{"id":25144,"date":"2015-11-28T13:37:39","date_gmt":"2015-11-28T11:37:39","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=25144"},"modified":"2015-11-28T13:37:39","modified_gmt":"2015-11-28T11:37:39","slug":"o-capodopera-timpurie-a-lui-michael-curtiz","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/o-capodopera-timpurie-a-lui-michael-curtiz\/","title":{"rendered":"O capodoper\u0103 timpurie a lui Michael Curtiz"},"content":{"rendered":"

A noua edi\u0163ie a S\u0103pt\u0103m\u00e2nii Filmului Maghiar la Bucure\u015fti, organizat\u0103 de Institutul Balassi la Cinema Muzeul \u0162\u0103ranului, \u00eentre 9-15 noiembrie a.c., s-a \u00eencheiat cu proiec\u0163ia-eveniment a unui film de referin\u0163\u0103, considerat pierdut timp de aproape un secol.<\/p>\n

Numele lui Michael Curtiz le este familiar tuturor iubitorilor cinematografului, m\u0103car pentru cea mai popular\u0103 crea\u0163ie regizat\u0103 de el, Casablanca, care, \u00een 1944, a fost distins\u0103 cu trei dintre cele mai importante statuete Oscar (Cel mai bun film, Cel mai bun regizor \u015fi Cel mai bun scenariu), fiind nominalizat\u0103 \u015fi la alte cinci categorii ale r\u00e2vnitelor premii acordate de Academia American\u0103. \u00cens\u0103 Michael Curtiz a regizat aproape 100 de filme la Hollywood, \u00eentre 1926 \u015fi 1961, colabor\u00e2nd cu mul\u0163i dintre cei mai importan\u0163i actori ai epocii; pe l\u00e2ng\u0103 Humphrey Bogart \u015fi Ingrid Bergman, memorabilul cuplu din Casablanca, mai merit\u0103 aminti\u0163i aici Errol Flynn \u015fi Olivia de Havilland (un alt cuplu greu de uitat), James Cagney, Joan Crawford, Bette Davis, Cary Grant, Walter Matthau sau Elizabeth Taylor. Perioada pre-Hollywood a cineastului este mult mai pu\u0163in cunoscut\u0103, \u00een primul r\u00e2nd pentru c\u0103 marea majoritate a filmelor regizate de el \u00een Europa nu s-au p\u0103strat. Din fericire, exist\u0103 \u015fi o excep\u0163ie remarcabil\u0103.
\n\u00cen 1913, la Cluj, Jeno Janovics, care conducea din 1905 Teatrul Na\u0163ional Maghiar al ora\u015fului, a debutat ca scenarist \u015fi produc\u0103tor de film, sprijinit de marea cas\u0103 de produc\u0163ie francez\u0103 Path\u00e9, cu M\u00e2nzul \u015farg (S\u00e1rga csik\u00f3), primul film de fic\u0163iune realizat \u00een Transilvania. Produc\u0163ia, lansat\u0103 la Budapesta \u00een ianuarie 1914, s-a bucurat de mare succes, fiind distribuit\u0103 de Path\u00e9 Fr\u00e8res \u00een \u00eentreaga lume. Dup\u0103 dou\u0103 filme bine primite de public, \u00een acela\u015fi an 1914, Jeno Janovics \u015fi-a \u00eenfiin\u0163at propriul studio de produc\u0163ie \u015fi a semnat un contract, pentru postproduc\u0163ie, cu firma maghiar\u0103 Projectograph. \u015ei, pentru c\u0103 avea nevoie de un regizor, el l-a ales pe t\u00e2n\u0103rul Mih\u00e1ly Kert\u00e9sz (n\u0103scut pe 24 decembrie 1886 la Budapesta), care se instruise \u00eentr-ale cinematografiei, deopotriv\u0103 ca regizor \u015fi actor, la renumitul studio danez Nordisk Film.
