{"id":2672,"date":"2010-05-12T19:33:54","date_gmt":"2010-05-12T17:33:54","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=2672"},"modified":"2010-05-12T12:36:26","modified_gmt":"2010-05-12T10:36:26","slug":"cel-mai-rebel-scriitor-din-oras","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cel-mai-rebel-scriitor-din-oras\/","title":{"rendered":"Cel mai rebel scriitor din oras"},"content":{"rendered":"

Charles Bukowski, Cea mai frumoasa femeie din oras si alte povestiri,<\/em> traducere de Domnica Drumea si Carmen Ciora, Bucuresti, RAO, 2008.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

C\u00e2t a trait, nu s-a bucurat \u2013 dec\u00e2t, poate, accidental \u2013 de atentia marilor critici academici din Statele Unite, cei care stabileau listele canonice ale literaturii americane. A ales sa socheze mereu opinia publica, printr-un mod de viata nonconformist, prin atitudini voit scandaloase, prin \u00eencercarea constanta de a se manifesta \u00eempotriva oricaror norme prestabilite de comportament \u2013 social sau literar. Erau, toate acestea, consecinta respingerilor repetate de care a avut parte la \u00eenceputurile sale literare, c\u00e2nd, ani de zile, s-a aflat \u00een imposibilitatea de a gasi o editura dispusa sa-l publice. Ulterior a devenit unul din cei mai prolifici scriitori nord-americani, autor a numeroase volume de poezie si proza scurta, precum si al unor eseuri si romane care si-au c\u00e2stigat milioane de admiratori pretutindeni, la \u00eenceput acestia fiind mai numerosi \u00een Europa (unde nu putini l-au considerat unul dintre cei mai importanti autori americani contemporani) dec\u00e2t \u00een Statele Unite. Este vorba, desigur, despre Charles Bukowski, cel care a facut din Los Angeles teritoriul predilect al \u00eentregii sale opere, situ\u00e2ndu-se, astfel, alaturi de Raymond Chandler si John Fante, care, la r\u00e2ndul lor, si-au plasat scrierile esentiale \u00een atmosfera inconfundabila a \u201eOrasului \u00eengerilor\u201c si fiind, dupa John Steinbeck si Robinson Jeffers, unul dintre cei mai reprezentativi scriitori ai Californiei. Si, fara \u00eendoiala, ram\u00e2n\u00e2nd cel mai rebel dintre ei. Caci, daca, de exemplu, Steinbeck era recompensat cu prestigiosul Premiu Pulitzer pentru impresionanta constructie romanesca din \u201eFructele m\u00e2niei\u201c, Bukowski (chiar fiind oarecum apropiat de autorul \u201eSoarecilor si oamenilor\u201c) a ramas mereu exterior lumii distinctiilor literare. Si a ales sa prezinte, \u00een toate scrierile sale, \u00eentotdeauna cealalta varianta a Visului American. Un vis care, spre deosebire de cel din romanele lui Scott Fitzgerald, de pilda, nu doar ca se destrama rapid, ci are extrem de putine sanse sa existe cu adevarat dincolo de vopseaua colorata a pliantelor publicitare. Sau care, daca totusi apare, devine rapid cosmar. \u00cen acest context, \u00eensusi Los Angeles-ul se transforma, pe nesimtite, \u00een altceva, nicidecum \u00een consacratul Oras al \u00eengerilor cu strazile av\u00e2nd pavaje aurite din filmele siropoase ale cine stie carei epoci \u2013 sau ale mai multora…
\nO imagine reala a vietii reale<\/strong>
