{"id":25137,"date":"2015-11-28T13:21:16","date_gmt":"2015-11-28T11:21:16","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=25137"},"modified":"2015-11-28T13:21:16","modified_gmt":"2015-11-28T11:21:16","slug":"discursul-dantart","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/discursul-dantart\/","title":{"rendered":"Discursul d\u2019an\u0163\u0103r\u0163"},"content":{"rendered":"<p>C\u00e2nd intr\u0103 \u00een cas\u0103 \u00ee\u0163i umple odaia. Eman\u0103 o energie luminoas\u0103, e tinere\u0163ea, e via\u0163a. Are 24 de ani. \u00cembr\u0103cat\u0103 \u00eentr-o fusti\u0163\u0103 c\u00e2t un abajur. Cu bra\u0163ele goale. \u00cen picioarele bronzate cu&#8230; cizme. Culmea e c\u0103 nici nu-i st\u0103 r\u0103u, de\u015fi asta e \u00eempotriva tuturor normelor de elegan\u0163\u0103. Doar c\u0103 ea \u015fi genera\u0163ia ei vor s\u0103 impun\u0103 cu orice pre\u0163 alte norme.<br \/>\nO cheam\u0103 Elena. \u00cen neamul ei e Eleni. \u00cen lumea cea larg\u0103, pe care vrea s-o str\u0103bat\u0103 de la un cap\u0103t la altul, \u00ee\u015fi spune Helen.<br \/>\nE grecoaic\u0103. A studiat \u00een Anglia. Lucreaz\u0103 pe unde apuc\u0103. \u00cen Italia, cu un contract de c\u00e2teva luni. La Berlin. La Maastricht. \u00centre aceste contracte p\u0103guboase, se \u00eentoarce \u00een Grecia. \u015ei-a amenajat un spa\u0163iu pe un acoperi\u015f. Pe o teras\u0103. De jur \u00eemprejur sunt mun\u0163ii jo\u015fi ai Atticei. \u00cen dep\u0103rtare vezi marea.<br \/>\n\u00cen locuin\u0163a ei de pe acoperi\u015f are mai mereu oaspe\u0163i. O fost\u0103 coleg\u0103 japonez\u0103 de la universitatea din Londra. Un prieten senegalez cu care a lucrat la Berlin. Acum a\u015fteapt\u0103 o asociat\u0103 de la Dubai. \u015ei apoi o rusoaic\u0103, cu care a deschis nu \u015ftiu ce rubric\u0103 pe internet, la care caut\u0103 participan\u0163i de pe tot globul.<br \/>\nC\u00e2nd e \u00een Atena face voluntariat. Suntem ferici\u0163i cu copiii \u0103\u015ftia, care \u015ftiu computer, \u015ftiu limbi str\u0103ine \u015fi se las\u0103 folosi\u0163i \u015fi f\u0103r\u0103 s\u0103 fie pl\u0103ti\u0163i, \u00een vremurile t\u00e2mpite pe care le tr\u0103im. Lucreaz\u0103 deci \u015fi pentru Balkania Contemporan\u0103. \u015ei de c\u00e2te ori vine, iau pulsul discu\u0163iilor \u015fi preocup\u0103rilor lor. Cei care stau \u015fi dezbat lumea pe la cafenelele din Exarhia. Cartierul tineretului reformist.<br \/>\n\u00cen urm\u0103 cu vreo doi ani, la cererea Troik\u0103i, guvernul desfiin\u0163ase postul de televiziune na\u0163ional\u0103. Adic\u0103 Grecia nu mai avea ERT-ul, radioul \u015fi televiziunea elen\u0103, urm\u0103rit de \u00eentreaga popula\u0163ie de greci din \u0163ar\u0103 (cam 10 milioane) \u015fi din diaspor\u0103 (tot at\u00e2t, dac\u0103 nu cumva s-a s\u0103rit peste aceast\u0103 cifr\u0103 \u00een ultimii ani, ai crizei). Ni se prescria s\u0103 at\u00e2rn\u0103m de particulari.