\nMih\u00e1ly Kert\u00e9sz a stat doar un an la Cluj, dar \u00een acel an a regizat trei filme pentru produc\u0103torul-scenarist Jeno Janovics, toate trei prelucrate \u015fi distribuite de Projectograph. Primul dintre ele a fost \u015fi cea dint\u00e2i produc\u0163ie cu subiect istoric din istoria cinematografiei maghiare (din p\u0103cate pierdut\u0103), Banul B\u00e1nk (B\u00e1nk B\u00e1n). Iar al treilea, Escortata (A tolonc), era o melodram\u0103 cu scenariul (semnat tot de Jeno Janovics) bazat pe piesa de teatru omonim\u0103 a lui Ede T\u00f3th.
\n\u00cen 1915, Mih\u00e1ly Kert\u00e9sz s-a \u00eentors \u00een \u0163ara natal\u0103, unde a continuat s\u0103 fac\u0103 filme, iar dup\u0103 r\u0103zboi \u015fi-a desf\u0103\u015furat activitatea \u00een Austria \u015fi Germania. P\u00e2n\u0103 s\u0103 traverseze Oceanul \u015fi s\u0103 se impun\u0103 la Hollywood sub pseudonimul Michael Curtiz, el regizase deja peste 70 de produc\u0163ii cinematografice. Nici Jeno Janovics nu a stat degeaba: de-a lungul a doar opt ani (1913-1920), la studioul s\u0103u s-au produs 66 de filme; printre descoperirile sale se num\u0103r\u0103 \u015fi un alt viitor mare regizor, S\u00e1ndor Korda, devenit ulterior Sir Alexander Korda. Nu e de mirare c\u0103 istoricii filmului au considerat c\u0103 Jeno Janovics a creat la Cluj un adev\u0103rat \u201eHollywood transilvan\u201d. (1)
\nFilmat \u00een lunile iunie-iulie 1914, la Cluj (recunoa\u015ftem \u00een imagini Biserica Romano-Catolic\u0103 \u201eSf\u00e2ntul Mihail\u201d sau Bastionul Croitorilor), \u00een satul Rimetea (Alba), recunoscut pentru frumuse\u0163ea sa, \u00een Cheile Turzii \u015fi pe malul r\u00e2ului Arie\u015f (Mure\u015f), de c\u0103tre operatorul Mih\u00e1ly Fekete (colaborator constant al lui Jeno Janovics), Escortata s-a lansat la Cluj \u00een martie 1915, la Teatrul Na\u0163ional Maghiar. Succesul a fost instantaneu, filmul fiind distribuit \u2013 de aceea\u015fi cas\u0103 Projectograph \u2013 \u00een mai multe \u0163\u0103ri europene, dar \u015fi \u00een SUA. Tocmai difuzarea sa american\u0103 a fost providen\u0163ial\u0103 pentru supravie\u0163uirea filmului: \u00een 2008, L\u00e1szl\u00f3 Csel\u00e9nyi, regizor clujean de origine \u015fi fost director al postului Duna TV, a descoperit singura c\u00f3pie r\u0103mas\u0103 din Escortata, pe care nimeni nu mai spera s\u0103 o g\u0103seasc\u0103, \u00een pivni\u0163a Centrului Cultural Maghiar din New York. Transportul p\u00e2n\u0103 la Budapesta \u2013 cu vaporul \u015fi apoi cu autovehiculul \u2013 al rolelor de pelicul\u0103 inflamabil\u0103 a constituit o adev\u0103rat\u0103 aventur\u0103, ce a durat peste jum\u0103tate de an. \u00centr-un fericit final, Escortata a ajuns s\u0103 fie restaurat, timp de doi ani, la performantul Hungarian Filmlab din cadrul Fondului Na\u0163ional Cinematografic al Ungariei, cu sprijin din Olanda \u015fi SUA. Premiera excelentei versiuni restaurate a avut loc anul trecut (a\u015fadar, la un secol de la realizarea filmului), \u00een cadrul S\u0103pt\u0103m\u00e2nii Filmului Maghiar de la Budapesta, cu o nou\u0103 coloan\u0103 sonor\u0103, compus\u0103 de c\u0103tre Attila Pancsay, Escortata produc\u00e2nd senza\u0163ie \u015fi fiind apoi prezentat la mai multe festivaluri de arhiv\u0103. \u00cen Rom\u00e2nia, filmul a fost proiectat pentru prima dat\u0103 ca un eveniment special al TIFF-ului de anul acesta, cu acompaniamentul muzical al Orchestrei Operei Maghiare din Cluj, iar prima sa proiec\u0163ie bucure\u015ftean\u0103 a avut loc, la Cinema Muzeul \u0162\u0103ranului, \u00een \u00eenchiderea S\u0103pt\u0103m\u00e2nii Filmului Maghiar.
