{"id":28493,"date":"2026-02-07T13:07:27","date_gmt":"2026-02-07T11:07:27","guid":{"rendered":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=28493"},"modified":"2026-02-07T13:09:53","modified_gmt":"2026-02-07T11:09:53","slug":"cultura-659","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cultura-659\/","title":{"rendered":"Cultura 659"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

| Imagine copert\u0103:<\/strong> Pexels Photo |<\/strong><\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n

SOCIETATE<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Conflictul dintre Ministerul Culturii <\/strong>
\u0219i comunitatea cultural\u0103 <\/strong>
nu mai poate fi ignorat<\/strong><\/a><\/h3>\n\n\n\n

| <\/strong>Autor: CARMEN CORBU |<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Criza nu este cauzat\u0103 de competen\u021bele reduse ale lui Andr\u00e1s Demeter, ci de aspecte structurale ale modului \u00een care Ministerul Culturii func\u021bioneaz\u0103 de decenii. \u0218i, mai ales, de decalajul din ce \u00een ce mai mare dintre o comunitate cultural\u0103 care s-a profesionalizat \u0219i modernizat \u0219i un minister care a r\u0103mas ancorat \u00een logici birocratice post-comuniste, unde func\u021bia public\u0103 r\u0103m\u00e2ne o sinecur\u0103 politic\u0103, nu o responsabilitate profesional\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Paradoxul acuza\u021biilor aduse lui Andr\u00e1s Demeter: totul este adev\u0103rat, nimic nu este nou.<\/p>\n\n\n\n

Andr\u00e1s Demeter nu a inventat o cultur\u0103 institu\u021bional\u0103 la Ministerul Culturii. El doar o personific\u0103 cu o sinceritate brutal\u0103 care face vizibile mecanisme pe care al\u021bi mini\u0219tri doar le-au camuflat mai elegant.<\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n

TEME \u00ceN DEZBATERE<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Pesimismul politic \u00een Rom\u00e2nia \u0219i \u00een lume:
dou\u0103 cercet\u0103ri sociale<\/a><\/h3>\n\n\n\n

Peisajul social contemporan este marcat de o tendin\u021b\u0103 \u00eengrijor\u0103toare spre izolare \u0219i ne\u00eencredere. Dou\u0103 studii de referin\u021b\u0103 publicate la \u00eenceputul anului 2026, \u201e2026 Edelman Trust Barometer\u201d \u0219i \u201eBarometrul Informat.ro\u201d realizat de INSCOP Research, ofer\u0103 o radiografie detaliat\u0103 a acestui fenomen, subliniind o fractur\u0103 tot mai ad\u00e2nc\u0103 \u00eentre cet\u0103\u021beni \u0219i institu\u021bii, precum \u0219i o viziune pesimist\u0103 asupra viitorului. <\/strong><\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\n

Direc\u021bia \u00een care merge \u021bara este un indicator mult mai interesant dec\u00e2t pare. Multe sondaje \u00eel folosesc mai degrab\u0103 ca \u00eentrebare introductiv\u0103, \u201ede \u00eenc\u0103lzire\u201d, dar el este \u00een realitate un semnal destul de sofisticat al climatului de lini\u0219te sau de tulburare social\u0103. Desigur, \u00een general rom\u00e2nii nu au fost foarte optimi\u0219ti privind direc\u021bia \u00een care merge \u021bara, dar fondul de sup\u0103rare accentuat\u0103 din ultimii ani a dus la minime istorice procentul celor optimi\u0219ti. De asemenea, este de urm\u0103rit cum se decupeaz\u0103 cele dou\u0103 tabere (optimi\u0219tii \u0219i pesimi\u0219tii) dup\u0103 preferin\u021bele de vot sau dup\u0103 datele socio-demografice ale publicului. . (Darie Cristea \u2013 Director de Cercetare INSCOP Research)<\/strong><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n

TEME \u00ceN DEZBATERE<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Egalitatea \u00een fa\u021ba legii \u2013 sondaj de opinie. Importan\u021ba justi\u021biei \u0219i percep\u021biile privind independen\u021ba ei politic\u0103<\/a><\/h3>\n\n\n\n

