{"id":25131,"date":"2015-11-28T13:13:14","date_gmt":"2015-11-28T11:13:14","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=25131"},"modified":"2015-11-28T13:13:14","modified_gmt":"2015-11-28T11:13:14","slug":"toamna-literara-franceza-oglinda-in-care-se-rasfrang-nelinistile-noastre","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/toamna-literara-franceza-oglinda-in-care-se-rasfrang-nelinistile-noastre\/","title":{"rendered":"Toamna literar\u0103 francez\u0103 \u2013 oglinda \u00een care se r\u0103sfr\u00e2ng nelini\u015ftile noastre"},"content":{"rendered":"

Analiz\u0103 din perspectiva atentatelor din 13 noiembrie de la Paris<\/strong><\/p>\n

\u00cemi propusesem s\u0103 scriu un articol despre prolifica toamn\u0103 literar\u0103 francez\u0103 de anul acesta. Inten\u0163ia mea era s\u0103 scot \u00een eviden\u0163\u0103 dinamismul ei capabil s\u0103 produc\u0103 un num\u0103r at\u00e2t de impresionant de opere literare, lu\u00e2nd \u00een calcul apari\u0163ia a nici mai mult nici mai pu\u0163in de peste 600 de romane inedite. Inten\u0163ionam s\u0103 scrutez cu un ochi atent diferitele clasific\u0103ri tematice \u00eentocmite de critic\u0103 precum \u015fi statisticile v\u00e2nz\u0103rilor. A\u015f fi pus \u00een balan\u0163\u0103 acest fenomen comercial, acest \u201esucces de libr\u0103rie\u201c, cu adev\u0103rata valoare estetic\u0103 a operelor, a\u015f fi vorbit, \u00een fine, de aspectul c\u00e2t se poate de specific \u00een Fran\u0163a al nevoii de clasificare, de punere \u00een balan\u0163\u0103, de \u00eencoronare cu diverse distinc\u0163ii \u015fi premii, simptome ale unui academism mereu prezent \u015fi manifestare a unei specificit\u0103\u0163i culturale definit\u0103 prin sintagma narcisic\u0103 de exception fran\u00e7aise.
\nAtentatele din seara zilei de 13 noiembrie de la Paris s-au n\u0103pustit din nefericire cu o violen\u0163\u0103 nea\u015fteptat\u0103 asupra realit\u0103\u0163ii noastre cotidiene, brutalitatea evenimentelor oblig\u00e2ndu-ne s\u0103 revizuim numeroasele eviden\u0163e a c\u0103ror pertinen\u0163\u0103 o refuzasem poate p\u00e2n\u0103 acum, \u00eencep\u00e2nd cu finitudinea noastr\u0103 \u015fi a celor apropia\u0163i despre care ne gr\u0103bim s\u0103 avem nout\u0103\u0163i, s\u0103 ne asigur\u0103m c\u0103 sunt bine, la loc sigur.
\nDe-abia mai t\u00e2rziu, odat\u0103 trecut\u0103 stupoarea \u015fi groaza imaginilor de la televizor, \u00eendr\u0103znim s\u0103 integr\u0103m aspectele legate de fragilitatea lumii care ne \u00eenconjoar\u0103, s\u0103 privim lucrurile din perspectiva conflictelor care o traverseaz\u0103, s\u0103 ne punem \u00eentreb\u0103ri asupra sensului pe care-l mai are azi cuv\u00e2ntul na\u0163iune, s\u0103 abord\u0103m principalele interoga\u0163ii sociopolitice relative subiecte multiple ca cele de alteritate \u015fi diversitate, de asimilare, de integrare, de imigra\u0163ie, de integrism religios \u015fi de ceea ce numim \u00een mod comun un vivre ensemble.
