Traim \u00eentr-un timp al vizualului, al lui homo-videns, cum ar fi spus Giovanni Sartori. Totul pare ca se cumpara si se vinde \u00een functie de audienta, vizibilitate si consum. Valoarea a devenit mai degraba un instrument de masurare a audientelor cantitative, nu calitative! Valoarea a devenit pentru tot mai multi v\u00e2nzatori de produse culturale un indice si, \u00een cel mai fericit caz, un pretext pentru un plan eficient de afaceri. Opera artistica e din ce \u00een ce mai dependenta de marketing si promovare. Publicul devoreaza ce i se vinde ca fiind de actualitate, \u00een trend sau la moda. Institutia criticii si chiar spiritul critic si-au pierdut prestigiul din vechea lume a bipolaritatii capitalism-comunism. Ideologiile au fost aruncate \u00een aer odata cu felul \u00een care si centrul, si marginea si-au pierdut dimensiunile lor restrictive. Totul s-a transformat \u00eentr-un act hedonist al intersanjabilitatii, unde doar efectul de sincretism si mimarea unor genuri si categorii artistice diferite au putut sa creeze o gimnastica noua a gusturilor si mentalitatilor. Prim-planul ca sablon al succesului tele-vizual a \u00eentoars pe dos receptarea critica, nemediata, a operei si a personalitatii artistice.
\n\u00cen epicentrul acestei lumi sub dictatura vizualului poti razbate fara mari resentimente intr\u00e2nd \u00een Retea sau \u00een segmentul social-cultural \u00een care esti \u00eencadrat de catre altii ori \u00een care chiar tu ai ales sa fii reprezentat. Astfel, accept\u00e2nd aceasta forma persuasiva si eficace de constr\u00e2ngere, \u201eprodusul tau cultural\u201c va fi mai usor de marketat, de promovat si de v\u00e2ndut. La fel, ideile si activitatile tale sociale, politice, economice.
\nCe poate ram\u00e2ne din aceasta lume a lui homo videns ? Cum se poate elibera un artist autentic de zgura ori sclipiciul vizualului? Ce instrumente poate folosi el pentru a se elibera de dictaturile prezentului si ale Retelei?
\nRaspunsurile la aceste \u00eentrebari pot fi asezate ca \u00eentr-un puzzle oniric si critic folosindu-ne de resturile de limbaj vizual (adevarate si imprevizibile parafraze livresti!) si de sintaxa hiperfigurativa din cele douasprezece lucrari semnate de Francisc Chiuariu, asezate toate sub semnul\u00a0 Retelei.
\nAceste douasprezece lucrari sunt de admirat pentru felul \u00een care creatorul lor stie sa faca din mestesug, din asumarea tehnica a unor lucrari canonice, un spectacol al g\u00e2ndirii vizuale. Asumarea unor teme si a unor imagini ce tin de istoria artelor vizuale nu e facuta doar ca o demonstratie la prima m\u00e2na a mestesugului, ci ca un element de sustinere a unor discursuri complementare. Un discurs al fortei de expresie a constructiei din si prin culoare, a tusei care revigoreaza elementul vizual canonic, fata cu discursul creat din liniile minimaliste ale unor desene \u00een cheie ludica sau de sotron intertextual-vizual. Citirea Retelelor se face pun\u00e2nd mereu \u00een lectura doua sintaxe: (re)constructia canonica prin jocul secund al unor desene ingenue, eliberate de ideologii si mode. Aceste discursuri vizuale, cu o precizie asupra detaliului si cu o mare libertate a desenului, sunt raspunsurile personale ale lui Francisc Chiuariu de eliberare de Retea, fie ca Reteaua poate sa ia si forma unor opere vizuale consacrate.
\nPe l\u00e2nga abilitatile \u00een discursul vizual, Francisc Chiuariu da un rol proeminent, \u00een g\u00e2ndirea sa artistica, Incertitudinii. Incertitudinea de a fi, incertitudinea de a cunoaste, incertitudinea de a iubi ori de a fi iubit, incertitudinea asupra devenirii. Incertitudinea poate sari oric\u00e2nd din aceste douasprezece lucrari ca un iepure v\u00e2nat de sondaje si statistici. O incertitudine ce ar putea fi citita, de altfel, si \u00een ochii celor ce privesc si cerceteaza aceste douasprezece Retele. Cu Incertitudinea pre Incertitudine calc\u00e2nd si construind poti evada din Retea pentru a plonja \u00een REM, \u00een subconstient, \u00een mitologii urbane, vizuale si subiective, \u00een Fictiunea cea mai pura.
