{"id":25135,"date":"2015-11-28T13:19:09","date_gmt":"2015-11-28T11:19:09","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=25135"},"modified":"2015-11-28T13:19:09","modified_gmt":"2015-11-28T11:19:09","slug":"in-muzeul-limbii-oltene","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/in-muzeul-limbii-oltene\/","title":{"rendered":"\u00cen Muzeul Limbii Oltene"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><em><strong>Grigore Br\u00e2ncu\u015f, Expresie popular\u0103 \u00een ciclul La Lilieci de Marin Sorescu, Editura Academiei Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 2014<\/strong><\/em><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Cum se \u015ftie, \u00een anii de dup\u0103 Marea Unire, Sextil Pu\u015fcariu a \u00eentemeiat la Cluj un institut de lingvistic\u0103 sub frumosul nume Muzeul Limbii Rom\u00e2ne. Cam a\u015fa ar putea suna, schimb\u00e2nd doar atributul, un subtitlu pentru marea carte a lui Marin Sorescu La Lilieci. C\u0103ci sunt \u201eexpuse\u201c aici sute \u015fi mii de \u201epiese\u201c lingvistice de patrimoniu regional, ca s\u0103 zicem a\u015fa, \u00een cazul de fa\u0163\u0103 un uria\u015f repertoriu de vocabular \u015fi de expresie popular\u0103 olteneasc\u0103. Un remarcabil studiu despre acest particular univers expresiv a publicat acum c\u00e2\u0163iva ani profesorul craiovean Marian Barbu (v. La Lilieci: \u015fase c\u0103r\u0163i \u00een c\u0103utarea lui Marin Sorescu, 2009). Un altul, tip\u0103rit de profesorul Grigore Br\u00e2ncu\u015f la Editura Academiei Rom\u00e2ne \u00een 2014, propune la r\u00e2ndul s\u0103u, o incursiune \u00een universul lingvistic sorescian, sub titlul Expresie popular\u0103 \u00een ciclul La Lilieci de Marin Sorescu. Critica literar\u0103 care s-a referit, nu de pu\u0163ine ori, la aceast\u0103 oper\u0103 a remarcat, desigur, marea bog\u0103\u0163ie a lumii sale de cuvinte, cu particularele ei poten\u0163e expresive, definitorii pentru umanitatea rural\u0103 tradi\u0163ional\u0103 ori \u00een curs de transformare \u00een vremurile mai noi, a Olteniei natale a poetului. De data aceasta, cercetarea se apleac\u0103 exclusiv asupra a ceea ce ne spune \u015fi titlul, proced\u00e2nd la o analiz\u0103 sistematic\u0103 \u015fi detaliat\u0103 a tezaurului pe care \u00eel reprezint\u0103. Studiul e oper\u0103 de arheologie sui generis ce face s\u0103p\u0103turi ad\u00e2nci \u00een solul oltean, inventariind un impresionant num\u0103r de fapte de limb\u0103 pe care privirea criticului literar nu avea cum s\u0103 le \u00eenregistreze, \u00eent\u00e2rziind asupra at\u00e2tor \u00een\u0163elesuri particulare transmise de limbajul operei.<br \/>\nPentru cine l-a cunoscut c\u00e2t de c\u00e2t pe Marin Sorescu, vorbitor parc\u0103 mereu intimidat, \u00eempiedicat s\u0103 se exprime, cu ezit\u0103ri \u015fi discontinuit\u0103\u0163i \u00een discursul oral, lucru ciudat pentru cititorii s\u0103i, surpriza r\u0103m\u00e2ne mare. Nu numai o carte precum La Lilieci, ci toat\u0103 opera scriitorului e \u00eensufle\u0163it\u0103 de o inepuizabil\u0103 verv\u0103 expresiv\u0103, fraza curg\u00e2nd cu o fluiditate ie\u015fit\u0103 din comun, cu meandre adesea savante dar mereu conduse c\u0103tre limpiditatea comunic\u0103rii, \u00eenc\u00e2t contrastul cu omul Sorescu, vorbind, de pild\u0103, \u00een fa\u0163a unui public de colocviu literar, e frapant. \u015ei nic\u0103ieri mai pregnant dec\u00e2t \u00een amplul ciclu La Lilieci nu apare aceast\u0103 lejeritate a folosirii limbii tocmai \u00een dimensiunea oralit\u0103\u0163ii sale, evident\u0103 \u00een expresia colocvial\u0103, \u00een impulsurile ludice, de \u00eenscenare dialogal\u0103, de nara\u0163iune animat\u0103, destins\u0103, pigmentat\u0103 de umor \u015fi ironie, de un pitoresc aparte, imediat localizabil.