\nSuntem \u00een acela\u015fi timp obliga\u0163i s\u0103 revenim asupra avertismentelor venite din partea intelectualilor care, este cazul multora dintre ei, nu \u00eenceteaz\u0103 de c\u00e2t\u0103va vreme s\u0103 ne avertizeze asupra destr\u0103m\u0103rii unei p\u0103ci fragile ce las\u0103 loc larg deschis pericolelor nerostite \u00eenc\u0103.
\n\u00cen fa\u0163a eviden\u0163elor de vineri, cel mai bun lucru ar fi s\u0103 l\u0103s\u0103m incredulitatea, scepticismul \u015fi arogan\u0163a la garderoba ideilor noastre fixe \u015fi s\u0103 r\u0103sfoim paginile pe care le-am citit p\u00e2n\u0103 acum cu un ochi distrat. Ele sunt numeroase, provenind fie din g\u00e2ndirea filosofilor, fie a sociologilor sau a istoricilor, c\u00e2t \u015fi a scriitorilor care, folosindu-se de fic\u0163iune, au \u00eencercat s\u0103 imagineze la lumina schimb\u0103rilor sociopolitice din ultima vreme viitorul nostru comun dintr-o perspectiv\u0103 mai mult sau mai pu\u0163in \u00eendep\u0103rtat\u0103. Este cazul, \u00een primul r\u00e2nd, al scriitorului Michel Houellebecq care, \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul anului atr\u0103gea aten\u0163ia prin romanul Soumission asupra unei eventuale victorii a unui imaginar, e adev\u0103rat, partid islamist \u00een Fran\u0163a. Proiec\u0163ia \u00een timp este \u015fi ea voit alarmist\u0103, autorul vorbind de evenimente ce ar urma s\u0103 se petreac\u0103 \u00een viitorii \u015fapte ani, la alegerile din 2022. \u00cen spatele m\u0103\u015ftii naratorului \u2013 un universitar de patruzeci de ani, specialist \u00een literatura decadent\u0103 a secolului al XIX-lea \u2013 care este \u00een fond \u00eencarnarea occidentalului de r\u00e2nd, autorul se vede cuprins de o \u201edegradare lent\u0103 a sumei totale a func\u0163iunilor care rezist\u0103 \u00een fa\u0163a mor\u0163ii\u201c, incapabil s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 pentru el \u00eensu\u015fi. \u201eOmenirea nu m\u0103 interesa, ba chiar m\u0103 dezgusta, ne spune el, nu-i consideram nicidecum pe oameni ca pe ni\u015fte fra\u0163i\u201c. Disperarea care-l cuprinde e cauzat\u0103 de o realitate sufocant\u0103: victoria partidului Fraternitatea musulman\u0103, la care se raliaz\u0103 toate partidele democratice tradi\u0163ionale precum \u015fi personalit\u0103\u0163i politice franceze cunoscute, pe care autorul nu ezit\u0103 s\u0103 le numeasc\u0103, aceast\u0103 victorie schimb\u00e2nd complet peisajul sociopolitic al \u0163\u0103rii. \u00cen mod subit, situa\u0163ia profesional\u0103 a naratorului se schimb\u0103 \u015fi ea radical, \u00ee\u015fi pierde dreptul de a mai preda la Sorbona, devenit\u0103 \u201euniversitate islamic\u0103\u201c, noi simboluri \u00ee\u015fi fac apari\u0163ia pe fa\u0163ada institu\u0163iei, cum ar fi semiluna aurit\u0103 fixat\u0103 al\u0103turi de inscrip\u0163ia numelui celebru al Sorbonei. Femeile renun\u0163\u0103 dintr-o dat\u0103 la modul lor obi\u015fnuit de a se \u00eembr\u0103ca, pun\u00e2ndu-\u015fi o bluz\u0103 lung\u0103 de culoare alb\u0103 peste pantaloni, \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai munceasc\u0103, universit\u0103\u0163ile devin islamice iar, pentru a continua s\u0103 predea, profesorii sunt obliga\u0163i s\u0103 se converteasc\u0103, s\u0103 accepte supunerea \u2013 de unde \u015fi titlul romanului. Desigur, cunoa\u015ftem foarte bine gustul lui Houellebecq pentru provocare, romanul s\u0103u fiind considerat de critic\u0103 drept \u201eo satir\u0103 politic\u0103 eficace \u015fi extrem de deranjant\u0103\u201c. Dincolo de acest efect presupus voit, autorul nu ezit\u0103 s\u0103 atrag\u0103 aten\u0163ia asupra unei alunec\u0103ri insidioase a con\u015ftiin\u0163elor c\u0103tre o periculoas\u0103 compromitere, c\u0103tre o dezertarea \u00een fa\u0163a con\u015ftiin\u0163elor \u015fi a convingerilor care pot conduce la dispari\u0163ia democra\u0163iei.