\nMai e de remarcat \u00een aceste Retele ale lui Francisc Chiuariu pozitia sa ironica, dar senina, ne\u00eencr\u00e2ncenata, cu care foloseste lucrarile canonice drept parafraza pentru teme politice ori pentru marii actori politici din trecutul totalitar si din prezentul european. Toate aceste referinte sunt mijloace si elemente de background pentru a lasa locul unor noi \u00eentrebari si a unor noi Incertitudini cu care artistul poate proiecta o hedonista ontologie a eliberarii de sine si de Retea.<\/p>\n
Traim, parca din ce \u00een ce mai mult, \u00eentr-o lume a retelei. \u00cen fapt, vedem \u00een aceste Retele o expresie at\u00e2t a consumismului, c\u00e2t si a globalizarii educatiei si a produselor culturale. O lume \u00een care exista interdependenta materiala, nu spirituala! Firele vazute si nevazute ale Retelei sunt un fundal vizual pentru noul proiect al artistului Francisc Chiuariu. Pe dimensiunile mari ale p\u00e2nzei ne sunt dezvaluite, \u00eentr-o tehnica impecabila ce parafrazeaza stilistic epoca maestilor Renasterii, opere de Vel\u00e1zquez, Tizian, Botticelli, \u00een care discursul hiperfigurativ si narativ \u00eesi ia partea leului, ne sunt dezvaluite, asadar, toate fantasmele, umbrele, luminile si \u00eentrebarile ontologice ale unui artist av\u00e2nd si constiinta valorii de sine, dar si constiinta propriei fragilitati \u00een fata Retelei.
\nReteaua te poate include, dar, prin efect, \u00eeti poate crea sentimentul castrant de a nu fi tu \u00eensuti un creator liber, cu o libertate totala asupra diversitatii formelor de g\u00e2ndire si de traire. Excluderea din Retea, ori daca nu excluderea, numai absenta din \u201enetwork\u201c, \u00eeti poate da vertijul unei excomunicari sociale si materiale.
\nFrancisc Chiuariu, \u00een linii si tuse de o concretete de orfevrier, stap\u00e2nind cu ingeniozitate si sensibilitate constructia plastica a feluritelor si imaginatelor Retele, \u00eesi da prin aceste noi lucrari maturitatea creatoare. Formele sale au o suprafata narativa si chiar ezoterica \u2013 fie ca e un Suveran Pontif tin\u00e2nd \u00een brate Pruncul Sf\u00e2nt caruia nu i se distinge fata, fie ca e vorba de alaturarea unor pantofi de firma l\u00e2nga picioarele lui Buddha, fie ca ne dezvaluie concretetea gata de tridimensional atunci c\u00e2nd plonjeaza \u00een vis, \u00een subconstient sau \u00een REM. Toate acestea sunt prinse \u00eentr-o Retea prin care iepurii, simbol al norocului, \u00eencearca sa-si gaseasca un prezent si un viitor. Dimensiunea Sf\u00e2rsitului prin multiplicarea unei scheme, a unei conventii (inclusiv a celei privind sabloanele de gust si cele vizuale) da viziunea de forta interioara care amprenteaza Retelele lui Francisc Chiuariu.
\nSunt convins ca forta acestor p\u00e2nze mari va trece dincolo de mode si timp, dincolo de Retele, cu o iradiere spirituala si stilistica pe cale de a canoniza expresia artistica inconfundabila a unui mare pictor rom\u00e2n. Cei care vor sa capitalizeze acest mare talent al lui Francisc Chiuariu ar trebui cu grabire sa-i cumpere lucrarile. Cota lucrarilor sale, ma refer aici la o valoare nemediata de Retea!, e cu siguranta una europeana.
\nRetelele lui Francisc Chiuariu sunt printre cele mai importante propuneri si certitudini artistice ale lui 2010. \u00cen plina criza morala, spirituala si materiala, s-a nascut o mare opera despre firele care ne \u00eensotesc ori ne vestesc Sf\u00e2rsitul!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Traim \u00eentr-un timp al vizualului, al lui homo-videns, cum ar fi spus Giovanni Sartori. Totul pare ca se cumpara si se vinde \u00een functie de audienta, vizibilitate si consum. Valoarea a devenit mai degraba un instrument de masurare a audientelor cantitative, nu calitative! Valoarea a devenit pentru tot mai multi v\u00e2nzatori de produse culturale un… Cite\u0219te mai mult »Retele din vremea lui homo-videns<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[2100,2101,2099,2098],"class_list":["post-2587","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-arta","tag-artisti","tag-homo-videns","tag-timp-al-vizualului"],"views":2181,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2587","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2587"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2587\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2587"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2587"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2587"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}