\nFaptul acesta este evident mai cu seama \u00een volumele de proza scurta ale lui Charles Bukowski, \u00eentre ele disting\u00e2ndu-se, prin tematica si procedee, \u201eCea mai frumoasa femeie din oras\u201e. O carte de povestiri care, trebuie sa spunem de la bun \u00eenceput, nu e nicidecum o lectura pentru pudibonzi. Fiindca la tot pasul \u2013 si pe fiecare pagina \u2013 apar cuvinte dure, nimic altceva, \u00een fond, dec\u00e2t modalitatea autorului de a exprima pe de-a-ntregul convingator realitatile si mai dure cu care trebuie sa se confrunte oamenii obisnuiti \u00eentr-un oras care doar teoretic este al tuturor posibilitatilor. \u00cen plus, scenele descrise sunt, nu o data, socante: un pacient care, ajuns la spital \u00een stare critica, vorbeste \u00een doi peri cu asistentele medicale (\u201eViata si moarte \u00een salonul de spital\u201c), un barbat disputat de trei femei \u2013 prietene una cu cealalta (\u201eTrei femei\u201c), un t\u00e2nar care tine la o prostituata dar nu reuseste sa-i arate acest lucru, astfel \u00eenc\u00e2t, atunci c\u00e2nd o va cauta, afla ca ea murise deja (\u201eCea mai frumoasa femeie din oras\u201e). Dincolo de subiecte si de limbajul personajelor, textele acestea reprezinta \u00eencercarea lui Charles Bukowski de a oferi o imagine c\u00e2t mai reala a vietii celei mai reale. Astfel, autorul renunta la orice podoabe artistice si la orice detaliu stilistic elaborat si pune \u00een pagina povestiri care impresioneaza \u2013 dincolo de eventualul soc initial \u2013 prin capacitatea de a se adresa unor cititori carora, p\u00e2na atunci, putini autori americani avusesera ceva sa le spuna, si mai putini demonstr\u00e2nd curajul de a le vorbi limba. De aici si atitudinea unei anumite parti a criticii literare si respingerea publicului lui Bukowski, pe temeiul ca acest public este lipsit de capacitatea de evaluare a unui text literar din simplul motiv ca scrierile acestui autor ar fi fost primele pe care le-ar fi citit \u2013 sau pe care au reusit sa le \u00eenteleaga.
\nExcludere si singuratate<\/strong>
\nPovestirile incluse \u00een volumul de fata sunt, \u00eentr-adevar, la polul opus prozei at\u00e2t de elaborate a unui Scott Fitzgerald, de exemplu, iar miza lor nu e sa aduca \u00een prim plan viata \u201enorocosilor Americii\u201c, dupa cum se exprima autorul \u00eensusi, ci dimpotriva, pe aceea a celor pe care literatura se aratase at\u00e2t de decisa sa-i excluda aproape cu desav\u00e2rsire. De aici si temele textelor: consumul (abuzul!) de alcool si\/ sau droguri, prostitutia, efectele dezumanizante pe care munca bruta prestata la infinit le poate avea asupra fiintei umane. Nu mai avem de-a face, la Bukowski, cu un subtil joc literar al iluziilor frumoase, ci cu imagini dure, cu un limbaj la fel de dur si cu o realitate din care, pentru cei mai multi dintre protagonistii textelor sale, nu exista cale de scapare si care nu poate fi \u00eembunatatita prin simpla autoiluzionare. Caci Charles Bukowski nu face, nici macar din \u201eCea mai frumoasa femeie din oras\u201e \u2013 asa cum, poate, am fi tentati sa credem, pornind de la titlu \u2013 o poveste a vreunei Frumoase adormite. Iar America sa nu e nicidecum vreun Oz, vrajitorii fiind, si ei, cu at\u00e2t mai putin probabil de gasit aici. Astfel \u00eenc\u00e2t revolta sa si atitudinea rebela a tuturor protagonistilor lui este nu doar de \u00eenteles, ci pe deplin justificata fata de o lume fundamental nedreapta si a carei singura placere pare a fi, \u00een momentele cruciale, perpetuarea inechitatii. Oric\u00e2t de paradoxala ar putea sa para afirmatia, tocmai aici e de gasit locul geometric unde scrierile lui Bukowski se \u00eent\u00e2lnesc cu cele ale lui W. H. Auden, cu toate ca niciodata numele acestuia nu apare mentionat printre influentele pe care le-a recunoscut acest scriitor cu vocatie declarata de \u201eoutsider\u201c. Dar avem de-a face \u2013 iar acest lucru devine evident la o lectura atenta \u2013 cu acelasi sentiment al excluderii si al \u00eensingurarii (si singuratati depline) \u00een mijlocul unei lumi decise sa-i ignore complet pe aceia care ar arata cel mai mic semn de slabiciune.
