{"id":27825,"date":"2025-10-06T20:23:17","date_gmt":"2025-10-06T18:23:17","guid":{"rendered":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=27825"},"modified":"2025-10-09T10:57:49","modified_gmt":"2025-10-09T08:57:49","slug":"cultura-655","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cultura-655\/","title":{"rendered":"Cultura 655"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

| Imagine copert\u0103:<\/strong> Expozi\u021bia interactiv\u0103 RELATOPIA, Asocia\u021bia VAR Cultural, octombrie 2025 |<\/strong><\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n

SOCIETATE<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

3+1 propozi\u021bii despre terminarea intempestiv\u0103
a interimatului lui Radu Nica la Metropolis<\/a><\/h3>\n\n\n\n
    \n
  1. Performan\u021ba directoratului lui Radu Nica este indubitabil\u0103 \u2013 Metropolis a devenit dintr-o cl\u0103dire de pe Eminescu un reper artistic al Bucure\u0219tiului. <\/li>\n<\/ol>\n\n\n\n

    2. Acuza\u021biile contra sa (unele) sunt grave \u2013 dac\u0103 nu sunt inventate. <\/p>\n\n\n\n

    3. Nu pe Facebook se judec\u0103 nici asemenea acuza\u021bii \u2013 iar o reac\u021bie de pe re\u021belele sociale nu poate fundamenta decizia \u00eenlocuirii unui manager cultural. <\/p>\n\n\n\n

    +1: Interimatele \u00een institu\u021biile culturale finan\u021bate de stat au devenit regula \u2013 iar aceasta este o regul\u0103 nociv\u0103 \u0219i o \u00eenc\u0103lcare flagrant\u0103 a legii, predispune la abuz administrativ, perpetueaz\u0103 practica ingerin\u021bei politice \u00een orice entitate public\u0103 \u0219i, \u00een mod esen\u021bial, ruineaz\u0103 capacitatea oric\u0103rui manager de a stabili \u0219i realiza planuri consistente, solide, multianuale.<\/p>\n\n\n\n

      \n
    1. <\/li>\n<\/ol>\n\n\n\n
      \n
      articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
      <\/div>\n\n\n\n
      \n

      TEME \u00ceN DEZBATERE<\/p>\n\n\n

      \n
      \"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

      Despre cercetare, finan\u021bare \u0219i pseudo\u0219tiin\u021b\u0103<\/a><\/h3>\n\n\n\n

      Ultimele date Eurostat<\/a> confirm\u0103 subfinan\u021barea cronic\u0103 a cercet\u0103rii \u00een Rom\u00e2nia \u0219i decalajul major fa\u021b\u0103 de standardele europene. \u021aara noastr\u0103 ocup\u0103 ultima pozi\u021bie \u00een Uniunea European\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te alocarea fondurilor pentru cercetare \u0219i dezvoltare \u00een 2024, cu doar 19,1 euro pe cap de locuitor \u2013 de dou\u0103 ori mai pu\u021bin dec\u00e2t penultima clasat\u0103, Bulgaria (38,3 euro), \u0219i de aproximativ 15 ori mai pu\u021bin dec\u00e2t media UE \u2013 284,7 euro.<\/p>\n\n\n\n

      | <\/strong>Autor: <\/strong>CORINA TARA\u0218-LUNGU |<\/strong> <\/p>\n\n\n\n

      \n
      articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
      <\/div>\n\n\n\n
      \n

      TEME \u00ceN DEZBATERE<\/p>\n\n\n

      \n
      \"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

      Cercetarea rom\u00e2neasc\u0103: st\u0103m r\u0103u, dar mai bine<\/a><\/h3>\n\n\n\n

      Rom\u00e2nia a \u00eencercat (\u0219i \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 a reu\u0219it) o recuperare a \u00eent\u00e2rzierilor din hardware-ul infrastructurilor sociale, neglij\u00e2nd cronic software-ul social. Activit\u0103\u021bile de cercetare-dezvoltare, industriile creative, educa\u021bia \u0219i cultura au fost proiectate \u00een imaginea public\u0103 ca un lux nenecesar, care poate fi am\u00e2nat sau neglijat. Ele, \u00eens\u0103, reprezint\u0103 cheia dezvolt\u0103rii sociale, f\u0103r\u0103 de care infrastructura sau cre\u0219terea veniturilor sunt indicatori goli\u021bi de sens.<\/p>\n\n\n\n

      | <\/strong>Autor: <\/strong>CARMEN CORBU |<\/strong> <\/p>\n\n\n\n

      \n
      articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
      <\/div>\n\n\n\n
      \n