\nPovestea filmului nu este prea complicat\u0103. S\u00e1ra \u00d6rd\u00f6g (interpretat\u0103 de o mare actri\u0163\u0103 a Teatrului Na\u0163ional din Budapesta, Mari J\u00e1szai, care mai jucase pentru Mih\u00e1ly Kert\u00e9sz \u015fi Jeno Janovics \u00een Banul B\u00e1nk, dar a c\u0103rei imagine imprimat\u0103 pe pelicul\u0103 ne-a r\u0103mas doar gra\u0163ie Escortatei) \u015fi-a ucis so\u0163ul (mult mai v\u00e2rstnic \u015fi, ca atare, foarte gelos), \u00een timpul unei certe crunte, fiind condamnat\u0103, pentru crima sa, la 15 ani de \u00eenchisoare. \u00cen acest timp, fiica ei Liska (Lili Berky, actri\u0163\u0103 la Teatrul Na\u0163ional din Cluj), a fost crescut\u0103, \u00een mediul rural, de unchiul s\u0103u, pe care l-a crezut tat\u0103. Pe patul de moarte, p\u0103rintele adoptiv \u00eei m\u0103rturise\u015fte adev\u0103rul Lisk\u0103i, care pleac\u0103, \u00eendoliat\u0103 \u015fi \u00eendurerat\u0103, la ora\u015f, unde este angajat\u0103 ca slujnic\u0103 de mama lui Mikl\u00f3s (Mih\u00e1ly V\u00e1rkonyi, un alt actor venit de la Teatrul Na\u0163ional din Budapesta, care avea s\u0103 fac\u0103 o frumoas\u0103 carier\u0103 hollywoodian\u0103, sub numele Victor Varconi). \u00cen noul ei domiciliu, Liska este curtat\u0103 at\u00e2t de junele \u015fi cump\u0103tatul Mikl\u00f3s, ale c\u0103rui avansuri nu-i displac deloc fetei cinstite \u015fi curate de la \u0163ar\u0103, dar \u015fi de afemeiatul tat\u0103 vitreg al acestuia. Atunci c\u00e2nd vagabondul Mrawcs\u00e1k (Istv\u00e1n Szentgy\u00f6rgyi, interpret al Teatrului Na\u0163ional clujean) \u00eei fur\u0103 bijuteriile st\u0103p\u00e2nei casei, aceasta o acuz\u0103 furt pe Liska \u015fi o trimite, escortat\u0103 de un poli\u0163ist (de unde \u015fi titlul filmului), \u00eenapoi \u00een satul ei natal, unde are loc inevitabilul happy-end, \u00een care \u201ebunii\u201c Liska \u015fi Mikl\u00f3s se \u00eempac\u0103 \u015fi se c\u0103s\u0103toresc, \u201er\u0103ul\u201c Mrawcs\u00e1k (care, \u00eentre timp, atentase \u015fi el la onoarea eroinei) este pedepsit, iar cei r\u0103t\u0103ci\u0163i \u00ee\u015fi spal\u0103 p\u0103catele (totu\u015fi, S\u00e1ra pl\u0103te\u015fte cu moartea gre\u015felile de a-\u015fi fi ucis so\u0163ul \u015fi, mai ales, de a-\u015fi fi l\u0103sat copila f\u0103r\u0103 p\u0103rin\u0163i).