<br \/>\nGrigore Br\u00e2ncu\u015f a optat, inspirat, pentru dimensiunea cea mai caracteristic\u0103 a scrisului sorescian din La Lilieci, alimentat de \u201eexpresia popular\u0103\u201c. E de notat de la \u00eenceputul lecturii acestui foarte aplicat studiu uluitoarea, se poate spune, cultur\u0103 enciclopedic-regional\u0103 a poetului, nativ din Bulze\u015ftiul oltean, \u00eensu\u015fit\u0103 organic, desigur, \u00een anii copil\u0103riei, \u00eens\u0103 \u015fi enorm \u00eembog\u0103\u0163it\u0103, dup\u0103 cum se deduce din chiar studiul la care ne referim, de o cercetare aprofundat\u0103 a limbii locului. E sigur c\u0103 poetul a f\u0103cut ample cercet\u0103ri, document\u00e2ndu-se serios \u00een leg\u0103tur\u0103 cu realit\u0103\u0163ile lingvistice \u015fi depozitul culturii populare, readus la lumin\u0103 \u015fi repus spectaculos \u00een circula\u0163ie. Talentul de dramaturg al scriitorului, \u00eenclina\u0163ia lui de a pune \u00een scen\u0103 \u015fi regiza cu abilitate situa\u0163iile reprezentative pentru comportamentul, mentalitatea, modalit\u0103\u0163ile de manifestare verbal\u0103 ale unei comunit\u0103\u0163i, au fost decisive pentru realizarea autenticit\u0103\u0163ii evoc\u0103rii. La Lilieci a \u015fi fost caracterizat\u0103, cu o sintagm\u0103 a poetului \u00eensu\u015fi, \u201eun teatru mare c\u00e2t satul\u201c. Iar \u00een ceea ce prive\u015fte asigurarea specificului zonal, conceperea, \u00een plan simbolic, a acestui spa\u0163iu ca un \u201efor rom\u00e2n\u201c ori ca un mic teritoriu autonom, autosuficient, care \u00ee\u015fi retrage sc\u0103rile de comunicare cu restul lumii precum o cetate medieval\u0103 (\u201esatul \u00eenchis ca o cetate\u201c), sunt de natur\u0103 s\u0103 pun\u0103 \u00een relief acest statut aparte. \u015ei, desigur, faptul c\u0103 locul numit \u201eLa Lilieci\u201c e un \u201eloc de veci\u201c \u00een care urma\u015fii celor du\u015fi Dincolo se reg\u0103sesc adesea pentru ritualuri comemorative de tulbur\u0103toare marc\u0103 spiritual\u0103 e \u015fi el semnificativ, \u00eentre\u0163in\u00e2nd sentimentul c\u0103 ne afl\u0103m nu numai \u00eentr-un mare Muzeu ce-\u015fi expune documentele de arhiv\u0103 sonor\u0103, ci \u015fi \u00eentr-un soi de spa\u0163iu sacru \u00een stare s\u0103 confere o aur\u0103 \u201eobiectelor\u201c de limbaj, men\u0163in\u00e2ndu-le \u00eentr-un circuit viu, substan\u0163ial nutritiv pentru memoria colectiv\u0103.<br \/>\nSavantul lingvist \u00eentreprinde o cercetare care aduce un sprijin puternic demersurilor criticii literare, pun\u00e2nd la dispozi\u0163ia analistului de forme \u015fi structuri expresive ale textelor un imens num\u0103r de \u201emostre\u201c asupra c\u0103rora lucreaz\u0103, desigur, cu instrumentarul la \u00eendem\u00e2n\u0103 din domeniul s\u0103u. Nu \u00eenainte, \u00eens\u0103, de a face trimiterile necesare la repere etnografice \u015fi simbolice, evoc\u00e2nd \u201eobiceiuri, credin\u0163e \u015fi practici populare str\u0103vechi\u201c \u2013 cum sun\u0103 un titlu de capitol introductiv \u2013 desf\u0103\u015furate \u00een spa\u0163iul cu nume simbolic, c\u0103ci trimite la locul cu verdea\u0163\u0103, etern \u00eentineritor, \u00een care \u00eenflore\u015fte \u015fi arbustul prim\u0103v\u0103ratic. Cercet\u0103torul face trimitere la caracterul ritualic al \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor evocate \u00een acest ciclu, la asocierea dintre rug\u0103 \u015fi bocet, la \u201earheologia\u201c \u00eentreprins\u0103 de poetul care scoate \u201ela lumin\u0103 tradi\u0163ii, mituri, credin\u0163e, supersti\u0163ii, obiceiuri, practici vechi, \u00een general forme primare de civiliza\u0163ie \u015fi cultur\u0103 \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103. Procedeul stilistic de comunicare \u2013 mai scrie autorul studiului \u2013 este acela al evoc\u0103rii, al amintirii, ceea ce, potrivit reprezent\u0103rilor copilului, explic\u0103 simplitatea expresiei, contururile vagi, cenu\u015fii, abunden\u0163a de note explicative\u201c. Pozi\u0163ia central\u0103 de\u0163inut\u0103 de mama scriitorului ca narator e de asemenea \u00eenregistrat\u0103 ca \u00eensemnat\u0103, dat fiind \u015fi caracterul mai conservator al femeilor din comunitatea rural\u0103. Apropierea de folclor, cu diversele sale forme de manifestare, de la balada popular\u0103 \u015fi basm, la desc\u00e2ntec, e semnalat\u0103 al\u0103turi de referin\u0163ele la marea literatur\u0103 cult\u0103. Principalele repere ale spa\u0163iului s\u0103tesc, cu calendarul specific al obiceiurilor, vestimenta\u0163ia tradi\u0163ional\u0103, s\u0103rb\u0103torile, ocupa\u0163iile perpetuate \u00een societatea \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103, me\u015fte\u015fugurile, datinile legate de marile evenimente al vie\u0163ii \u015fi mor\u0163ii, elemente de cadru natural, nume de plante, animale, inventare de unelte, repertoriu lingvistic religios ori privind practicile magice mo\u015ftenite etc., etc. \u2013 sunt anun\u0163ate ca repere ale cercet\u0103rii \u00eentreprinse \u00een capitolele urm\u0103toare.