\nSoumission nu este singurul roman de anticipa\u0163ie social\u0103. Cit\u0103m \u00een aceea\u015fi categorie \u015fi c\u0103r\u0163ile scriitorului algerian de limb\u0103 francez\u0103 Boualem Sansal. De forma\u0163ie inginer, opera sa face obiectul unei cenzuri din partea autorit\u0103\u0163ilor algeriene, autorul fiind interzis s\u0103 publice \u00een Algeria, datorit\u0103 pozi\u0163iilor sale critice la adresa regimului. Atitudinea sa critic\u0103 \u00eempotriva islamismului radical este cunoscut\u0103, ea fiind exprimat\u0103 de autor \u00een numeroase ocazii \u015fi, mai cu seam\u0103, \u00een majoritatea operelor sale de fic\u0163iune. Astfel, extraordinarul s\u0103u roman Le village de l\u2019Allemand are drept subiect similitudinea care se poate face \u00eentre practicile fascismului \u015fi ale integrismului religios islamist, pe care autorul le denun\u0163\u0103 transpun\u00e2ndu-le \u00een povestea unei familii \u00een care doi fra\u0163i descoper\u0103 adev\u0103rata poveste al tat\u0103lui lor, fost ofi\u0163er SS.
\nProblematica islamismului este tratat\u0103 de Boualem Sansal \u015fi \u00eentr-o lucrare publicat\u0103 \u00een 2013 la Editura Gallimard \u015fi care poart\u0103 un titlu sugestiv, Gouverner au nom d\u2019Allah\u201c. Motiva\u0163ia autorului \u0163ine \u00een primul r\u00e2nd de calitatea sa de martor al ascensiunii curentului islamismului \u00een Algeria, \u0163ar\u0103 nevoit\u0103 s\u0103 treac\u0103 brutal de la colonialism la islamism \u015fi s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een anii 1990 teribila \u00eencercare a r\u0103zboiului civil care a f\u0103cut peste 60.000 de victime. \u201eTextul meu nu este un tratat academic, ne spune autorul, nu sunt nici istoric nici filosof, el nu are nici valoarea unei investiga\u0163ii jurnalistice, cu at\u00e2t mai pu\u0163in a unui raport de expert \u00een islamism \u015fi nicidecum un eseu de islamologie. El reprezint\u0103 g\u00e2ndirea unui martor, a unui om a c\u0103rui \u0163ar\u0103, Algeria, mai precis, a fost confruntat\u0103 de foarte mult\u0103 vreme cu islamismul, fenomen necunoscut, p\u00e2n\u0103 atunci\u201c. Insist\u00e2nd asupra implica\u0163iei religiei \u00een sfera politic\u0103, autorul sesizeaz\u0103 \u015fi denun\u0163\u0103 \u00een acela\u015fi timp acest amalgam dintre cele dou\u0103 doctrine, \u015ftiindu-se c\u0103 partidele \u201eau instrumentalizat dintotdeauna religia \u015fi \u015fi-au construit propaganda lor partizan\u0103 pe baza versetelor care le convin, sprijinindu-se pe afirma\u0163ia c\u0103 islamul reprezint\u0103 un \u00eentreg\u201c. Ap\u0103rarea libert\u0103\u0163ilor, combaterea propagandei presupun, dup\u0103 p\u0103rerea lui Boualem Sansal, cauzele cele mai nobile care trebuie s\u0103 conduc\u0103 la ap\u0103rarea libert\u0103\u0163ii de exprimare. Nu este prima \u015fi singura dat\u0103 c\u00e2nd scriitorul algerian abordeaz\u0103 acest drept fundamental al libert\u0103\u0163ii de expresie. \u00cen repetate r\u00e2nduri, el a denun\u0163at discursul \u201ecorect politic\u201c care, func\u0163ion\u00e2nd ca o adev\u0103rat\u0103 autocenzur\u0103, \u00eei \u00eempiedic\u0103 pe oameni s\u0103-\u015fi exprime adev\u0103ratele lor idei \u015fi convingeri.
