m lucrurile <\/strong><\/a>
care ne \u00eenconjoar\u0103, <\/strong><\/a>
pentru c\u0103 suntem prea obi\u0219nui\u021bi cu ele\u201d<\/strong><\/a><\/h3>\n\n\n\n

Interviu cu Cezar Petre Buiumaci, autorul volumului \u201eC\u0103l\u0103torie prin Bucure\u0219tiul de ieri\u201d<\/em><\/a><\/strong><\/strong><\/h4>\n\n\n\n
\n

Documentez istoria Bucure\u0219tiului de peste dou\u0103zeci de ani, iar sentimentul pierderii apare aproape la fiecare transformare major\u0103. \u00cen ultimii ani, platformele industriale despre care vorbeam mai devreme au devenit la r\u00e2ndul lor spa\u021bii de reconversie urban\u0103, unde apar constant ansambluri reziden\u021biale. Problema nu este doar schimbarea func\u021bional\u0103 a acestor locuri, ci mai ales pierderea semnifica\u021biilor lor. Odat\u0103 cu dispari\u021bia acestor spa\u021bii se pierd \u0219i istoriile locale, iar de multe ori ele nu sunt \u00eenlocuite cu alte nara\u021biuni care s\u0103 p\u0103streze memoria locului.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n

INITIATIVE CULTURALE INDEPENDENTE<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u201eTrecutul devine cel mai viu exact \u00een clipa \u00een care \u00eel prive\u0219ti din acela\u0219i loc, dup\u0103 o sut\u0103 de ani\u201d<\/strong><\/a><\/h3>\n\n\n\n

Interviu cu C\u0103t\u0103lin D. Constantin, antropolog,  ini\u021biatorul expozi\u021biei \u201eDincolo de ieri\u201d<\/a><\/strong><\/strong><\/h4>\n\n\n\n
\n

Mi-au r\u0103mas \u00een minte mai ales momentele \u00een care expozi\u021bia \u00eencepe s\u0103 produc\u0103 pove\u0219ti. C\u00e2nd cineva se opre\u0219te \u00een fa\u021ba unei imagini sau a unui text \u0219i spune \u201enu era chiar a\u0219a\u201d sau \u201e\u0219tiu locul acesta\u201d \u0219i \u00eencepe s\u0103 completeze. \u00centr-un fel, atunci proiectul devine viu, pentru c\u0103 nu mai este doar despre trecut, ci despre felul \u00een care trecutul continu\u0103 s\u0103 fie viu \u00een prezent. Asta e partea cea mai interesant\u0103. Faptul c\u0103, de la un ora\u0219 la altul, expozi\u021bia nu se repet\u0103, ci se transform\u0103 pu\u021bin, \u00een func\u021bie de cine o prive\u0219te.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n

ARTE<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

 Doina Ru\u0219ti, \u201eNas de bulgar\u201d. <\/a>
Romanul istoriei personale<\/a><\/h3>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\u201eDincolo de Model \u0219i de Albanez, urmeaz\u0103 monstrul care-\u021bi ia libertatea. Iar pentru mine, a venit \u00een acel an al fotografiei \u0219i al \u00eent\u00e2lnirii de pe alee, anul \u00een care s-au n\u0103scut fricile \u0219i nesiguran\u021ba, anul ced\u0103rii, ca intensitate f\u0103r\u0103 egal, poate la fel de important ca alt an, c\u00e2nd eram \u00een clasa a 10-a \u0219i am \u00eent\u00e2lnit-o pe Ferenike, ani lega\u021bi \u00eentr-un fel, dar acesta era cu mult mai intens, mai des\u0103v\u00e2r\u0219it, mai sinuos. Anul \u00een care am pierdut teritorii, p\u0103r\u0103sindu-mi drumul\u2026\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n

| <\/strong>Autor: IULIA DRAGOMIR |<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\n

<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Perspectiva asupra evenimentelor este subiectiv\u0103; Doina Ru\u0219ti apeleaz\u0103 la tehnica flashbackului, la inser\u021bii, alterneaz\u0103 planurile narative, temporale, st\u00e2rnindu-ne curiozitatea, oferindu-ne am\u0103nunte despre identitate, despre traseul existen\u021bial. Sunt eviden\u021biate tipuri umane, oamenii care i-au marcat existen\u021ba, se evoc\u0103 vremurile definitorii pentru evolu\u021bia sa.\u201d<\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n