<br \/>\nM\u0103sura a fost considerat\u0103 de majoritatea popula\u0163iei un atac la simbolurile na\u0163ionale. Ceea ce chiar era, \u00een ciuda faptului c\u0103 datoriile acestei institu\u0163ii curgeau g\u00e2rl\u0103 \u015fi banii erau folosi\u0163i totalmente anapoda. Dar s\u0103 desfiin\u0163ezi canalele na\u0163ionale de \u015ftiri era de neacceptat. Zilele care au urmat acestei decizii au fost tulburi. Manifesta\u0163iile se \u0163ineau lan\u0163. Cl\u0103direa ERT era \u00eenconjurat\u0103 zi \u015fi noapte de oameni din c\u00e2teva genera\u0163ii. Devenise un post de propagand\u0103 al st\u00e2ngii. Se c\u00e2ntau c\u00e2ntece din timpul Rezisten\u0163ei. Perioad\u0103 de care Grecia este m\u00e2ndr\u0103 \u015fi are de ce s\u0103 fie. Se c\u00e2ntau c\u00e2ntece din timpul r\u0103zboiului civil. Ale c\u0103rui pete de s\u00e2nge nu s-au \u015fters \u00eenc\u0103 din biografii.<br \/>\nO a\u015fteptam pe Eleni, s\u0103 aflu ce se mai discut\u0103 prin cafenele din Exarhia. Unde tineretul era inflamat \u00eempotriva m\u0103surii guvernamentale.<br \/>\n\u015ei a venit. Uite ce e, mi-a spus de la u\u015f\u0103. Manifestan\u0163ii \u0103\u015ftia nu au nici un program politic. Nu propun nimic. Situa\u0163ia este cum este. Troika ne \u015fterge de pe fa\u0163a p\u0103m\u00e2ntului. \u015ei ei stau at\u00e2rna\u0163i de garduri \u015fi c\u00e2nt\u0103 c\u00e2ntece de acum 60 de ani. Cu c\u00e2ntecele astea vor ei s\u0103 rezolve situa\u0163ia? Altceva nu \u015ftiu, dec\u00e2t s\u0103 c\u00e2nte \u015fi s\u0103 lanseze lozinci, jos cu Iannis, sus cu Dimitris?<br \/>\nAm r\u0103mas cu gura c\u0103scat\u0103. Mie, una, c\u00e2ntecele astea ale lor \u00eemi plac. \u015ei nu numai mie. Au \u00een ele o for\u0163\u0103, amintesc zile de implicare, amintesc de o perioad\u0103 al c\u0103rei dramatism nu poate fi uitat. Dar&#8230; chiar a\u015fa&#8230; ce s\u0103 facem noi cu c\u00e2ntecele astea acum, c\u00e2nd \u0163ara are de pl\u0103tit c\u00e2teva sute de miliarde datorie? Acum, c\u00e2nd vremurile sunt cu totul altele dec\u00e2t pe timpul \u201eguvernului din mun\u0163i\u201c, c\u00e2nd de atunci au trecut ni\u015fte genera\u0163ii, c\u00e2nd lumea s-a globalizat, s-a computerizat, c\u00e2nd tineretul nostru, \u015fcolit prin toate col\u0163urile globului \u015fi \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 munceasc\u0103 prin toate col\u0163urile globului, nu mai are nic\u0103ieri de lucru?<br \/>\nAu trecut doi ani, s-a schimbat guvernul \u00een Grecia, s-a re\u00eenfiin\u0163at ERT-ul, pl\u0103tim datoriile, ale noastre? Pretins ale noastre? \u00centr-o zi va veni vremea c\u00e2nd vom afla-o \u015fi pe asta, a\u015fa cum \u00eencet, \u00eencet, se descoper\u0103 la un moment dat toate f\u0103r\u0103delegile.<br \/>\nNu mai st\u0103m at\u00e2rna\u0163i pe garduri, \u00een ciuda tuturor provoc\u0103rilor, care nu contenesc. Nu mai c\u00e2nt\u0103m at\u00e2t de des c\u00e2ntecele de acum c\u00e2teva decenii, nici m\u0103car ast\u0103zi, 17 noiembrie, zi de doliu, c\u00e2nd se \u00eemplinesc 42 de ani de la masacrul de la Politehnic\u0103, \u00een care au c\u0103zut \u00een vremea dictaturii sute de studen\u0163i greci.