\nOpt\u00e2nd pentru genul literaturii de anticipa\u0163ie, el public\u0103 anul acesta o nara\u0163iune de anticipa\u0163ie, urm\u00e2nd \u00een mod voit modelul c\u0103r\u0163ii lui George Orwell, 1984. Boualem Sansal scrie 2084 (Premiul Academiei Franceze 2015), roman \u201ede pur\u0103 inven\u0163ie\u201c, cum \u00eel descrie \u00een prefa\u0163\u0103. Alegerea acestei date nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103toare. Dup\u0103 numerologia regimului la putere, ea ar corespunde cu anul \u00een care, la v\u00e2rsta de cincizeci de ani, Abi, fondatorul Abistanului, a primit lumina divin\u0103. De-a lungul peregrin\u0103rilor sale, Ati, personajul principal al romanului, ia act de toate regulile absurde ale unui sistem de total\u0103 \u00eendoctrinare \u00een care deviza principal\u0103 este cea dat\u0103 de Marele Ordonator: \u201eNu \u00eencerca\u0163i s\u0103 crede\u0163i, risca\u0163i s\u0103 v\u0103 r\u0103t\u0103ci\u0163i \u00eentr-o alt\u0103 credin\u0163\u0103, interzice\u0163i-v\u0103 doar s\u0103 v\u0103 \u00eendoi\u0163i, spune\u0163i doar, repeta\u0163i c\u0103 adev\u0103rul meu este unic \u015fi just \u015fi-l ve\u0163i avea \u00een felul acesta \u00een mod constant \u00een minte \u015fi nu uita\u0163i c\u0103 via\u0163a \u015fi bunurile voastre \u00eemi apar\u0163in\u201c. Este u\u015for de v\u0103zut c\u0103 avem de-a face cu un sistem c\u0103ruia \u00eei este indiferent\u0103 soarta oamenilor, tot ceea ce conteaz\u0103 este supunerea lor la dogmele regimului care pretinde a vorbi \u00een numele lui Y\u00f6lah. \u00cen a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t p\u00e2n\u0103 \u015fi no\u0163iunea de popor este deformat\u0103, acesta devenind \u201eo teorie, \u00eenc\u0103 una, contrar\u0103 principiului umanit\u0103\u0163ii, cristalizat\u0103 \u00een \u00eentregime \u00een individ, \u00een fiecare individ\u201c. Sistemul fabric\u0103 o limba special\u0103, numit\u0103 abliang, o limb\u0103 \u00een care cuvintele nu mai servesc la comunicare, ci trec prin \u201emodulul religiei care le golea de sensul lor intrinsec \u015fi le schimba \u00eentr-un mesaj nesf\u00e2r\u015fit de r\u0103scolitor, \u00een cuv\u00e2ntul lui Y\u00f6lah\u201c. Reg\u0103sim \u00een romanul scriitorului algerian toate ingredientele celebrului roman de anticipa\u0163ie care l-a precedat \u2013 vorbesc aici despre romanul lui Orwell. Ceea ce este tulbur\u0103tor de data aceasta rezid\u0103 \u00een v\u0103dita adaptabilitate a acestui discurs premonitor la realit\u0103\u0163i cunoscute ast\u0103zi de noi, chiar dac\u0103 \u00een mod mai mult sau mai pu\u0163in v\u0103dit lumea de ast\u0103zi este dispus\u0103 s\u0103 le accepte. De altfel, subtitlul romanului las\u0103 suficient loc media\u0163iei: el se nume\u015fte Sf\u00e2r\u015fitul lumii.