Cea mai alarmant\u0103 concluzie a sondajului de opinie, realizat \u00een perioada 12-15 ianuarie 2026, vizeaz\u0103 modul \u00een care legea este aplicat\u0103 cet\u0103\u021benilor. Doar 16.6% dintre rom\u00e2ni mai cred c\u0103 legea este aplicat\u0103 \u00een mod egal pentru to\u021bi, o sc\u0103dere vizibil\u0103 fa\u021b\u0103 de luna aprilie a anului 2025, c\u00e2nd acest indicator se situa la 19.8%. \u00cen contrapondere, sentimentul de inechitate s-a accentuat masiv: 80.2% dintre responden\u021bi consider\u0103 c\u0103 legea este aplicat\u0103 \u00een mod egal doar \u00een mic\u0103 m\u0103sur\u0103, foarte mic\u0103 m\u0103sur\u0103 sau deloc. Aceast\u0103 cre\u0219tere este semnificativ\u0103 fa\u021b\u0103 de pragul de 68.5% \u00eenregistrat \u00een aprilie 2025, indic\u00e2nd o degradare accelerat\u0103 a \u00eencrederii \u00een echitatea actului de justi\u021bie.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Egalitatea \u00een fa\u021ba legii \u0219i corectitudinea justi\u021biei sunt elemente esen\u021biale pentru un stat \u0219i pentru o na\u021biune. Egalitatea \u00een fa\u021ba legii reprezint\u0103 nucleul oric\u0103rei democra\u021bii consolidate, fiind fundamentul pe care se construie\u0219te \u00eencrederea dintre cet\u0103\u021bean \u0219i stat. Din perspectiv\u0103 strategic\u0103, aplicarea impar\u021bial\u0103 a normelor constituie principalul mecanism de descurajare a comportamentelor antisociale. Dac\u0103 Justi\u021bia ac\u021bioneaz\u0103 ca un arbitru echidistant, respectul fa\u021b\u0103 de lege devine o norm\u0103 social\u0103 internalizt\u0103, nu doar o obliga\u021bie impus\u0103. Atunci c\u00e2nd Justi\u021bia nu este func\u021bional\u0103 (sau este perceput\u0103 ca disfunc\u021bional\u0103), impactul include stimularea comportamentelor antisociale \u0219i chiar disolu\u021bia comunitar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Efectele ne\u00eencrederii \u00een justi\u021bie trec dincolo de retorica politic\u0103. Ele afecteaz\u0103 toate celelalte domenii sociale: economie, dezvoltare uman\u0103, valori sociale \u0219i cultural-mentalitare.<\/p>\n\n\n\n

Cifrele cercet\u0103rii sociale sunt cele din documentul PDF ata\u0219at<\/a>. Interpretarea sondajului de c\u0103tre INSCOP este disponibil\u0103 online la adresa: IANUARIE 2026: BAROMETRUL Informat.ro \u2013 INSCOP Research, Edi\u021bia a VII-a \u2013 Capitolul 1: Percep\u021bia rom\u00e2nilor cu privire la sistemul de justi\u021bie<\/a>. Toate celelalte comentarii \u0219i aprecieri, inclusiv infografia, apar\u021bin revistei CULTURA \u0219i nu implic\u0103 \u00een mod necesar viziunea INSCOP Research.<\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n

CIFRE CU SUBIECT \u0218I PREDICAT<\/p>\n\n\n\n

De la Netflix la TIFF Unlimited:
streamingul \u00een Rom\u00e2nia,
\u00eentre divertisment de mas\u0103 \u0219i film de autor<\/a><\/h3>\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Oric\u00e2t ar fi de dinamic\u0103, produc\u021bia marilor re\u021bele interna\u021bionale nu reu\u0219e\u0219te s\u0103 \u021bin\u0103 pasul cu consumul. Auditul re\u021belelor de streaming (ex. Netflix prin serviciul Data Dump) m\u0103soar\u0103 audien\u021bele \u00een miliarde de ore de vizionare sau \u00een sute de milioane de vizualiz\u0103ri. La asemenea scar\u0103, pu\u021bine produc\u021bii noi pot cu adev\u0103rat s\u0103 treac\u0103 pragul de interes \u00een cazul unui num\u0103r satisf\u0103c\u0103tor de \u201eutilizatori\u201d. Chiar dac\u0103 \u0219i \u00een Rom\u00e2nia cazurile abonamentelor multiple \u2013 la dou\u0103, trei sau toate serviciile de streaming \u2013 au devenit tot mai frecvente, capacitatea acestora de a oferi con\u021binut tot mai interesant este \u00een sc\u0103dere.<\/p>\n\n\n\n