\nUn story destul de conven\u0163ional, a\u015fadar, \u00eens\u0103 Escortata poate fi considerat o oper\u0103 esen\u0163ial\u0103 a cinematografului maghiar \u015fi mondial pentru c\u0103 poart\u0103 pecetea unui regizor deja matur (la nici 28 de ani), care \u015ftie s\u0103 se foloseasc\u0103 de loca\u0163iile urbane (ce au c\u0103p\u0103tat valoare documentar\u0103, prezent\u00e2ndu-ne Clujul a\u015fa cum ar\u0103ta acum un secol) \u015fi de superbele peisaje naturale transilvane pentru a poten\u0163a drama \u015fi care, pe l\u00e2ng\u0103 procedeul supraimpresiunii (\u00een celula sa, S\u00e1ra \u00ee\u015fi vede fiica a\u015fa cum o p\u0103r\u0103sise, iar, spre final, Liska \u00ee\u015fi revede mama, la morm\u00e2ntul acesteia), destul de comun \u00een epoc\u0103, recurge \u015fi la montajul paralel (de pild\u0103, \u00een secven\u0163ele \u00een care, separat, \u201eescortata\u201c Liska \u015fi poli\u0163istul, Mikl\u00f3s \u015fi Mrawcs\u00e1k se \u00eendreapt\u0103 to\u0163i din ora\u015f c\u0103tre sat). Chiar dac\u0103 mai exist\u0103 unele racorduri gre\u015fite, explicabile \u015fi prin perioada scurt\u0103 alocat\u0103 unei produc\u0163ii cinematografice \u00een acei ani de pionierat, regia actorilor este sigur\u0103, iar unele scene, interioare \u015fi exterioare, sunt conduse cu precizie. Ca atare, cred c\u0103 spectatorii prezen\u0163i \u00een sala Cinema Muzeul \u0162\u0103ranului la proiec\u0163ia Escortatei ar trebui s\u0103 fie recunosc\u0103tori Institutul Balassi, organizator al anualei S\u0103pt\u0103m\u00e2ni a Filmului Maghiar la Bucure\u015fti, pentru \u00eent\u00e2lnirea cu aceast\u0103 capodoper\u0103 timpurie a unui mare cineast.<\/p>\n

P.S.: Celor interesa\u0163i de activitatea cinematografic\u0103 a lui Jeno Janovics \u015fi, \u00een general, de personalitatea proteic\u0103 a acestuia, le recomand volumul trilingv (\u00een rom\u00e2n\u0103, maghiar\u0103 \u015fi englez\u0103) Janovics, creatorul Hollywood-ului transilvan de Erzs\u00e9bet Zakari\u00e1s, ap\u0103rut \u00een 2014 la editura bucure\u015ftean\u0103 Tracus Arte.<\/p>\n

\"cinema\"<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

A noua edi\u0163ie a S\u0103pt\u0103m\u00e2nii Filmului Maghiar la Bucure\u015fti, organizat\u0103 de Institutul Balassi la Cinema Muzeul \u0162\u0103ranului, \u00eentre 9-15 noiembrie a.c., s-a \u00eencheiat cu proiec\u0163ia-eveniment a unui film de referin\u0163\u0103, considerat pierdut timp de aproape un secol. Numele lui Michael Curtiz le este familiar tuturor iubitorilor cinematografului, m\u0103car pentru cea mai popular\u0103 crea\u0163ie regizat\u0103 de… Cite\u0219te mai mult »O capodoper\u0103 timpurie a lui Michael Curtiz<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[11316],"tags":[15492,15494,15493,15495,15491],"class_list":["post-25144","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-cinema-arte-media","tag-casablanca","tag-filmul-escortata","tag-michael-curtiz","tag-mihaly-kertesz","tag-regizorul-jeno-janovics"],"views":14356,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25144","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25144"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25144\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25146,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25144\/revisions\/25146"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25144"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25144"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25144"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}