\nH\u00e9di Kaddour, scriitor de origine tunisian\u0103, are un demers similar, folosind investiga\u0163ia istoric\u0103 drept suport al unei nara\u0163iuni care pune fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 trei lumi diferite prin tradi\u0163iile \u015fi reperele lor civiliza\u0163ionale, prin raportul pe care l-au \u00eentre\u0163inut unele cu altele de-a lungul istoriei, toate acestea la lumina unei modernit\u0103\u0163i care invadeaz\u0103 scena narativ\u0103 cu o repeziciune care antreneaz\u0103 ca \u00eentr-un torent toate personajele. Inten\u0163ia m\u0103rturisit\u0103 a autorului este de a scoate \u00een eviden\u0163\u0103 conflictul \u00een care se pozi\u0163ioneaz\u0103 fiecare dintre grupurile protagoniste, pentru a scoate \u00een eviden\u0163\u0103 \u015fi mai mult diferen\u0163ele dintre ele. Locul, Tunisia sub protectorat francez, \u015fi perioada istoric\u0103 aleas\u0103, anii 1922, sunt propice confrunt\u0103rilor. Titlul romanului, Les pr\u00e9pond\u00e9rants (Premiul Academiei Franceze 2015) \u00eei a\u015faz\u0103 \u00een prim-plan pe colonii francezi afla\u0163i \u00een ora\u015ful imaginar Nab\u00e8s, grup dominant \u015fi conservator, pentru care cultivarea p\u0103m\u00e2nturilor de c\u0103tre autohtoni reprezint\u0103 singura situa\u0163ie care garanteaz\u0103 o stabilitate social\u0103 imuabil\u0103. \u00cen fa\u0163a lor, se afl\u0103 tunisienii musulmani, autohtonii, al c\u0103ror st\u00e2lp principal \u00eel reprezint\u0103 respectul tradi\u0163iilor. Pe acest fundal, \u00ee\u015fi face apari\u0163ia o echip\u0103 de filmare american\u0103 care \u00ee\u015fi stabile\u015fte cartierul general la Grand H\u00f4tel din Nab\u00e8s. Firul narativ se \u0163ese \u00een jurul mai multor personaje dintre care femeile sunt foarte importante: Rania, v\u0103duv\u0103 tunisianc\u0103, femeie independent\u0103, Gabrielle, eminent\u0103 jurnalist\u0103 francez\u0103, spirit libert \u015fi emancipat, \u015fi Kathryn, actri\u0163a american\u0103, talentat\u0103 \u015fi sensibil\u0103. \u00cen mijlocul agita\u0163iilor din ace\u015fti ani, lumea occidental\u0103 cunoa\u015fte multe evenimente cruciale, autorul profit\u0103 de voiajul realizat de unele din personajele sale \u00een Europa, la Paris, dar \u015fi \u00een Germania, pentru a creiona \u00een mod foarte atent realit\u0103\u0163ile sociale \u015fi istorice din aceast\u0103 perioad\u0103. \u00centrebarea central\u0103 a acestui roman laborios se concentreaz\u0103 asupra semnifica\u0163iei profunde a ceea ce am putea numi marile transform\u0103ri ale lumii sub presiunea contactului dintre tradi\u0163ie \u015fi modernitate. Prospe\u0163imea, semnele de respect \u015fi egalitate aduse de echipa american\u0103 sunt oare suficiente pentru a impulsiona o lume abia trezit\u0103 din tragedia Primului R\u0103zboi \u015fi a o incita la reconsiderarea propriilor valori \u015fi fundamente? Greu de imaginat. C\u0103ci \u00een fond leg\u0103tura dintre aceste lumi, prin istoria lor comun\u0103 sau antagonist\u0103, prin leg\u0103turile \u015fi sinergiile lor culturale, prin destinul lor comun, este c\u00e2t se poate de firav\u0103.