Situa\u021bia deschide astfel spre alte tipuri de servicii de streaming, capabile s\u0103 ofere filme (\u0219i \u00een unele cazuri seriale) cu un grad de raritate sau propuneri de ni\u0219\u0103. Pia\u021ba filmelor de festival, a c\u0103ror via\u021b\u0103 pe marile ecrane este scurt\u0103 sau ocazional\u0103, reprezint\u0103 astfel un mare punct de interes.<\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n

CIFRE CU SUBIECT \u0218I PREDICAT<\/p>\n\n\n\n

Cum \u0219i-au \u00eemp\u0103r\u021bit re\u021belele de streaming Globurile de Aur \u00een 2026<\/a><\/h3>\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Apari\u021bia re\u021belelor de streaming \u0219i rolul lor tot mai mare \u00een difuzarea de film, dar \u0219i \u00een produc\u021bie, schimb\u0103 arhitectura premiilor interna\u021bionale. Astfel, Oscarurile, care timp de decenii au fost cele mai importante premii la nivel mondial, \u00ee\u0219i v\u0103d erodat\u0103 pozi\u021bia de c\u0103tre trofeele care includ \u0219i produc\u021biile de televiziune \u2013 Emmy \u0219i \u00een primul r\u00e2nd Globurile de Aur. Asta chiar dac\u0103 aceste produc\u021bii nu mai sunt \u00een primul r\u00e2nd date pe tv, ci pe re\u021belele de streaming cu abonament, iar pe tv, on-air, ajung, ocazional, abia dup\u0103 c\u00e2\u021biva ani, la fel ca \u0219i filmele cinematografice.<\/p>\n\n\n\n

Importan\u021ba Globurilor de Aur a crescut de la an la an \u00een ultimul deceniu \u0219i la fel a crescut \u0219i competi\u021bia. Concuren\u021ba dintre principalii produc\u0103tori \u2013 Netflix, HBO, Apple, Amazon, Paramount \u2013 a devenit tot mai mare, iar interesul tot mai consistent, dat fiind c\u0103 \u00een actualul model produc\u0103torul controleaz\u0103 \u0219i distribu\u021bia. Serialul de televiziune este o investi\u021bie pe termen foarte lung, iar fiecare nou sezon are capacitatea de a relansa \u00eentreaga produc\u021bie, chiar \u0219i sezoanele precedente.<\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n

PERSPECTIVE<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

REMUS PRICOPIE<\/p>\n\n\n\n

Despre munc\u0103 \u2013 \u00eentreb\u0103ri simple, r\u0103spunsuri incomode<\/a><\/h5>\n\n\n\n

Munca nu este doar o activitate economic\u0103. Ea este un contract social tacit. Prin munc\u0103, individul contribuie, iar societatea recunoa\u0219te aceast\u0103 contribu\u021bie. Prin munc\u0103 se construiesc \u00eencrederea, predictibilitatea \u0219i coeziunea. C\u00e2nd acest contract este respectat, societatea func\u021bioneaz\u0103. C\u00e2nd este subminat, apar fisurile. (articolul integral<\/a>)<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

REMUS \u0218TEFUREAC<\/p>\n\n\n\n

NATO \u0219i EUROPA suntem \u00een primul r\u00e2nd noi!<\/a><\/h5>\n\n\n\n

Nu avem o popula\u021bie preg\u0103tit\u0103 pentru situa\u021bii de criz\u0103. Loialitatea fa\u021b\u0103 de \u021bara, patriotismul sunt confiscate de portavocile \u00eentre\u021binute de un stat ostil. Nu avem infrastructur\u0103 de protec\u021bie civil\u0103 (bunc\u0103re, ad\u0103posturi, exerci\u021bii reale) la un nivel care s\u0103 reflecte realit\u0103\u021bile geopolitice actuale. (articolul integral<\/a>)<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

NICU ILIE<\/p>\n\n\n\n

UE plus\/versus Statele Unite: filosofia politic\u0103, realitatea economic\u0103 \u0219i urm\u0103rile posibile<\/a><\/h5>\n\n\n\n

