{"id":2517,"date":"2010-04-29T13:36:51","date_gmt":"2010-04-29T11:36:51","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=2517"},"modified":"2010-04-29T13:37:29","modified_gmt":"2010-04-29T11:37:29","slug":"accidentul-de-la-smolensk-si-fisurile-din-democratia-moderna","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/accidentul-de-la-smolensk-si-fisurile-din-democratia-moderna\/","title":{"rendered":"Accidentul de la Smolensk si fisurile din democratia moderna"},"content":{"rendered":"

Accidentul de avion care a decapitat elita poloneza, scrie profesorul de filozofie Adam Chmielewski \u00een \u201eOpen Democracy\u201c, se datoreaza concomitent comportamentului nesabuit, neglijentei oficialitatilor si fisurilor din democratia moderna. <\/strong><\/em>
\n\u201eE o tragedie foarte mare ca o natiune sa-si piarda un lider \u00eentr-un anumit eveniment, cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een cazul asasinarii lui John F Kennedy\u201c, scrie Chmielewski; \u201ee altceva sa pierzi mii de cetateni \u00een acte de razboi, cum s-a \u00eent\u00e2mplat la 11 septembrie 2001. \u00censa accidentul de avion de pe 10 aprilie 2010, care a condus la moartea a 94 de membri din elita politica poloneza \u00eentr-o padure de l\u00e2nga aeroportul Smolensk din Rusia, apartine unei categorii de proportii cu totul diferite\u201c.
\nPrologul acestei tragedii a avut loc cu 70 de ani \u00een urma, \u00een aprilie 1940, la c\u00e2teva luni dupa dubla invazie a Poloniei, de catre Germania nazista si de catre armatele sovietice. Politia secreta sovietica a executat, atunci, 22.000 de ofiteri si de intelectuali polonezi, \u00een padurea Katyn, l\u00e2nga Smolensk. Masacrul a fost pus, pentru mai bine de cinci decenii, pe seama nazistilor, p\u00e2na c\u00e2nd Mihail Gorbaciov a recunoscut, \u00een 1990, responsabilitatea NKVD-ului. Delegatia din care faceau parte presedintele polonez Lech Kaczynski, sotia sa, Maria, si numeroase oficialitati poloneze urma sa asiste la o ceremonie poloneza \u00een memoria victimelor, tinuta pe teritoriul Rusiei. \u201eAcesta ar fi trebuit sa fie un act de comemorare si de vindecare\u201c, scrie Adam Chmielewski. \u201e\u00cen schimb, aniversarea a aruncat peste Polonia aceasta tragedie aproape de neconceput\u201c.
\nChmielewski e de parere ca, dincolo de v\u00e2rsta avionului TU-154, de fabricatie sovietica, de ceata deasa si de faptul ca aeroportul din Smolensk nu era dotat cu un sistem ILS care sa permita aterizarea \u00een siguranta \u00een astfel de conditii, asadar, dincolo de problemele meteorologice si tehnice, exista si o serie de cauze circumstantiale ce au condus la tragedie. Se pare ca Lech Kaczynski nu ar fi fortat pilotul sa aterizeze pe ceata, desi exista un precedent \u00een care presedintele polonez \u00eencercase sa-i impuna unui pilot sa aterizeze \u00een spatiul aerian nesigur al Georgiei, \u00een timpul razboiului ruso-georgian. Priceperea pilotilor polonezi nu poate fi nici ea pusa la \u00eendoiala, desi \u00een 2008 existase un alt precedent \u00een care 16 \u00eenalti ofiteri ai fortelor aeriene poloneze si-au pierdut viata \u00eentr-un accident aviatic.
\nAdam Chmielewski gaseste si o alta cauza, pe care o numeste \u201epretul democratiei\u201c. Politicienii polonezi, arata el, se tem de moarte, la fel ca cei din majoritatea tarilor democratice, de mass-media si de opozitie. Ani de zile ei au vorbit \u00een van despre necesitatea de a \u00eennoi flota aeriana guvernamentala, \u00eensa nu s-a luat nici o decizie, de teama acuzatiei ca oficialii statului polonez s-ar bucura de \u201eluxul unor noi avioane pe cheltuiala contribuabililor adusi la sapa de lemn\u201c. Pe de alta parte, peste 1 miliard de dolari a fost cheltuit recent pentru cumpararea a 48 de avioane de v\u00e2natoare F-16, care stau \u00een hangare, \u00een Polonia, \u201esi nu folosesc nimanui\u201c.
\n\u201e\u00cempartasim durerea pentru aceasta tragedie groaznica\u201c, scrie Chmielewski. \u201eDar suntem extrem de furiosi ca un stat democratic a putut sa-si provoace un rau asa de mare prin iresponsabilitatea sau indiferenta propriilor sai functionari de stat\u201c.<\/p>\n

\u201eMore Intelligent Life\u201c: La ce se pricepe un filosof
\nCe subiecte ar trebui sa abordati atunci c\u00e2nd se \u00eent\u00e2mpla sa calatoriti, \u00een tren sau \u00een avion, alaturi de un filosof? Ar trebui sa va asteptati ca un filosof sa va explice sensul vietii? Ar trebui sa-i cereti sa va vorbeasca despre adevar, frumos si bine? La ce se pricepe, \u00een definitiv, un filosof?
