{"id":2866,"date":"2010-05-27T07:03:52","date_gmt":"2010-05-27T05:03:52","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=2866"},"modified":"2010-05-27T07:04:13","modified_gmt":"2010-05-27T05:04:13","slug":"nunti-inmormantari-si-mistere","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/nunti-inmormantari-si-mistere\/","title":{"rendered":"Nunti, inmorm\u00e2ntari si mistere"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Aparut la doar c\u00e2teva luni dupa culegerea de povestiri \u201eFlori de cer albastru\u201c, cu care I. Oprisan a debutat in proza narativa, romanul \u201eIn umbra mortii\u201c reconfirma aptitudinile si pentru literatura de imaginatie ale s\u00e2rguinciosului istoric literar, folclorist, etnolog si etnograf. Reconfirma, in primul r\u00e2nd, iscusinta sa de a construi. <\/strong><\/em><br \/>\nTrecerea unui t\u00e2nar, prin absolvirea studiilor universitare, dintr-un stadiu existential in altul, si implicit descoperirea de catre el a unor noi fenomene, prilejuieste scriitorului punctarea de situatii a caror constituire literara presupune un mestesug avansat. Eroul traverseaza spatii (urbane si rurale) cu ambiante specifice nu lipsite de insolit, inclusiv de insolitul enigmatic tenebros, si pentru ca acestea sa devina plauzibile artistic era necesar un arsenal de instrumente naratologice variate.<br \/>\nProaspat licentiat al facultatii bucurestene de filologie, sub regimul comunist, Alexandru Bahna poseda nu doar o excelenta pregatire de specialitate, in al carei temei e retinut la catedra, dar si o curiozitate intelectuala deconcertanta, pe care si-o satisface prin studierea chiar si a tratatelor de stiinte exacte pe care si le poate procura: fizica, chimie, biochimie, matematica, cibernetica. Una dintre cartile lui, ce umplu, in camera de camin studentesc, unde locuieste, un intreg dulap, se deschide cu studiul intitulat \u201eSurubul aerodinamic \u2013 invingerea spatiului\u201c.<br \/>\nTendinta spre ilimitat in ordinea cunoasterii nu e singurul implicit al \u201egenialitatii\u201c atribuite de unii acestui \u201euomo universale\u201c. Un altul este excentricitatea. Din motive numai de el stiute, sau nici de el, Bahna se deda la clovnerii, comite acte gratuite dementiale. Ca student, intr-o zi, la ora 3 dupa-amiaza, c\u00e2nd strazile forfotesc de lume, el \u201ese instala pe ciment si incepu sa mearga in m\u00e2ini si in picioare, statu apoi culcat pe jos, dupa care, intr-un picior, juca de unul singur\u201c. Imediat, dupa calatoria, in satul consoartei, se deghizeaza, duminica, in baba, si merge asa la biserica. Anuntat, in ziua repartizarilor in \u201ec\u00e2mpul muncii\u201c, ca mama-sa, vaduva, e pe moarte, absolventul de facultate pleaca spre Soveja, locuieste ea. In noaptea precedenta, o voce demonica il prevenise in vis ca, pentru a se realiza aspirational, trebuie sa renunte la cele mai apropiate trei fiinte: mama, prezumtiva sotie, Miruna si prietenul de neinlocuit, Toader Rouadedeal. Sub impactul visului, resuscitat, el coboara din tren, in plin c\u00e2mp, si ajunge in satul copilariei sale dupa inmorm\u00e2ntarea celei ce i-a dat viata.<br \/>\nComportamentele infantile sunt pentru Alexandru Bahna o forma de autoparodiere, de comunicare in expresie groteasca a ororii de conventie, de banal, a nazuintei la iliminarea la libertate absoluta.<br \/>\nNaratorul nu intrebuinteaza in prezentarea personajului acesti termeni, insa Bahna isi marturiseste, si destainuie si altora, ca mobilul tuturor eforturilor sale de cunoastere este iluzia posibilitatii de a dob\u00e2ndi, pe aceasta cale, imortalitatea.<br \/>\nInfantilismul acestei iluzii coexista in spiritul prezumtivului nou Pico della Mirandola cu un alt infantilism, de sursa orala naiva, vadit in reminiscente de superstitii. Sarbatorind, impreuna cu doi prieteni, evenimentul incheierii\u00a0 \u201eanilor de ucenicie\u201c, intr-o berarie, viitorul cadru didactic universitar are sentimentul de a identifica in chelnerul care ii serveste un diavol. Acest ipochimen ii devine, dupa aceea, obsesie. Chelnerul, crede Bahna, il urmareste tot timpul, se tine dupa el, pas cu pas, pretutindeni, sub infatisari diferite (de pretins biocibernetician, de sofer de camion, de cantor rural etc.), il abordeaza pe strada, in tren, in cimitirul Bellu, si stie totul despre el, ii citeste chiar g\u00e2ndurile. La prima acostare, ii da sa inghita o bulina galbena, aceea fiind\u00a0 \u201eo sonda emisie\/ receptie prin care iti vom regla organismul pe baza descoperirilor noastre\u201c. Potrivit unor indicii ulterioare, ubicuul si plurimorful demon nu e dec\u00e2t un agent de securitate. Departamentul in care acesta activeaza e insa unul cu totul special. Isi are sediul l\u00e2nga cimitirul Bellu, si nu la suprafata, ci subteran, si efectueaza cercetari nu numai pam\u00e2ntesti, dar si astrale.<br \/>\nBahna e racolat tocmai pentru a colabora la o asemenea activitate. Pentru a se califica adecvat, el va trebui sa redevina student, urm\u00e2nd simultan trei noi facultati, de biologie, chimie, si arheologie, eventual si o a patra, de astronomie. Cel care ii traseaza aceasta sarcina este (surpriza!) un tot at\u00e2t de patimas devorator de carti ca el, anume un consatean, Ion Irimia, despre care se credea ca s-ar fi prapadit de pe urma cititului.