Federa\u021bia European\u0103, stadiul superior al UE, nu poate fi la fel de centralizat\u0103 \u0219i nu poate accesa acelea\u0219i mecanisme. \u00cei trebuie o schem\u0103 proprie, care \u00eenc\u0103 nu a fost propus\u0103, \u0219i care s\u0103 permit\u0103 inteligent \u0219i flexibil multiculturalismul \u0219i multilingvismul, care sunt datul esen\u021bial al proiectului european. (articolul integral<\/a>)<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

ADRIAN LEONARD MOCIULSCHI<\/p>\n\n\n\n

Blockchain, AI \u0219i viitorul guvernan\u021bei universitare<\/a><\/h5>\n\n\n\n

Universitatea viitorului nu este cea care promite, ci cea care demonstreaz\u0103. Nu cea care invoc\u0103 trecutul, ci cea care poate sus\u021bine prezentul. (articolul integral<\/a>)<\/p>\n\n\n\n

Ziua Culturii Na\u021bionale \u2013 \u00eentre mo\u0219tenire, responsabilitate \u0219i meritocra\u021bie<\/a><\/h5>\n\n\n\n

O cultur\u0103 vie, accesibil\u0103, relevant\u0103, care nu se teme s\u0103 fie popular\u0103 atunci c\u00e2nd trebuie \u0219i profund\u0103 atunci c\u00e2nd este nevoie. (articolul integral<\/a>)<\/p>\n\n\n\n

Istorie recent\u0103: Batalionul 21 \u2013 Acolo unde se av\u00e2nt\u0103 vulturii<\/a><\/h5>\n\n\n\n

Altitudinea nu te face invincibil \u2014 te face clar. Iar clar, la cote \u00eenalte, \u00eenseamn\u0103 elit\u0103. (articolul integral<\/a>)<\/p>\n\n\n\n

Copacul Transilvaniei: r\u0103d\u0103cini medievale, coroan\u0103 tehnologic\u0103<\/a><\/h5>\n\n\n\n

Bra\u0219ovul a \u00eenv\u0103\u021bat devreme c\u0103 viitorul se cl\u0103de\u0219te din oameni: din me\u0219teri \u0219i dasc\u0103li, din tiparni\u021be \u0219i laboratoare, din rigoarea breslelor \u0219i din etica profesorilor care au f\u0103cut din educa\u021bie o profesiune de credin\u021b\u0103. (articolul integral<\/a>)<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

DANIEL SUR<\/p>\n\n\n\n

Ce spun despre noi obiectele pe care le arunc\u0103m<\/a><\/h5>\n\n\n\n

Gunoiul nu este niciodat\u0103 doar materie inutil\u0103; el este o scriere t\u0103cut\u0103 a societ\u0103\u021bii, un text care poate fi citit dac\u0103 suntem aten\u021bi la semnifica\u021biile lui ascunse. (articolul integral<\/a>)<\/p>\n\n\n\n

DreamBank \u2013 arhiva viselor \u0219i harta incon\u0219tientului colectiv<\/a><\/h5>\n\n\n\n

DreamBank este mai mult dec\u00e2t o colec\u021bie impresionant\u0103 de texte despre vise; este o arhiv\u0103 metodic\u0103, creat\u0103 pentru a transforma experien\u021bele nocturne efemere \u00een materiale analizabile \u0219i comparabile.  (articolul integral<\/a>)<\/p>\n\n\n\n

La Pirenaica: paradoxul unui post de radio clandestin \u00een Bucure\u0219tiul comunist<\/a><\/h5>\n\n\n\n

A fost, \u00een realitate, un fenomen complex, cu o dimensiune cultural\u0103, politic\u0103 \u0219i social\u0103. (articolul integral<\/a>)<\/p>\n<\/div><\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n

ARTE<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Seasons of Now: muzica unei Europe vii<\/a><\/h3>\n\n\n\n