      TEME \u00ceN DEZBATERE<\/p>\n\n\n

      \n
      \"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

      Imagine: AT&S Europas, via Heute, CC BY 4.0<\/p>\n\n\n\n

      Geopolitica cercet\u0103rii: UE pierde teren \u00een fa\u021ba SUA \u0219i a Chinei<\/a><\/h3>\n\n\n\n

      C\u00e2nd vorbim despre putere \u00een secolul XXI, ne g\u00e2ndim \u00eent\u00e2i de toate la armate, la PIB sau la influen\u021b\u0103 diplomatic\u0103. \u00cens\u0103 sub suprafa\u021ba acestor percep\u021bii, care vin dintr-o lung\u0103 tradi\u021bie, se afl\u0103 un conflict mai pu\u021bin vizibil, dar ast\u0103zi cu mult mai relevant: cel din laboratoare \u0219i centre de cercetare, unde se decide de fapt cine va domina economia \u0219i geopolitica urm\u0103toarelor decenii. Cercetarea \u0219i dezvoltarea nu mai sunt simple instrumente ale puterii de stat \u2013 ele au devenit \u00eens\u0103\u0219i substan\u021ba acestei puteri.<\/p>\n\n\n\n

      | <\/strong>Autor: <\/strong>NICU IULIE |<\/strong><\/p>\n\n\n\n

      \n
      articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
      <\/div>\n\n\n\n
      \n
      \n
      \n

      TEME \u00ceN DEZBATERE<\/p>\n\n\n\n

      Bogdan Drug\u0103: \u201eRom\u00e2nia nu are o component\u0103 privat\u0103 care s\u0103 investeasc\u0103 \u00een cercetare la modul serios\u201d<\/a><\/h3>\n<\/div>\n\n\n\n
      \n
      \"\"<\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
      <\/div>\n\n\n\n

      \u201e\u00cen primul r\u00e2nd suntem slab reprezenta\u021bi pentru c\u0103 suntem pu\u021bini, \u00een medie avem cam un cercet\u0103tor la mia de locuitori, un raport extrem de mic, dac\u0103 nu cel mai mic din Europa. Apoi, avem o mentalitate care ne \u00eencurc\u0103, vrem s\u0103 facem lucrurile noi \u00eentre noi, cu pu\u021bin\u0103 deschidere interna\u021bional\u0103, credem c\u0103 noi \u0219tim mai bine, c\u0103 stilul nostru e mai bun, c\u0103 rezolv\u0103m problemele \u00eentre noi etc. Mai e problema faptului c\u0103 mul\u021bi rom\u00e2ni din cercetare nu v\u0103d neap\u0103rat importan\u021ba populariz\u0103rii rezultatelor lor c\u0103tre un public. Sunt cercet\u0103tori cu rezultate foarte bune pe care nu le comunic\u0103, fie li se pare pierdere de timp, fie nu \u0219tiu cum s\u0103 fac\u0103 asta.\u201d<\/p>\n\n\n\n

      Bogdan Drug\u0103 este directorul Institutului de Cercet\u0103ri Biologice Cluj din 2022, cu studii postdoctorale \u00een Elve\u021bia, \u00een cadrul Swiss Federal Institute of Aquatic Science and Technology, \u0219i \u00een Germania, \u00een cadrul Technische Universit\u00e4t Darmstadt. <\/p>\n\n\n\n

      \n
      articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
      <\/div>\n\n\n\n
      \n
      \n
      \n

      TEME \u00ceN DEZBATERE<\/p>\n\n\n\n

      Sergiu Mi\u0219coiu:
      \u201eCred c\u0103 este o mare oportunitate \u00een zona fondurilor europene pentru cercetare, unde g\u00e2ndirea pe termen mediu \u0219i lung \u00eenc\u0103 mai exist\u0103<\/a><\/h3>\n<\/div>\n\n\n\n
      \n
      \"\"<\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
      <\/div>\n\n\n\n