ARTE<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Contra-nara\u021biuni \u00een vremuri tulburi: One World Romania 19, \u00eentre umanitate, r\u0103zboi \u0219i rezisten\u021b\u0103<\/strong><\/a><\/h3>\n\n\n\n

| <\/strong>Autor: AURELIAN GIUG\u0102L |<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\n

<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

\u201eORWELL: 2+2=5\u201d al lui Raoul Peck ne propune o incursiune \u00een zona adev\u0103rurilor sociopolitice din opera scriitorului britanic. \u00centr-o epoc\u0103 a ce\u021bii r\u0103zboiului (Robert McNamara), a nihilismului strident (Nietzsche), a demen\u021bei militariste (cazul dement-clinic al indivizilor Trump \u0219i Biden, dup\u0103 cum nota Giorgio Agamben), aceste contra-nara\u021biuni despre societatea contemporan\u0103 sunt acele oaze \u00eentr-un de\u0219ert informa\u021bional \u0219i de propagand\u0103 toxic\u0103 tot mai cuprinz\u0103toare. <\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n

ARTE<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

C\u00c2RPE DIEM: cu dramoleta cea de toate zilele \u0219i cabotinismul cotidian la ecograful Com\u0103nescu<\/a><\/strong><\/strong><\/h3>\n\n\n\n

|<\/strong> Autor: NATALIA TODEAS\u0102 |<\/strong><\/p>\n\n\n\n

 Artistul lucreaz\u0103 cu materialul \u2013 hainele, figura \u2013 \u201eclientului\u201d, pe loc, fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 cu acesta. Presim\u021bitul public e-mp\u0103r\u021bit \u00een dou\u0103 \u2013 cel care gust\u0103 gluma \u0219i \u00een\u021belege arta \u0219i cel despre care este arta \u0219i nu \u00een\u021belege gluma. Cosmic\u0103 com\u0103nescian\u0103. <\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n

ARTE<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

RAD ART FAIR 2026 \u2013 un amestec controlat de energii, genera\u021bii \u0219i forme de vizibilitate la CARO<\/a><\/strong><\/strong><\/strong><\/h3>\n\n\n\n

|<\/strong> Autor: DANIEL SUR |<\/strong><\/p>\n\n\n\n

 Arti\u0219tii afla\u021bi \u00een plin\u0103 afirmare au adus o energie de experiment \u0219i o deschidere c\u0103tre formule vizuale aflate \u00eenc\u0103 \u00een proces de definire, unde riscul \u0219i c\u0103utarea devin componente esen\u021biale ale lucr\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n

STUDII \u0218I CERCET\u0102RI<\/p>\n\n\n\n

\n

<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Decalogul strategului de succes
(II)<\/h3>\n\n\n\n

IULIA MOISE<\/p>\n\n\n\n

\n

Totul este strategic sau de importan\u021b\u0103 strategic\u0103 ast\u0103zi: obiective \u0219i decizii, parteneriate, management, analiza \u0219i tot a\u0219a mai departe. Oricine are nevoie de o strategie, c\u0103ci strategia exist\u0103 acum \u00een tot \u0219i \u00een toate, de la r\u0103zboi, la politic\u0103, afaceri \u0219i \u00een toate contextele vie\u021bii sociale, de la nivelul statal, la cel organiza\u021bional (institu\u021bii sau corpora\u021bii), p\u00e2n\u0103 la cel individal (problemele de zi cu zi). \u0218i totu\u0219i, de\u0219i vorbim cu to\u021bii despre strategie, este dificil s\u0103 explic\u0103m \u00een termeni simpli, ce este strategia.<\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

#3. Strategia este subordonat\u0103 mediului strategic.<\/strong><\/a><\/p>\n\n\n\n

Nicio strategie nu opereaz\u0103 \u00eentr-un mediu static: contextul se transform\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce strategia se desf\u0103\u0219oar\u0103, iar aceast\u0103 transformare ac\u021bioneaz\u0103 asupra strategiei \u00eense\u0219i, oblig\u00e2nd-o la revizuiri, adapt\u0103ri. (articolul integral<\/a>)<\/p>\n\n\n\n

#4. Individul este agentul strategiei<\/strong><\/a><\/p>\n\n\n\n

Nu exist\u0103 strategie f\u0103r\u0103 decident, f\u0103r\u0103 responsabilitate \u0219i f\u0103r\u0103 asumare. \u00centre structur\u0103 \u0219i ac\u021biune se interpune \u00eentotdeauna o instan\u021b\u0103 deliberativ\u0103. \u00cen alte cuvinte, nu exist\u0103 strategie f\u0103r\u0103 judecata uman\u0103. (articolul integral<\/a>)<\/p>\n\n\n\n