| <\/strong>Autor: ADRIAN LEONARD MOCIULSCHI |<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen contrast cu o parte a produc\u021biei actuale care mizeaz\u0103 pe \u0219oc, pe efect sau pe experimentul bruitist, Amphitrio<\/em> exceleaz\u0103 prin bun gust: orchestra\u021bie lucrat\u0103 cu r\u0103bdare \u0219i inteligen\u021b\u0103 timbral\u0103; prezen\u021b\u0103 scenic\u0103 impecabil\u0103, \u00een care virtuozitatea nu se afi\u0219eaz\u0103, ci serve\u0219te forma; un dialog \u00eentre instrumente care p\u0103streaz\u0103 libertatea, dar nu pierde coeren\u021ba.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen spatele tehnicii, al premiilor \u0219i al turneelor r\u0103m\u00e2ne un lucru simplu: \u00eent\u00e2lnirea dintre oameni. Muzica Amphitrio<\/em> nu propune o lume ideal\u0103, ci una locuibil\u0103 \u2014 o lume \u00een care tradi\u021bia \u0219i prezentul \u00ee\u0219i dau m\u00e2na f\u0103r\u0103 zgomot, \u00een folosul celui care o ascult\u0103. Este o estetic\u0103 a responsabilit\u0103\u021bii: forma se supune emo\u021biei, virtuozitatea se pune \u00een slujba sensului, scena coboar\u0103 spre public f\u0103r\u0103 s\u0103\u2011\u0219i piard\u0103 demnitatea.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n

ARTE<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u201e\u2026dac\u0103 nu vrem s\u0103 r\u0103m\u00e2nem \u00eenchi\u0219i \u00een c\u00e2teva sert\u0103ra\u0219e, direc\u021bii \u0219i g\u0103\u0219ti\u201d<\/a><\/h3>\n\n\n\n

Interviu cu Claudiu Komartin<\/h4>\n\n\n\n

| <\/strong>Autor: DANIEL SUR |<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Claudiu Komartin este unul dintre poe\u021bii \u0219i editorii de referin\u021b\u0103 ai literaturii rom\u00e2ne contemporane. \u00cen paralel cu activitatea sa de poet \u0219i editor, a ini\u021biat Clubul de lectur\u0103 Institutul Blecher, care func\u021bioneaz\u0103 de peste 16 ani \u0219i a creat un spa\u021biu constant de dialog \u00eentre autori \u0219i cititori, consolid\u00e2nd comunitatea literar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\n

\u201eMotive de disperare g\u0103se\u0219ti la tot pasul \u00een lumea rom\u00e2neasc\u0103, iar tenta\u021bia dezangaj\u0103rii e greu de ocolit. Dar nu te pui cu \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2narea cuiva care s-a dedicat integral proiectelor sale. Dac\u0103 ai motiva\u021bia necesar\u0103 \u0219i ai dat, ca mine, totul pentru asta, orice piedic\u0103 ivit\u0103 \u0219i orice c\u0103z\u0103tur\u0103 te \u00eend\u00e2rjesc, te fortific\u0103. Am fost faultat \u00een anii \u0103\u0219tia \u00een numeroase ocazii de berbecii establishment-ului, c\u0103rora le stau \u00een g\u00e2t de ani buni, dar nu au avut \u00een cele din urm\u0103 cum s\u0103 m\u0103 \u00eempiedice s\u0103-mi fac treaba fiindc\u0103 nu am depins niciodat\u0103 de institu\u021biile \u0219i de lumea lor.\u201d<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

(foto: Ana Toma)<\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n

ARTE<\/p>\n\n\n\n

\n

ora trei noaptea e\u0219ti acolo \u0219i \u0219tiu g\u00e2nde\u0219ti \u00eenainte visezi \u00eenapoi
ploi de secunde grele de a\u0219teptare de c\u0103utarea din noi
\u0219i \u2013 you are myself <\/em>\u2013 \u00eentrebare
suntem iar noi.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Poezia Lidiei Vianu
sau despre vocile fiin\u021belor de h\u00e2rtie<\/a><\/h3>\n\n\n\n

| <\/strong>Autor: MAGDA TEODORESCU | <\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00centre teoria fluxului memoriei, terenul fertil al modernismului, \u0219i lumea virtual\u0103 a computerului se \u021bese o \u00eentreag\u0103 existen\u021b\u0103: o c\u0103utare a armoniei \u00een numeroase momente de contradic\u021bie; \u0219i de aici \u00eencepe povestea care, uneori, d\u0103 impresia c\u0103 nareaz\u0103 doar o serie de episoade de iubire. Exist\u0103 \u00een aceste poeme un \u201eel\u201d \u0219i o \u201eea\u201d? Aparent, da, \u00een realitate este greu s\u0103 distingi \u00eentre voci.<\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n