\nAnthony Gottlieb \u00eencearca sa raspunda la aceste \u00eentrebari, \u00eentr-un numar din \u201eMore Intelligent Life\u201c (www.moreintelligentlife.com), decod\u00e2nd un sondaj al revistei stiintifice \u201ePhilPapers\u201c. Sondajul aduna raspunsuri de la 99 dintre cele mai bune departamente de filozofie din \u00eentreaga lume; peste 90% dintre acestea se afla \u00een tari de limba engleza si \u00een jur de doua treimi dintre ele sunt localizate \u00een Statele Unite ale Americii.
\nG\u00e2nditorul cu care cei mai multi dintre filosofii profesionisti se identifica este David Hume, ales ca model de 21% dintre respondenti. Hume, unul dintre reprezentantii de seama ai iluminismului scotian, e un g\u00e2nditor sceptic si agnostic, prieten apropiat al economistului Adam Smith. Pe locurile 2, 3 si 4 s-au plasat Aristotel, Kant si Wittgenstein, Platon s-a situat abia pe pozitia a 13-a, iar Socrate a ocupat, \u00een coada plutonului, locul 21, printre modelele filosofilor de azi.
\nDoar 12% dintre filosofii chestionati cred ca vietile oamenilor sunt predestinate. Dumnezeu e scos din ecuatie, trei sferturi dintre respondenti declar\u00e2ndu-se atei. Acest rezultat, arata Anthony Gottlieb, era unul previzibil. \u201eChiar si \u00een America\u201c, scrie el, \u201eneobisnuit de religioasa pentru o tara bogata, esalonul la v\u00e2rf al celor ce \u00eesi c\u00e2stiga existenta din g\u00e2ndit \u00eenclina spre ateism\u201c. Un alt sondaj, realizat printre membrii Academiei Americane de Stiinte \u00een 1998, a aratat ca doar 7% dintre acestia cred \u00een Dumnezeu.
\n\u00cen contra imaginii anecdotice, se pare ca cei mai multi dintre filosofi nu pun la \u00eendoiala existenta obiectelor fizice (\u00een timp ce se ciocnesc, eventual, de ele). 82% dintre respondenti \u00eembratiseaza \u201erealismul non-sceptic\u201c \u00een legatura cu lumea exterioara, ceea ce \u00eenseamna ca accepta existenta obiectelor fizice independent de mintea care le percepe. 4.2% dintre filosofi \u00eenclina spre o conceptie idealista, conform careia materia depinde, cumva, de mintile noastre.
\nFilosofii de astazi mai cred ca judecata valorii artistice nu depinde numai de gustul individual; pentru 41% dintre respondenti valorile estetice sunt obiective, \u00een timp ce pentru 34% ele sunt subiective. 56% dintre g\u00e2nditorii profesionisti \u00eenclina spre \u201erealismul moral\u201c, conform caruia \u00eentrebarile de etica ar avea, \u00een mod obiectiv, raspunsuri bune si raspunsuri rele.
\n\u00cen ceea ce priveste optiunile politice, 34,7% dintre filosofii de elita ai lumii se declara egalitarisiti iar 14,2% opteaza pentru comunitarism. Libertarienii reprezinta doar 9,8% dintre g\u00e2nditori.
\n\u201eFilosofia e \u00een prezent o disciplina extrem de specializata\u201c, scrie Anthony Gottlieb. Cineva care se ocupa, sa spunem, de probleme de etica e foarte posibil nici sa nu cunoasca terminologia folosita de logicieni si vice-versa. Asadar, daca vom astepta de la un filosof raspunsuri la marile \u00eentrebari si \u00eentelepciuni la conserva, sondajul revistei \u201ePhilPapers\u201c ne arata ca vom avea mari sanse sa fim dezamagiti: pur si simplu, filosofii nu sunt interesati de sensul vietii. Daca va veti trezi l\u00e2nga un filosof, \u00eentr-un avion, urmati sfatul lui Gottlieb si \u00eentrebati-l, mai bine, despre filmele de la cinema.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Accidentul de avion care a decapitat elita poloneza, scrie profesorul de filozofie Adam Chmielewski \u00een \u201eOpen Democracy\u201c, se datoreaza concomitent comportamentului nesabuit, neglijentei oficialitatilor si fisurilor din democratia moderna. \u201eE o tragedie foarte mare ca o natiune sa-si piarda un lider \u00eentr-un anumit eveniment, cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een cazul asasinarii lui John F Kennedy\u201c, scrie… Cite\u0219te mai mult »Accidentul de la Smolensk si fisurile din democratia moderna<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[2053,2054,2052,2051],"class_list":["post-2517","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-10-aprilie-2010","tag-accident-aeroportul-smolensk","tag-accidentul-de-avion","tag-lech-kaczynski"],"views":3567,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2517","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2517"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2517\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2517"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2517"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2517"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}