Inainte de orice, o scurta digresiune. Neplacuta, dar necesara… In numarul din decembrie 2009 al revistei \u201eCultura\u201c, tiparit imediat dupa realegerea lui Voda-Basescu, avertizam publicul cititor al acestei publicatii ca nu voi mai semna texte de critica politica si sociala in coltul de pagina ce-mi este rezervat. Dezamagirea, revolta, sc\u00e2rba si dispretul imi erau at\u00e2t de colosale, inc\u00e2t am intuit ca doar a face ceea ce este pe placul sufletului meu ma mai poate salva. De la depresie, agresivitate si flegme. Dedic\u00e2nd in acest saptam\u00e2nal, de care ma simt legat sufleteste, un serial intreg autobiografiei lui Andre Agassi, m-am tinut de cuv\u00e2nt. Fara acest balon de oxigen, cu siguranta ca as fi luat-o razna. La fel, am ocolit jurnalele, site-urile de stiri, revistele, posturile tv si de radio, ca si semnatura tuturor acelora care pupa, ling si sug inspre Cotroceni \u2013 pe bani de la bugetul public, natural. Am facut loc in viata mea unor lucruri placute, neatinse de spurcaciunea oranj. Intr-un cuv\u00e2nt, am practicat un salutar exercitiu de evazionism.
\nDoar ca astazi (mare surpriza, ce sa zic!) descopar ca situatia rom\u00e2neasca indeplineste punct cu punct banalele mele previziuni pe care le-am tot facut de vreo doi ani incoace. Despre jaful electoral fara precedent (except\u00e2ndu-i pe bolsevici!) nu se mai cade sa vorbesc. Dar acum, prin falimentarea practic a ceea ce a mai ramas din Rom\u00e2nia, problema se pune in termenii purei supravietuiri fizice. Pentru aproximativ sase-sapte milioane de concetateni. Nu stiu pe cine au votat acestia, daca au votat, e problema lor, dar nu pot sa uit cum, in afara aparatului de partid, cumparatilor si partenerilor oranj, cam patru milioane de netoti s-au incolonat in mod voluntar si liber ca sa-l realeaga pe Capitanul Hook. Deh, d\u00e2nsii, compatriotii mei si-ai vostri, luptau impotriva comunismului, securistilor, mogulilor, tonomatelor, jafului liberal si coruptiei pesediste. Aparau tara de privatizarea frauduloasa a minelor de sare si Postei. Si tot asa. Aferim! Azi, nici macar nu-i mai intreb pe vasnicii amatori de eroism portocaliu, indiferent daca lucreaza la privat sau sunt bugetari ori pensionari, cum o sa mai c\u00e2stige ei bani de papa, medicamente, apa, gaze si caldura. Si chiar de pampersi pentru copiii lor (absolut delicios delirul de doua minute intregi pe tema pampersilor pus in opera de El, Supremul in Parlament!; neindoielnic ca Freud si-ar fi scris capodopera vietii daca ar fi fost contemporan cu Amiralul Nelson…). Sa vedem deci cum va fi cu locul de munca, cu spitalizarea, cu scolarizarea, cu intretinerea si in general cu tot ceea ce insemna c\u00e2ndva trai decent in Rom\u00e2nia. Asadar, fara pic de resentiment, le urez sincer acestor \u201eanticomunisti\u201c din 2009 sa le fie viata frumoasa si sa traiasca bine. Sa deguste total si p\u00e2na la fund ceea ce au cultivat. Pentru ca exista un pret pentru toate, inclusiv pentru inocenta, naivitate, cretinism psihologic, nesimtire rationala si imbecilitate civica.
\nAceasta paranteza in epopeea agassiana am deschis-o doar intruc\u00e2t am un copil si sunt obligat sa apar cum pot existenta acestuia impotriva unor monstri de tip nou cum sunt Basescu, Boc, Videanu, Berceanu, Udrea si tot aparatul lor de propaganda, format din intelectuali si jurnalisti care vor m\u00e2nca cacat p\u00e2na in p\u00e2nzele albe \u2013 nu ma indoiesc. Nici in ceasul de pe urma mintea nu le va veni la cap. Subliniez insa ca in afara acestor r\u00e2nduri eu nu voi mai discuta despre \u201eafacerea Basescu&comp\u201c. Nu-mi place sa vizitez evidente, nici sa predic in pustiu. In schimb, imi voi vedea de pasiunea mea tenisistica (sper ca si a voastra), dar c\u00e2nd disperatii vor iesi in strada ii asigur ca pot conta pe pumnii si picioarele mele, pe niscaiva rosii sau oua stricate, ca si pe pietrele pe care e posibil sa le desprind din caldar\u00e2m, asa, ca simplu exercitiu ontologic. Asta, pentru ca actualii guvernanti, a caror incompetenta e intrecuta doar de coruptia lor, pot intelege exclusiv acest tip de limbaj. Pai, sa le facilitam aprehensiunea, nu? P\u00e2na atunci, Let’s talk about Agassi life!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Inainte de orice, o scurta digresiune. Neplacuta, dar necesara… In numarul din decembrie 2009 al revistei \u201eCultura\u201c, tiparit imediat dupa realegerea lui Voda-Basescu, avertizam publicul cititor al acestei publicatii ca nu voi mai semna texte de critica politica si sociala in coltul de pagina ce-mi este rezervat. Dezamagirea, revolta, sc\u00e2rba si dispretul imi erau at\u00e2t… Cite\u0219te mai mult »O scurta digresiune<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-2744","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":1704,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2744","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2744"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2744\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2744"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2744"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2744"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}