ARTE<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u021aes\u0103tura subtil\u0103 a artelor textile rom\u00e2ne\u0219ti<\/a><\/strong><\/h3>\n\n\n\n

| <\/strong>Autor: NICU ILIE |<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Dintre toate medium-urile artei, \u021bes\u0103turile au fost printre cele mai reprezentate \u00een spa\u021biul rom\u00e2nesc tradi\u021bional. Aceast\u0103 memorie a locului d\u0103 \u0219colii rom\u00e2ne\u0219ti de arte textile o personalitate \u0219i o consisten\u021b\u0103 speciale. Pe de alt\u0103 parte, reculul provocat de sc\u0103derea global\u0103 a vizibilit\u0103\u021bii reclam\u0103 \u0219i provoac\u0103 o cre\u0219tere a creativit\u0103\u021bii, at\u00e2t \u00een ceea ce prive\u0219te tematica sau tehnicile, c\u00e2t \u0219i \u00een diversificarea obiectivelor finite. Arti\u0219tii din aceste discipline evolueaz\u0103 \u00een direc\u021bii exuberante, integr\u00e2ndu-\u0219i operele \u00een instala\u021bii artistice complexe sau adopt\u00e2nd noi materiale, unele dintre ele surprinz\u0103toare, \u0219i inova\u021bii tehnice, explor\u00e2nd textura specific\u0103 a obiectelor pe care le creeaz\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\n
articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\n

CAMERA DE ECOU<\/p>\n\n\n\n

Dan Ungureanu despre retrogradarea universit\u0103\u021bilor Ro \u00een clasamente mondiale<\/a><\/h6>\n\n\n\n

\u201eNu e o problem\u0103 de bani. \u021a\u0103ri cu PIB per capita mai mic dec\u00eet Rom\u00e2nia au universit\u0103\u021bi cu locuri \u00eenalte \u00een top. Nu e o problem\u0103 de dimensiuni. T\u00e2rgu\u0219oare din alte \u021b\u0103ri, mai mici dec\u00eet Bac\u0103ul \u0219i B\u0103icoii, au universit\u0103\u021bi cu locuri bune \u00een top, \u00eenaintea Clujului \u0219i a Bucure\u0219tilor. Nu e o problem\u0103 de vechime. Universit\u0103\u021bi recente sunt \u0219i ele \u00een top. Ne bat \u021b\u0103ri c\u00e2t Covasna \u2013 Lituania, Estonia, Slovenia. Universit\u0103\u021bile din Rom\u00e2nia, membr\u0103 a Uniunii Europene \u0219i \u021bar\u0103 prosper\u0103, sunt b\u0103tute de universit\u0103\u021bi din Uzbekistan, Kazahstan, Bielorusia, Pakistan, Bangladesh, Iran, Filipine.\u201d <\/em><\/p>\n\n\n\n

Emanuel Modoc despre cronica literar\u0103 \u00een perioada recent\u0103<\/a><\/h6>\n\n\n\n

Republica local\u0103 a literelor. O cercetare statistic\u0103 a c\u00e2mpului literar rom\u00e2nesc postmilenar<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u201eLipsit\u0103 de puterea simbolic\u0103 pe care o avusese \u00een perioada comunist\u0103, c\u00e2nd scriitura era perceput\u0103 ca form\u0103 de rezisten\u021b\u0103, aceast\u0103 sfer\u0103 a fost \u00eempins\u0103 treptat spre hiper-profesionalizare (academic\u0103) \u0219i izolare cultural\u0103. Sl\u0103birea puterii simbolice a cronicii literare nu a oprit o \u00eentreag\u0103 genera\u021bie postdecembrist\u0103 s\u0103 re\u00eenvie genul odat\u0103 cu stabilizarea economiei rom\u00e2ne\u0219ti de dup\u0103 anii 2000.<\/em>\u201d<\/p>\n\n\n\n

Adrian \u0218oait\u0103 despre fenomenul \u201eLolita Cercel\u201d<\/a><\/h5>\n\n\n\n

\u201eCarevas\u0103zic\u0103 a ap\u0103rut Lolita Cercel, o <<artist\u0103>> generat\u0103 cu AI. A ajuns pe radio. \u0218i poc, s-a declan\u0219at apocalipsa moral\u0103. Nu pentru c\u0103 muzica e proast\u0103 (asta nimeni nu spune clar), ci pentru c\u0103 <<nu e real>>, <<nu e corect>>, <<nu e etic>>.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n