#5. Orice strategie presupune o decizie, iar orice decizie implic\u0103 o alegere<\/strong><\/a> \u00cen strategie, timpul nu este niciodat\u0103 neutru, iar inac\u021biunea nu este niciodat\u0103 lipsit\u0103 de consecin\u021be. Strategul, fie el militar sau civil, nu dispune de luxul ezit\u0103rii. A nu decide este, \u00een cele din urm\u0103, o form\u0103 de a decide \u2014 poate cea mai costisitoare dintre toate \u00een arhitectura ac\u021biunii strategice. (articolul integral<\/a>)<\/p>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\n

CAMERA DE ECOU<\/p>\n\n\n\n

Judec\u0103toarea Iulia Motoc despre nevoia unei reforme radicale la Academia Rom\u00e2n\u0103<\/strong><\/a><\/p>\n\n\n\n

\u201eReforma radical\u0103 nu este doar o op\u021biune, ci o condi\u021bie a supravie\u021buirii demnit\u0103\u021bii acestei institu\u021bii. (…) R\u0103m\u00e2ne de v\u0103zut dac\u0103 un spirit reformator, oric\u00e2t de capabil, va putea \u00eenvinge un sistem construit pe cumetrie \u0219i mediocritate protejat\u0103.\u201d<\/em>
https:\/\/www.facebook.com\/IAMotoc<\/a><\/p>\n\n\n\n

Arheologul C\u0103t\u0103lin Delmo St\u0103nculescu despre pia\u021ba neagr\u0103 a obiectelor de patrimoniu<\/strong><\/a><\/p>\n\n\n\n

\u201eConsecin\u021bele sunt dramatice pentru cercetarea \u0219tiin\u021bific\u0103. Fiecare obiect scos ilegal \u00eenseamn\u0103 o pierdere ireversibil\u0103 de informa\u021bie: nu mai putem reconstitui contextul funerar, statutul purt\u0103torului, rela\u021biile culturale sau cronologia exact\u0103. Practic, pierdem nu doar artefacte, ci fragmente \u00eentregi din istorie.\u201d
https:\/\/www.facebook.com\/CatalinDelmo<\/a><\/p>\n\n\n\n

Olti\u021ba C\u00eentec despre cel mai important monument al momentului<\/strong><\/a><\/p>\n\n\n\n

\u201eLucrarea e un semnal de avertizare, un \u00eendemn la echilibru \u0219i \u00een\u021belepciune.
Ea pare c\u0103 a ap\u0103rut peste noapte, dar v\u0103 imagina\u021bi c\u0103 amplasarea \u00een spa\u021biul public a fost precedat\u0103 de o mul\u021bime de aprob\u0103ri \u0219i avize de urbanism. Locul \u00een care este pozi\u021bionat\u0103 (multe organisme guvernamentale, ambasade au birourile \u00een zon\u0103), \u00een\u0103l\u021bimea soclului, raportul de m\u0103rime al statuii cu acesta, cu cl\u0103dirile din jur \u00eei asigur\u0103 nu doar vizibilitate, \u00eei spore\u0219te semantica. Un exemplu de studiat pentru to\u021bi cei care se ocup\u0103 de monumente de for public.\u201d<\/p>\n\n\n\n

https:\/\/www.facebook.com\/oltita.cintec<\/a><\/p>\n\n\n\n

Virgil \u0218tefan Ni\u021bulescu despre scandalul Bienalei de la Vene\u021bia<\/strong><\/a><\/p>\n\n\n\n

\u201eDeocamdat\u0103, se \u0219tie c\u0103 majoritatea statelor UE au anulat vernisajele oficiale ale pavilioanelor na\u021bionale. Pe de alt\u0103 parte, Pavilionul SUA a f\u0103cut un apel public la dona\u021bii, deoarece subven\u021bia acordat\u0103 de Administra\u021bia Trump este insuficient\u0103 pentru sus\u021binerea pavilionului na\u021bional.\u201d
https:\/\/www.facebook.com\/virgil.nitulescu<\/a><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