      \u201eMulte trenuri au fost pierdute, tocmai fiindc\u0103 nu a existat o g\u00e2ndire s\u0103n\u0103toas\u0103 pe termen lung. Configura\u021bia mental\u0103 a clasei politice rom\u00e2ne\u0219ti e bazat\u0103 pe o contraselec\u021bie, \u00eenc\u00e2t am ajuns \u00een momentul 2024-2025 la riscul c\u0103derii \u00een extremism. \u0218i, din p\u0103cate, aceste lucruri afecteaz\u0103 \u00eentotdeauna bugetul cercet\u0103rii, care e v\u0103zut\u0103 ca un moft sau ca un demers inutil.\u201d<\/p>\n\n\n\n

      Sergiu Mi\u0219coiu <\/strong>este profesor de \u0218tiin\u021be Politice la Facultatea de Studii Europene a Universit\u0103\u021bii Babe\u0219-Bolyai din Cluj-Napoca. De\u021bine func\u021biile de Director al Centrului pentru Cooperare Interna\u021bional\u0103 \u0219i este coordonatorul mai multor proiecte interna\u021bionale de cercetare.<\/p>\n\n\n\n

      \n
      articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
      <\/div>\n\n\n\n

      <\/p>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n

      <\/div>\n\n\n\n
      \n

      C\u00c2MPURI DE EXPERTIZ\u0102<\/p>\n\n\n\n

      \n
      \"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

      REMUS PRICOPIE<\/p>\n\n\n\n

      Compromisul \u00een politic\u0103<\/a><\/h5>\n\n\n\n

      \u00cen limbajul cotidian rom\u00e2nesc, el este asociat mai degrab\u0103 cu cedarea ru\u0219inoas\u0103, cu lipsa de caracter sau cu o solu\u021bie necinstit\u0103, prin care cineva ob\u021bine avantaje. (articolul integral<\/a>)<\/p>\n\n\n\n

      Partidele KGB<\/a><\/h5>\n\n\n\n

      Principalele \u201epor\u021bi\u201d prin care Rusia \u0219i-a f\u0103cut intrarea \u00een politica na\u021bional\u0103 \u0219i european\u0103 sunt: (i) partidele politice, (ii) mass-media \u0219i (iii) re\u021belele sociale. (articolul integral<\/a>)<\/p>\n\n\n\n

      Preziden\u021biabilitatea unui pre\u0219edinte<\/a><\/h5>\n\n\n\n

      Preziden\u021biabilitatea nu \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fii popular sau s\u0103 ai un talent oratoric ie\u0219it din comun. Nici v\u00e2rsta, nici aspectul fizic, nici carisma personal\u0103 nu garanteaz\u0103 un asemenea atribut.(articolul integral<\/a>)<\/p>\n\n\n\n

      <\/div>\n\n\n
      \n
      \"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

      REMUS \u0218TEFUREAC<\/p>\n\n\n\n

      Valorile hibride ale unei societ\u0103\u021bi contradictorii<\/a><\/h5>\n\n\n\n

      Datele Barometrului Informat.ro-INSCOP arat\u0103 o polarizare genera\u021bional\u0103 \u0219i educa\u021bional\u0103 care se poate traduce \u00een clivaje politice \u0219i culturale pe termen mediu. (articolul integral<\/a>)<\/p>\n\n\n\n

      <\/div>\n\n\n
      \n
      \"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

      NICU ILIE<\/p>\n\n\n\n

      Istoria \u00eenc\u0103 nu e o \u0219tiin\u021b\u0103, punct<\/a><\/h5>\n\n\n\n

      Sistemele educa\u021bionale na\u021bionale sunt concepute pentru a produce identitate na\u021bional\u0103, nu pentru a produce cunoa\u0219tere obiectiv\u0103 despre trecut. (articolul integral<\/a>)<\/p>\n\n\n

      \n
      \"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

      ADRIAN LEONARD MOCIULSCHI<\/p>\n\n\n\n

      Blockchain-ul estetic: muzic\u0103, matematici \u0219i democra\u021bie<\/a><\/h5>\n\n\n\n

       \u00cen aceast\u0103 re\u021bea distribuit\u0103 a viitorului artistic, sensul nu se mai impune prin re\u021bete elitiste, ci se confirm\u0103 prin votul contribuabilului, al pl\u0103titorului de taxe \u0219i impozite, ca \u00eentr-un DAO cultural. (articolul integral<\/a>)<\/p>\n\n\n\n