\nRomanul Boussole (Premiul Goncourt 2015) al lui Mathias Enard r\u0103spunde \u00eentr-un mod magistral, luminos \u015fi plin de erudi\u0163ie unei alte enigme, de data aceasta de nuan\u0163\u0103 mai mult cultural\u0103, a rela\u0163iilor dintre Orient \u015fi Occident de-a lungul secolelor, a mileniilor de via\u0163\u0103 comun\u0103. Preocuparea pentru acest subiect \u015fi acest tip de interoga\u0163ii ni pare normal\u0103, dac\u0103 \u0163inem cont c\u0103 autorul este licen\u0163iat \u00een limbile persan\u0103 \u015fi arab\u0103, c\u0103 a petrecut mult\u0103 vreme \u00een Orient, \u00een Siria, \u00een Turcia, \u00een Liban, \u015fi c\u0103, prin urmare, cunoa\u015fte din interior aceast\u0103 lume. Franz Ritter, eroul principal, este un muzicolog de origine austriac\u0103. \u00cen peregrin\u0103rile sale pentru a descoperi influen\u0163a orientalismului muzical \u00een muzica occidental\u0103, t\u00e2n\u0103rul Franz face cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu Sarah, o fran\u0163uzoaic\u0103 specialist\u0103 \u00een arheologia oriental\u0103 \u015fi poliglot\u0103. Romanul este scris sub forma unui jurnal nocturn, \u00een care personajul principal, grav bolnav, \u00ee\u015fi scrie amintirile \u00eentr-un timp record, pe durata unei singure (ultime?) nop\u0163i. Dincolo de sentimentele \u015fi amintirile personale, de povestea de dragoste cu Sarah, Franz umple paginile acestui jurnal testament cu o cantitate impresionant\u0103 de erudi\u0163ie muzical\u0103, arheologic\u0103, filosofic\u0103, insist\u00e2nd asupra leg\u0103turilor inextricabile care au sudat de-a lungul secolelor cele dou\u0103 civiliza\u0163ii. Mobilul principal al autorului \u00eel constituie admira\u0163ia pentru aceast\u0103 lume aflat\u0103 din nefericire ast\u0103zi \u00een m\u00e2inile islami\u015ftilor care dinamiteaz\u0103 toate monumentele antice din Siria \u015fi Irak. Evocarea acestei lumi fragile \u00een fa\u0163a violen\u0163ei constituie \u015fi ocazia unei interoga\u0163ii asupra problemelor legate de \u201ediferen\u0163\u0103, de identitatea sinelui, a celuilalt\u201c. Provoc\u0103rile nu lipsesc, \u00een fa\u0163a acestei lumi traversate de violen\u0163\u0103. Pe ce am putea construi ast\u0103zi umanismul nostru, se \u00eentreab\u0103 autorul. Ce valoare mai are azi no\u0163iunea de universal? R\u0103spunsul este cifrat \u00een interiorul unei metafore sugestive, cea a busolei care trebuie s\u0103 ghideze privirea omului contemporan spre o direc\u0163ie comun\u0103. Beethoven avea o busol\u0103 care ar\u0103ta sistematic estul, printr-un mecanism modificat. Nu este oare \u015fi cazul omului contemporan, care n-ar trebui s\u0103 uite direc\u0163ia posibilei unific\u0103ri a celor dou\u0103 p\u0103r\u0163i ale lumii? Mathias Enard nu ocole\u015fte cuvintele cele mai dure pentru a denun\u0163a opera de distrugere sistematic\u0103 \u00eentreprins\u0103 \u00een zilele noastre de c\u0103tre islami\u015fti. \u00centunericului unui prezent tulbure ca cel de azi, autorul \u00eei opune str\u0103lucirea pe care o avea c\u00e2ndva Orientul cu care de-a lungul secolelor occidentalii au reu\u015fit s\u0103 dialogheze spre folosul fiec\u0103reia dintre p\u0103r\u0163i.