| Imagine copert\u0103: RAD ART FAIR, 2026 | Foto: Daniel Sur SOCIETATE Populismul ca simptom: Frustr\u0103ri reale, solu\u021bii false \u0219i jocul de putere din spatele retoricii suveraniste | Autor: GIORGE ROMAN | Frustr\u0103rile care alimenteaz\u0103 mi\u0219c\u0103rile populiste sunt reale, asta trebuie spus clar \u0219i f\u0103r\u0103 condescenden\u021b\u0103, pentru c\u0103 tenta\u021bia de a trata votan\u021bii MAGA sau… Cite\u0219te mai mult »Cultura 662<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[15496],"tags":[],"class_list":["post-28664","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-sumar"],"views":373,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[{"id":28609,"url":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cultura-661\/","url_meta":{"origin":28664,"position":0},"title":"Cultura 661","author":"hrnicu","date":"aprilie 6, 2026","format":false,"excerpt":"| Imagine copert\u0103: Sesiunile SwordS - Club Control, 2026 Credit foto: Andrei Mu\u0219at (https:\/\/www.instagram.com\/andreimusat10), Sursa: Pagina SwordS - Spoken Word Sessions | SOCIETATE Despre digitalizarea prost f\u0103cut\u0103 | Autor: NICU ILIE | ANAF are propriul portal \u0219i, cel pu\u021bin pentru moment, nu vars\u0103 datele \u00een noua platform\u0103. Prim\u0103riile (taxe locale)\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eSumar\u201d","block_context":{"text":"Sumar","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/category\/sumar\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/in_memoriam_liviu_maior-930x620-1.jpg?resize=350%2C200&ssl=1","width":350,"height":200,"srcset":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/in_memoriam_liviu_maior-930x620-1.jpg?resize=350%2C200&ssl=1 1x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/in_memoriam_liviu_maior-930x620-1.jpg?resize=525%2C300&ssl=1 1.5x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/in_memoriam_liviu_maior-930x620-1.jpg?resize=700%2C400&ssl=1 2x"},"classes":[]},{"id":28493,"url":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cultura-659\/","url_meta":{"origin":28664,"position":1},"title":"Cultura 659","author":"hrnicu","date":"februarie 7, 2026","format":false,"excerpt":"| Imagine copert\u0103: Pexels Photo | SOCIETATE Conflictul dintre Ministerul Culturii \u0219i comunitatea cultural\u0103 nu mai poate fi ignorat | Autor: CARMEN CORBU | Criza nu este cauzat\u0103 de competen\u021bele reduse ale lui Andr\u00e1s Demeter, ci de aspecte structurale ale modului \u00een care Ministerul Culturii func\u021bioneaz\u0103 de decenii. \u0218i, mai\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eSumar\u201d","block_context":{"text":"Sumar","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/category\/sumar\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/coperta-659.gif?resize=350%2C200&ssl=1","width":350,"height":200,"srcset":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/coperta-659.gif?resize=350%2C200&ssl=1 1x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/coperta-659.gif?resize=525%2C300&ssl=1 1.5x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/coperta-659.gif?resize=700%2C400&ssl=1 2x"},"classes":[]},{"id":28546,"url":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cultura-660\/","url_meta":{"origin":28664,"position":2},"title":"Cultura 660","author":"hrnicu","date":"martie 10, 2026","format":false,"excerpt":"| Imagine copert\u0103: Film\u0103rile \u00een Rom\u00e2nia pentru produc\u021bia \u201eThe White House\u201d (FOX Nation). Credit foto: Andreas Mircea - Icon Films, Sursa: OFIC | SOCIETATE Cum a reu\u0219it Ministerul Culturii s\u0103 declan\u0219eze o alert\u0103 european\u0103 de \u00eenc\u0103lcare a libert\u0103\u021bii presei \u0219i cum escaladeaz\u0103 sistematic un conflict cu spa\u021biul public rom\u00e2nesc |\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eSumar\u201d","block_context":{"text":"Sumar","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/category\/sumar\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/Muzici-si-faze-930x563-1.webp?resize=350%2C200&ssl=1","width":350,"height":200,"srcset":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/Muzici-si-faze-930x563-1.webp?resize=350%2C200&ssl=1 1x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/Muzici-si-faze-930x563-1.webp?resize=525%2C300&ssl=1 1.5x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/Muzici-si-faze-930x563-1.webp?resize=700%2C400&ssl=1 2x"},"classes":[]}],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28664","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=28664"}],"version-history":[{"count":34,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28664\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28716,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28664\/revisions\/28716"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=28664"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=28664"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=28664"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}