\nBukowski socheaza
\nchiar si acum<\/strong>
\n\u00cenrudit structural cu Louis-Ferdinand C\u00e9line \u00een ceea ce priveste utilizarea limbajului frust, si influentat vizibil de \u00eentregul demers artistic din \u201eCalatorie la capatul noptii\u201c, Charles Bukowski este apropiat, de asemenea, de stilul concis al lui Hemingway (cel care, de altfel, a influentat \u00eentreaga generatie de scriitori care i-au urmat), de Henry Miller \u00een ceea ce priveste depasirea oricarui tabu, dar si de John Fante, mai cu seama de strategiile narative si tematica din \u201e\u00centreaba praful\u201c; caci totul este plasat, \u00een proza sa scurta, \u00een inconfundabilul cadru al Los Angeles-ului. De altfel, raspunz\u00e2nd \u00een anul 1974 \u00eentrebarii unui reporter, Bukowski afirma: \u201eC\u00e2ta vreme am crescut \u00een L.A. si mi-am petrecut aici at\u00e2tia ani, am ajuns sa simt profund, geografic si spiritual, acest oras si sa traiesc o adevarata placere \u00een simplul fapt de a ma afla aici.\u201c Este, apoi, evidenta atitudinea de protest a lui Bukowski la adresa unei societati (centrate exclusiv pe consum) din mrejele careia sansele de scapare sunt minime, dar asta nu-i \u00eempiedica pe protagonistii sai sa le caute, uneori cu disperare. De aici si prezenta si semnificatiile curselor \u2013 de cai sau de masini \u2013 o tema care, de la un moment dat \u00eencolo, \u00eei strabate opera. Fiind mai mult dec\u00e2t un amanunt de simplu noroc, succesul la o astfel de cursa \u00eenseamna, pentru (anti)eroii lui Bukowski, o munca extenuanta, asemanatoare cu imaginea lui Sisif din opera eseistica a lui Albert Camus, asa cum se \u00eent\u00e2mpla, de pilda, \u00een \u201ePonturi fara poante despre cursele hipice\u201c sau \u201e\u00cenca o povestire despre cai\u201c. Pe de alta parte, personajele sale demonstreaza, dincolo de limbaj, capacitatea de a manifesta compasiune si \u00eentelegere pentru semeni, iar aspectul acesta atenueaza prima impresie de \u201edirty realism\u201c (despre care s-a discutat at\u00e2ta mai ales pornindu-se de la exemplul prozei lui Raymond Carver) pe care textele acestea o pot da. \u00cen plus, nu putem uita de permanentele note autobiografice pe care le au povestirile lui Bukowski, nu \u00eent\u00e2mplator acestea fiind scrise la persoana a treia, dar si la persoana \u00eent\u00e2i, Henry Chinaski fiind alter-ego-ul fictional al scriitorului \u00eensusi \u2013 al carui nume, \u00een paranteza fie spus, apare frecvent \u00een volumul de fata, el relat\u00e2ndu-si, practic, experientele legate de presa \u201eunderground\u201c din Los Angeles, dar si relatia mereu dificila pe care a avut-o cu mediile academice si literare americane, fapt evident \u00een \u201eNasterea, viata si moartea unui ziar underground\u201c sau \u201eToti marii scriitori\u201c. Aleg\u00e2nd sa vorbeasca despre violenta, sex, suferinta si marginalizatii societatii, Bukowski reuseste sa socheze chiar si acum, dupa ce furia anilor ’60 a trecut. Sa socheze ochiul, urechea, conventiile de tot felul. Si sa demonstreze, astfel, ca \u00een scris, ca si \u00een viata, \u201enu trebuie sa \u00eencerci, fie ca e vorba de Cadillac-uri, de creatie sau de nemurire. Astepti si, daca nu se \u00eent\u00e2mpla nimic, mai astepti putin. La fel cum ai face cu un g\u00e2ndac de pe tavan\u00a0 c\u00e2nd ajunge destul de aproape, \u00eel prinzi si \u00eel omori. Sau, daca \u00eeti place cum arata, \u00eeti faci din el un animal de companie…\u201c<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Charles Bukowski, Cea mai frumoasa femeie din oras si alte povestiri, traducere de Domnica Drumea si Carmen Ciora, Bucuresti, RAO, 2008. C\u00e2t a trait, nu s-a bucurat \u2013 dec\u00e2t, poate, accidental \u2013 de atentia marilor critici academici din Statele Unite, cei care stabileau listele canonice ale literaturii americane. A ales sa socheze mereu opinia publica,… Cite\u0219te mai mult »Cel mai rebel scriitor din oras<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[2162,2161,2163],"class_list":["post-2672","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-cea-mai-frumoasa-femeie-din-oras-si-alte-povestiri","tag-charles-bukowski","tag-ziar-underground"],"views":2583,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2672","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2672"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2672\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2672"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2672"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2672"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}