<br \/>\nCum era \u015fi de a\u015fteptat \u00eentr-un studiu de o asemenea natur\u0103, materia apare sistematizat\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu Numele, ce prilejuie\u015fte o incursiune de-a dreptul spectaculoas\u0103 \u00een onomastica foarte colorat\u0103 a graiului local, \u00eempestri\u0163at de porecle inventive, \u00een numele de locuri de asemenea de o extrem\u0103 bog\u0103\u0163ie sugestiv\u0103, pentru a continua cu foarte atente analize ale morfologiei marcate de amprenta local\u0103 (nu sunt neglijate, de la \u00eenceput, nici trimiterile c\u0103tre spa\u0163iul ardelean dinspre care au cobor\u00e2t c\u00e2ndva bulze\u015ftenii lui Sorescu). La nivelul Sintaxei, o observa\u0163ie important\u0103 e cea privitoare la \u201edominarea coordon\u0103rii \u015fi juxtapunerii\u201c, a relat\u0103rii prin conjunc\u0163ia copulativ\u0103 specific\u0103 stilului oral. Una dintre secven\u0163ele cele mai bogate \u00een ilustr\u0103ri \u015fi comentarii este cea dedicat\u0103 Vocabularului, \u00eenc\u0103 o ocazie a de a surprinde cititorul prin excep\u0163ionala varietate a formelor, analizate pe grupuri terminologice, de \u201erepertoriu lexical\u201c, a regionalismelor \u015fi a cuvintelor rare, cu etimologie frecvent explicat\u0103, cu trimiteri la ariile lingvistice vecine, fapt ce \u00eent\u0103re\u015fte impresia, care a fost \u015fi a multor critici literari, de etalare muzeal\u0103 a acestui uria\u015f depozit. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd sunt importante, ca un fel de concluzie a gloselor de pe parcurs, considera\u0163iile referitoare la Stil, ilustr\u00e2nd personale \u201eabateri de la regulile limbii culte\u201c. Zece analize ale unor fragmente de texte \u00eentregesc demersul cercet\u0103torului, cu exemplific\u0103ri elocvente. Av\u00e2nd el \u00eensu\u015fi r\u0103d\u0103cini oltene, Grigore Br\u00e2ncu\u015f poate vorbi \u00een perfect\u0103 cuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103 despre o lume care-i este familiar\u0103, \u00eenc\u00e2t aceast\u0103 oper\u0103 a lui Marin Sorescu, \u201ecarte de poezie realizat\u0103 \u00een marginile prozei\u201c, dar cu \u201eo mare concentra\u0163ie verbal\u0103 \u015fi o selec\u0163ie inten\u0163ionat\u0103 la toate nivelurile limbii\u201c, are parte de o lectur\u0103 simpatetic\u0103, prin care valorosul \u201edocument\u201c prinde via\u0163\u0103, ca auxiliar pre\u0163ios al criticii literare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Grigore Br\u00e2ncu\u015f, Expresie popular\u0103 \u00een ciclul La Lilieci de Marin Sorescu, Editura Academiei Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 2014 &nbsp; Cum se \u015ftie, \u00een anii de dup\u0103 Marea Unire, Sextil Pu\u015fcariu a \u00eentemeiat la Cluj un institut de lingvistic\u0103 sub frumosul nume Muzeul Limbii Rom\u00e2ne. Cam a\u015fa ar putea suna, schimb\u00e2nd doar atributul, un subtitlu pentru marea carte&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/in-muzeul-limbii-oltene\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">\u00cen Muzeul Limbii Oltene<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[15483,15482,15484],"class_list":["post-25135","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-expresie-populara","tag-grigore-brancus","tag-la-lilieci-de-marin-sorescu"],"views":9876,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25135","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25135"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25135\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25136,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25135\/revisions\/25136"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25135"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25135"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25135"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}