{"id":283,"date":"2009-12-09T17:08:12","date_gmt":"2009-12-09T15:08:12","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=283"},"modified":"2009-12-09T17:23:33","modified_gmt":"2009-12-09T15:23:33","slug":"nobile-aspiratii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/nobile-aspiratii\/","title":{"rendered":"Nobile aspira\u0163ii: \u201eJulie & Julia\u201c de Nora Ephron"},"content":{"rendered":"

Desi presteaza o activitate de pe urma careia este \u00een cele din urma remunerata, Julia Child (Meryl atreep) nu munceste pur si simplu. Nu munceste pentru ca trebuie (adica pentru ca are nevoie de bani) sau pentru ca asa a fost \u00eenvatata (ca \u00een general se cade sa muncesti, indiferent de sexul cu care te-a harazit pronia cereasca). aotie de diplomat, Julia Child munceste pentru ca se plictiseste. aotul sau e la birou, o lasa toata ziua singura acasa, trebuie sa-si gaseasca o ocupatie (desi poate mai potrivit este termenul de \u201ehobby\u201c). C\u00e2nd \u00een sf\u00e2rsit \u00eesi gaseste acea ocupatie care o satisface pe deplin, i se dedica trup si suflet.
\nAstfel este munca lui Julia Child, iar pasiunea ei este gatitul.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

Cartea ei de bucate si emisiunea ei de televiziune o \u00eensufletesc, 40 de ani mai t\u00e2rziu, pe anonima Julie Powell (Amy Adams) sa gateasca dupa retetele sale si sa-si \u00eempartaseasca experientele, de regula fericite, prin intermediul unui blog. Faima, care nu \u00eent\u00e2rzie sa apara, i se potriveste ca o manusa.
\nO femeie care gateste de plictiseala si o alta care o imita pentru ca vrea \u201esa faca si ea ceva p\u00e2na la capat\u201c, acestea sunt ne\u00eenfricatele eroine ale lui \u201eJulie & Julia\u201c, cel mai recent film al lui Nora Ephron.
\nPrietenele sus-puse ale lui Julie, singurele prezente feminine care nu \u00eesi iau rolul de gender \u00een serios, sunt prezentate \u00een cea mai defavorabila lumina cu putinta. Ambitia lor ne apare monstruoasa, abandon\u00e2nd triada spalat-calcat-gatit pentru un birou la etajul de sus, laptop si masina de serviciu, ele au pierdut ceva infinit mai important, farmecul vietii de zi cu zi le este cu desav\u00e2rsire inaccesibil pentru ca ceea ce le lipseste acum este nici mai mult, nici mai putin dec\u00e2t omenia \u00eensasi.
\nCam asta are de spus filmul lui Nora Ephron despre femei. Pare dubios. E doar conventional.
\nOrasul luminitelor<\/strong>
\nConventional e vazut si Parisul lui \u201eJulie & Julia\u201c. E acelasi Paris pe care l-am mai \u00eent\u00e2lnit si \u00eel cunoastem prea bine fara sa-i fi calcat vreodata strazile, \u00eel stim ca pe drumul de acasa la serviciu, e un Paris din care muzica de acordeon rareori lipseste, e un oras care \u00een realitate nu exista si n-a existat niciodata. E Parisul cinematografic, unul care poate fi cu usurinta recreat si \u00een studiourile de la Buftea (faimoasa \u201estrada franceza\u201c, care se poate converti c\u00e2t ai zice peste \u00een \u201estrada germana\u201c sau \u00een \u201estrada engleza\u201c prin simpla \u00eenlocuire a unor firme de deasupra unor birturi), pe c\u00e2t de \u00eenc\u00e2ntator, pe at\u00e2t de fals.
\n\u201eCe cautam noi aici?\u201c, se vaita tardiv Julie, exasperata ca nu-si regaseste tempo-ul \u00een bucataria noului sau apartament. \u201eTrei sute de metri patrati\u201c, \u00eei aminteste grijuliu Eric (Chris Messina), sotul sau, topografia noului salas. \u201eai e si mai aproape de biroul tau\u201c, adauga degraba bucatareasa amatoare, nu pentru Eric, nici pentru ea, ar fi fost nefiresc ca vreunul dintre ei sa uite asa ceva, ci pentru noi, spectatorii. Asta e dialogul filmului, astfel vorbesc personajele, pentru ca noi sa \u00eentelegem c\u00e2t mai mult, c\u00e2t mai repede.
\nAmerica \u00een care cele doua povesti paralele se desfasoara e \u00een esenta aceeasi, niciodata tarata de mai mult dec\u00e2t o unica problema fundamentala si numai una. \u00cen anii \u201850 a fost mccarthyism-ul, acum americanii de r\u00e2nd se confrunta cu urmarile lui 11 septembrie. At\u00e2t. aunt ceva nori pe cerul familiilor Child si Powell, dar nu din cale afara de multi. Cam c\u00e2ti poate spulbera o \u201eboeuf bourguignon\u201c preparata cu mare har.
\nO realitate simplificata si infantilizanta, \u00een care verbul e \u00eenlocuit de chicoteala, problemele reale de jene si frumusetea de dragalasenie, asta ne propune \u201eJulie & Julia\u201c. E \u201echick flick\u201c prin excelenta, echivalentul cinematografic al \u201echick lit\u201c, termen uneori impropriu tradus prin \u201eliteratura pentru femei\u201c (vazute ca un tot, nici una nu e mai breaza dec\u00e2t alta). Ceea ce bate la ochi e ca, spre deosebire de precedentele productii ale veteranei Ephron, miza s-a schimbat. Frivolitatea e tot acolo, nimic de zis, dar ratiunea de a fi a personajelor e alta. Nu se mai \u00eenv\u00e2rt toate \u00een jurul iubirii, personajele nu traiesc o poveste de dragoste mistuitoare care \u00een final s-ar materializa, ca pe vremuri, ci romanta e doar condimentul, \u00een nici un caz singurul, al unei vieti pline de ingrediente precum sunt tocanita sau zacusca.
\nO fi puterea obisnuintei, dar, cinematografic vorbind, parca are mai multa logica sa astepti doua ore ca Meg Ryan sa dea nas \u00een nas cu Tom Hanks \u00eentr-un lift si sa tragi concluzia ca, astfel, toate problemele am\u00e2ndurora s-au vaporizat, dec\u00e2t sa o vezi pe Amy Adams fericita \u00eenv\u00e2rtind clatite.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Desi presteaza o activitate de pe urma careia este \u00een cele din urma remunerata, Julia Child (Meryl atreep) nu munceste pur si simplu. Nu munceste pentru ca trebuie (adica pentru ca are nevoie de bani) sau pentru ca asa a fost \u00eenvatata (ca \u00een general se cade sa muncesti, indiferent de sexul cu care te-a… Cite\u0219te mai mult »Nobile aspira\u0163ii: \u201eJulie & Julia\u201c de Nora Ephron<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[156,151,83,157,158],"class_list":["post-283","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-carte-de-bucate","tag-cultura-cinema","tag-film","tag-julia-child","tag-meryl-streep"],"views":1968,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/283","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=283"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/283\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=283"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=283"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=283"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}