<br \/>\nIn centrul labirintului de l\u00e2nga cimitir, licentiatul e pus in relatie cu un t\u00e2nar care ii seamana at\u00e2t de mult, inc\u00e2t pare a-i fi nu doar frate geaman, ci o clona a lui, Adrian Bourceanu. Am\u00e2ndoi acesti tineri\u00a0 \u201eau codita\u201c: \u201esemn al genialitatii si al posibilitatii de comunicare cu universul si cu toate fortele lui\u201c. Urmeaza ca ei, cu puterile conjugate, sa caute \u201echeia nemuririi\u201c, spre a-si infaptui idealul comun de prelungire la infinit a vietii.<br \/>\nDispus, in obstinatia de-a accede la depasirea conditiei umane, sa se alieze, asemenea lui Faust, chiar cu puteri probabil malefice, Alexandru Bahna tenteaza dezlegarea tainei tainelor si altfel. Afl\u00e2nd de existenta unui batr\u00e2n care ar fi murit si inviat, Gheorghe Rudaru, posibil saman, in inchipuirea lui, se duce la acesta, ca Ghilgames la Utnapistin, spre a-l chestiona asupra lumii de dincolo. Discuta despre moarte si nemurire, si cu un taran longeviv (de o suta de ani), cu preotul din Soveja, precum si, bineinteles, cu prietenii si sotia.\u00a0 Av\u00e2nd si vocatie literara, complementara celei stiintifice, abordeaza obsesiva problema intr-un roman, intitulat \u201eUmbra mortii\u201c. Toate zbuciumarile acestui \u201echinuit al nemuririi\u201c (cum ar spune Victor Papilian) ram\u00e2n, fireste, zadarnice. Viata opune imortalitatii, iluzoriu cautata de Bahna, o imortalitate reala. Revenit pentru a doua oara la Soveja, in vacanta estivala, eroul romanului lui I. Oprisan se casatoreste, aici, cu Miruna, si nunta lor e urmata de alte c\u00e2teva, puse la cale de parohul local, parintele Boanca, care decedeaza subit. Ideea, formulata lapidar de Miruna, dupa ce este afirmata, cu argumentari, de altii, e aceea, nu tocmai inedita, ca nu putem trai vesnic, individual, dar ca \u201eMoartea tot va fi invinsa, in cele din urma\u201c. Prin procreatie. Prin perpetuarea la infinit a speciei umane.<br \/>\nSe vede, presupun, din cele expuse, ca \u201eIn umbra mortii\u201c integreaza mai multe specii romanesti. Cartea contine elemente de roman psihologic (fram\u00e2ntarile eroului principal), de roman de mistere si roman fantastic, de roman de iubire, cu inseratii de senzational (Alexandru Bahna are, fara sa stie, o fiica, rod al unui episod erotic preconjugal), de roman autentist (extrase din romanul in lucru mentionat), de roman agrementat cu aspecte de existenta rurala traditionala. Fuzioneaza perfect toate acestea? Discutabil. Compozitional, sudura e perfecta, insa aderenta componentelor discursului narativ la un sens unificator nu prea se poate demonstra. Enuntul ca \u201elegea firii\u201c si \u201ecalea cea mai sigura de salvare a vietii, de aparare impotriva mortii\u201c e procreatia exprima un adevar mult prea general. Daca acest adevar e liantul scrierii, el este validat doar prin continutul ultimelor capitole. Cele precedente dezvaluie concentrari intelectuale, nareaza experiente paranormale, releva comportamente ciudate, intr-un cuv\u00e2nt, combina situatii puse in relatie doar la modul abstract, sau in niciun fel, cu tema extinctiei si a supravietuirii. Se vorbeste de moarte, dar nu se transmite palpabil simtam\u00e2ntul ei. Romanul inc\u00e2nta intelectual, fara a zgudui sensibilitatea.<br \/>\nIndiscutabil ram\u00e2ne faptul ca, dupa ce, cu volumul \u201eFlori de cer albastru\u201c, I. Oprisan s-a calificat remarcabil in domeniul prozei scurte, romanul \u201eIn umbra mortii\u201c revela in persoana cercetatorului pluridisciplinar si un romancier stap\u00e2n pe uneltele meseriei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Aparut la doar c\u00e2teva luni dupa culegerea de povestiri \u201eFlori de cer albastru\u201c, cu care I. Oprisan a debutat in proza narativa, romanul \u201eIn umbra mortii\u201c reconfirma aptitudinile si pentru literatura de imaginatie ale s\u00e2rguinciosului istoric literar, folclorist, etnolog si etnograf. Reconfirma, in primul r\u00e2nd, iscusinta sa de a construi. Trecerea unui t\u00e2nar, prin absolvirea&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/nunti-inmormantari-si-mistere\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Nunti, inmorm\u00e2ntari si mistere<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[2300,2298,2297,1059,2296,2295,2299],"class_list":["post-2866","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-alexandru-bahna","tag-etnolog","tag-folclorist","tag-i-oprisan","tag-inmormantari-si-mistere","tag-nunti","tag-romanul-in-umbra-mortii"],"views":2409,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2866","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2866"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2866\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2866"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2866"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2866"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}