      Muzica clasic\u0103 \u00een era algoritmilor<\/a><\/h5>\n\n\n\n

       Actualitatea muzicii nu se sprijin\u0103 pe marketing, ci pe ecologia cultural\u0103: ea respir\u0103 oriunde g\u0103se\u0219te aer \u2014 \u00een sal\u0103, pe ecran, \u00een re\u021bele. (articolul integral<\/a>)<\/p>\n\n\n\n

      Arhitecturi ale t\u0103cerii: lec\u021bia lui Marian Borkowski<\/a><\/h5>\n\n\n\n

      Muzica lui Borkowski este \u201esacr\u0103\u201d nu \u00een sens liturgic, ci ontologic. Sacrul, aici, nu trimite la ritual, ci la o tainic\u0103 ordine interioar\u0103 a sensului. Fiecare sunet este purt\u0103tor de inten\u021bie, fiecare pauz\u0103 \u2014 o respira\u021bie cosmic\u0103. (articolul integral<\/a>)<\/p>\n\n\n\n

      Codul lui \u0141ukaszewski: Sacralitatea sunetului \u0219i voca\u021bia universal\u0103 a formei<\/a><\/h5>\n\n\n\n

      Muzica sa se num\u0103r\u0103 printre rarele partituri contemporane care nu doar se aud, ci se simt: ca o atingere interioar\u0103, discret\u0103 \u0219i profund\u0103, a celui care ascult\u0103. (articolul integral<\/a>)<\/p>\n<\/div><\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n

      <\/div>\n\n\n\n
      \n

      CIFRE CU SUBIECT \u0218I PREDICAT<\/p>\n\n\n

      \n
      \"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

      \u0218coala \u0219i dificult\u0103\u021bile ei (sondaj INSCOP)<\/a><\/strong><\/h3>\n\n\n\n

       \u00cenceputul fiec\u0103rui an \u0219colar readuce \u00een aten\u021bia public\u0103 provoc\u0103rile sistemului educa\u021bional rom\u00e2nesc, iar un sondaj recent realizat de INSCOP Research, la comanda Informat.ro, ofer\u0103 o perspectiv\u0103 asupra percep\u021biilor rom\u00e2nilor, eviden\u021biind discrepan\u021be semnificative pe diversele paliere sociale.
      Doar 11,6% dintre rom\u00e2ni consider\u0103 emo\u021biile \u0219i stresul elevilor ca fiind o problem\u0103. \u00cens\u0103 cei care au trecut recent prin \u0219coal\u0103 sau au copii la \u00eenceputul ciclurilor educa\u021bionale au tendin\u021ba de a le lua mult mai \u00een serios. Tinerii sub 30 de ani, de exemplu, sunt cei mai \u00eengrijora\u021bi. 20% dintre ace\u0219tia consider\u0103 emo\u021biile \u0219i stresul provocate de \u0219coal\u0103 ca fiind o dificultate. Ei reprezint\u0103 grupul social cu cel mai recent contact direct cu \u0219coala \u0219i, prin urmare, sunt mai con\u0219tien\u021bi de presiunile actuale.<\/p>\n\n\n\n

      \n
      articolul integral<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
      <\/div>\n\n\n\n
      \n

      CIFRE CU SUBIECT \u0218I PREDICAT<\/p>\n\n\n

      \n
      \"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

      Sc\u0103derea notoriet\u0103\u021bii lui Enescu: un diagnostic al \u00eentregii societ\u0103\u021bi<\/a><\/strong><\/h3>\n\n\n\n

      Concret, notorietatea lui Enescu a sc\u0103zut de la 90,6% \u00een 2013 la 85% \u00een 2025, iar notorietatea festivalului a \u00eenregistrat o sc\u0103dere similar\u0103, de la 80,2% la 76,6%. Aceast\u0103 diminuare este deosebit de pronun\u021bat\u0103 \u00een r\u00e2ndul segmentului de v\u00e2rst\u0103 18-29 de ani, unde cifre devin \u00eengrijor\u0103toare.
      Analiz\u00e2nd profilul demografic, cele mai relevante disparit\u0103\u021bi sunt \u00een r\u00e2ndul tinerilor: <\/p>\n\n\n\n