Uniunea Arhitectilor din Romania<\/strong> despre R\u0103zvan B\u00e2rsan \u0219i Dracula Land Arena<\/a><\/h5>\n\n\n\n

Un proiect rom\u00e2nesc cu ambi\u021bii interna\u021bionale a atras aten\u021bia comunit\u0103\u021bii globale de arhitectur\u0103: Dracula Land Arena, semnat de R\u0103zvan B\u00e2rsan + Partners, a ob\u021binut Premiul Juriului \u00een cadrul competi\u021biei World Architecture Awards. Distinc\u021bia confirm\u0103 nu doar for\u021ba unei viziuni arhitecturale contemporane, ci \u0219i poten\u021bialul Rom\u00e2niei de a genera infrastructur\u0103 de evenimente la standarde globale, \u00eentr-un context urban \u0219i cultural tot mai conectat.<\/em><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

| Imagine copert\u0103: Pexels Photo | SOCIETATE Conflictul dintre Ministerul Culturii \u0219i comunitatea cultural\u0103 nu mai poate fi ignorat | Autor: CARMEN CORBU | Criza nu este cauzat\u0103 de competen\u021bele reduse ale lui Andr\u00e1s Demeter, ci de aspecte structurale ale modului \u00een care Ministerul Culturii func\u021bioneaz\u0103 de decenii. \u0218i, mai ales, de decalajul din ce… Cite\u0219te mai mult »Cultura 659<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[15496],"tags":[],"class_list":["post-28493","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-sumar"],"views":291,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[{"id":28609,"url":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cultura-661\/","url_meta":{"origin":28493,"position":0},"title":"Cultura 661","author":"hrnicu","date":"aprilie 6, 2026","format":false,"excerpt":"| Imagine copert\u0103: Sesiunile SwordS - Club Control, 2026 Credit foto: Andrei Mu\u0219at (https:\/\/www.instagram.com\/andreimusat10), Sursa: Pagina SwordS - Spoken Word Sessions | SOCIETATE Despre digitalizarea prost f\u0103cut\u0103 | Autor: NICU ILIE | ANAF are propriul portal \u0219i, cel pu\u021bin pentru moment, nu vars\u0103 datele \u00een noua platform\u0103. Prim\u0103riile (taxe locale)\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eSumar\u201d","block_context":{"text":"Sumar","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/category\/sumar\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/in_memoriam_liviu_maior-930x620-1.jpg?resize=350%2C200&ssl=1","width":350,"height":200,"srcset":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/in_memoriam_liviu_maior-930x620-1.jpg?resize=350%2C200&ssl=1 1x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/in_memoriam_liviu_maior-930x620-1.jpg?resize=525%2C300&ssl=1 1.5x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/in_memoriam_liviu_maior-930x620-1.jpg?resize=700%2C400&ssl=1 2x"},"classes":[]},{"id":28546,"url":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cultura-660\/","url_meta":{"origin":28493,"position":1},"title":"Cultura 660","author":"hrnicu","date":"martie 10, 2026","format":false,"excerpt":"| Imagine copert\u0103: Film\u0103rile \u00een Rom\u00e2nia pentru produc\u021bia \u201eThe White House\u201d (FOX Nation). Credit foto: Andreas Mircea - Icon Films, Sursa: OFIC | SOCIETATE Cum a reu\u0219it Ministerul Culturii s\u0103 declan\u0219eze o alert\u0103 european\u0103 de \u00eenc\u0103lcare a libert\u0103\u021bii presei \u0219i cum escaladeaz\u0103 sistematic un conflict cu spa\u021biul public rom\u00e2nesc |\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eSumar\u201d","block_context":{"text":"Sumar","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/category\/sumar\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/Muzici-si-faze-930x563-1.webp?resize=350%2C200&ssl=1","width":350,"height":200,"srcset":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/Muzici-si-faze-930x563-1.webp?resize=350%2C200&ssl=1 1x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/Muzici-si-faze-930x563-1.webp?resize=525%2C300&ssl=1 1.5x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/Muzici-si-faze-930x563-1.webp?resize=700%2C400&ssl=1 2x"},"classes":[]}],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28493","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=28493"}],"version-history":[{"count":37,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28493\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28542,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28493\/revisions\/28542"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=28493"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=28493"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=28493"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}