\nUnde suntem azi, \u00een ce punct al capacit\u0103\u0163ii \u015fi voin\u0163ei noastre de a dialoga travers\u00e2nd latitudinile unor h\u0103r\u0163i transformate \u00een planuri strategice de lupt\u0103? Chestiunea se dovede\u015fte a fi ast\u0103zi esen\u0163ial\u0103 nu numai pentru inevitabila \u015fi necesara noastr\u0103 leg\u0103tur\u0103 cultural\u0103 reciproc\u0103, dar \u015fi pentru supravie\u0163uirea noastr\u0103.
\nNu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor aceste romane au fost \u00een mare parte premiate \u015fi urcate pe primul plan al actualit\u0103\u0163ii culturale \u00een Fran\u0163a. Tematica lor este esen\u0163ial\u0103. Ea nu a \u00eent\u00e2rziat s\u0103-\u015fi dovedeasc\u0103 pertinen\u0163a prin tragedia de la 13 noiembrie. O garan\u0163ie mai mare dec\u00e2t aceasta a veridicit\u0103\u0163ii \u015fi juste\u0163ei lor nu se poate pretinde. Restul, ast\u0103zi, trebuie dedicat lini\u015ftei at\u00e2t de necesare doliului \u015fi omagiului celor nevinova\u0163i disp\u0103ru\u0163i sub gloan\u0163ele barbariei.
\n\u015ei de data aceasta, realitatea s-a dovedit mai puternic\u0103 dec\u00e2t fic\u0163iunea. Tot ce ne r\u0103m\u00e2ne este s\u0103 plec\u0103m urechea la avertismentele intelectualilor care ne amintesc f\u0103r\u0103 \u00eencetare limitele sistemelor \u015fi ale ideologiilor ce ne conduc. S\u0103 l\u0103s\u0103m ultimul cuv\u00e2nt unuia dintre ei: \u201eSingur\u0103 literatura ne poate da senza\u0163ia de contact cu un alt spirit uman, cu integralitatea acestui spirit, cu sl\u0103biciunile \u015fi m\u0103rirea sa, cu limitele, cu micimea sa, cu ideile sale fixe, cu credin\u0163ele sale\u201c (Michel Houellebecq).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Analiz\u0103 din perspectiva atentatelor din 13 noiembrie de la Paris \u00cemi propusesem s\u0103 scriu un articol despre prolifica toamn\u0103 literar\u0103 francez\u0103 de anul acesta. Inten\u0163ia mea era s\u0103 scot \u00een eviden\u0163\u0103 dinamismul ei capabil s\u0103 produc\u0103 un num\u0103r at\u00e2t de impresionant de opere literare, lu\u00e2nd \u00een calcul apari\u0163ia a nici mai mult nici mai pu\u0163in… Cite\u0219te mai mult »Toamna literar\u0103 francez\u0103 \u2013 oglinda \u00een care se r\u0103sfr\u00e2ng nelini\u015ftile noastre<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[15478,15479,12639,15480],"class_list":["post-25131","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-avertismentele-intelectualilor","tag-limitele-sistemelor-si-ideologiilor","tag-michel-houellebecq","tag-spirit-uman"],"views":9621,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25131","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25131"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25131\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25132,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25131\/revisions\/25132"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25131"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25131"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25131"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}