<br \/>\nStuden\u0163ii no\u015ftri \u015fi-au luat lumea \u00een cap. Ei sunt unde cu mintea nu g\u00e2nde\u015fti, \u00een Dubai, \u00een Gibraltar, \u00een China, \u00een Germania, oriunde se poate g\u0103si ceva de lucru.<br \/>\nEleni, numit\u0103 Helen, are un contract de munc\u0103 de c\u00e2teva luni la Paris. Acolo au prins-o evenimentele ultimelor s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Cum o \u015ftiam, cu fusti\u0163a ei abajur, cu cizmele ei pe piciorul bronzat, cu atitudinea ei tran\u015fant\u0103 \u00een raport cu lumea pe care se sim\u0163ea obligat\u0103, asemenea tineretului din cartierul Exarhia, s-o fac\u0103 mai bun\u0103, nu m-a\u015f fi mirat deloc s-o g\u0103sesc \u00eentr-o sal\u0103 de concert rock.<br \/>\nAm aflat c-a sc\u0103pat cu bine. C\u0103 va r\u0103m\u00e2ne s\u0103-\u015fi onoreze contractul temporar de munc\u0103. Am aflat c\u0103 este speriat\u0103 de via\u0163a c\u0103reia se mobilizase s\u0103-i \u0163in\u0103 piept \u00een orice condi\u0163ii. Nu \u015ftiu dac\u0103 acolo c\u00e2nt\u0103 La Marseillaise. Adic\u0103 dac\u0103 acest discurs politic i se pare actual. \u015ei nu \u015ftiu dac\u0103 vrea s\u0103 fie \u201e\u00een r\u0103zboi\u201c cu mul\u0163ii prieteni str\u0103ini ca na\u0163ionalitate \u015fi ca religie, de care s-a legat \u00een anii de studen\u0163ie \u00een lumea noastr\u0103 globalizat\u0103 \u015fi interna\u0163ionalizat\u0103, unde ni s-au amestecat copiii, familiile, colegii, vecinii. Oare n-ar fi mai bine, de dragul copiilor no\u015ftri, ca discursul politic s\u0103 ne \u00eendemne s\u0103 fim \u201e\u00een pace\u201c?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>C\u00e2nd intr\u0103 \u00een cas\u0103 \u00ee\u0163i umple odaia. Eman\u0103 o energie luminoas\u0103, e tinere\u0163ea, e via\u0163a. Are 24 de ani. \u00cembr\u0103cat\u0103 \u00eentr-o fusti\u0163\u0103 c\u00e2t un abajur. Cu bra\u0163ele goale. \u00cen picioarele bronzate cu&#8230; cizme. Culmea e c\u0103 nici nu-i st\u0103 r\u0103u, de\u015fi asta e \u00eempotriva tuturor normelor de elegan\u0163\u0103. Doar c\u0103 ea \u015fi genera\u0163ia ei vor&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/discursul-dantart\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Discursul d\u2019an\u0163\u0103r\u0163<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[56],"tags":[15485],"class_list":["post-25137","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-antropologica","tag-viata-sociala-grecia"],"views":9667,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25137","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25137"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25137\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25138,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25137\/revisions\/25138"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25137"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25137"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25137"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}