{"id":25129,"date":"2015-11-28T13:10:05","date_gmt":"2015-11-28T11:10:05","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=25129"},"modified":"2015-11-28T13:10:05","modified_gmt":"2015-11-28T11:10:05","slug":"apa-trece-pietrele-raman","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/apa-trece-pietrele-raman\/","title":{"rendered":"\u201eApa trece, pietrele r\u0103m\u00e2n\u201c"},"content":{"rendered":"

Joane M. Moldovanu, Istoria Ardealului pentru scolele poporali, Tipografia Seminarului, Blasiu, 1675<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Cu acest titlu, \u00een ortografia latinist\u0103 de acum 150 de ani, este reprodus anastatic acest manual de Istoria Ardealului, scris de renumitul c\u0103rturar, dasc\u0103l \u015fi bibliofil de seam\u0103, academicianul Ioan Micu Moldovan, de la stingerea c\u0103ruia se \u00eempline\u015fte un secol \u00eentreg.
\nTip\u0103rit\u0103 la Editura Arhidegezan\u0103 \u201eBuna Vestire\u201c, Blaj, cu sprijinul Consiliului Jude\u0163ean Alba, prin Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 \u201eLucian Blaga\u201c, cartea se bucur\u0103 de o ampl\u0103 \u015fi binevenit\u0103 postfa\u0163\u0103 a celui mai important c\u0103rturar de azi al \u201eMicii Rome\u201c, universitarul Ion Buza\u015fi. El a transmis \u015fi o \u00cenchinare \u00een versuri, pe care i-am dedicat-o eu neuitatului Moldov\u0103nu\u0163. Postfa\u0163a sa \u00eencepe cu aceste preciz\u0103ri: \u201eFiind destinate unor \u015fcolari rom\u00e2ni din clasele primare, Ioan Micu Moldovan \u015ftie s\u0103 prezinte eroii \u015fi evenimentele \u00eentr-o istorisire atractiv\u0103 din care nu lipsesc faptele senza\u0163ionale, emo\u0163ionante: de exemplu prezent\u00e2nd luptele (autorul le nume\u015fte \u00abfrec\u0103ri\u00bb), dacilor cu romanii, \u00abuna mai crunt\u0103 dec\u00e2t alta\u00bb, autorul men\u0163ioneaz\u0103 un gest uman emo\u0163ionant al lui Traian: \u00ab\u00eentr-una din aceste (lupte n.n.) num\u0103rul romanilor s\u00e2ngera\u0163i a\u015fa mare a fost de c\u00e2rpele nu ajungeau. Atunci Traian sf\u00e2\u015fie vestm\u00e2ntul s\u0103u de purpur\u0103 \u015fi-l \u00eemp\u0103r\u0163i \u00een leg\u0103turi.\u00bb\u201c
\nDac\u0103 ortografia latinist\u0103, luat\u0103 \u00een r\u0103sp\u0103r de Caragiale ne \u00eencurc\u0103 lectura, \u00een schimb limba folosit\u0103 de autorul manualului are o fluen\u0163\u0103 fireasc\u0103 limbii rom\u00e2ne din veacul XIX, \u015fi un anumit farmec, pe care \u00eel relev\u0103 Ion Buza\u015fi \u00een textul s\u0103u. Iat\u0103-l pe larg: \u201eDac\u0103 pentru \u015fcolarul \u015fi pentru \u00abdocentele\u00bb din Ardealul celei de a doua jum\u0103t\u0103\u0163i a secolului al XIX-lea, limbajul era nu numai accesibil ci \u015fi familiar, pentru cititorul de azi lectura manualului lui Ioan Micu Moldovan are \u015fi un farmec stilistic conferit de \u00eembinarea unor ardelenisme: b\u0103taie-r\u0103zboi, frec\u0103ri-conflicte, c\u0103\u015funa-provoca, f\u0103\u0163\u0103rie-ipocrizie, dudui\u0163i-alunga\u0163i, s-a op\u0103\u0163it – s-a oprit, a o tuli – a fugi etc. cu latinisme: decula-\u00eenl\u0103tura, debelat-\u00eenvins, au curs – au alergat, erezit-mo\u015ftenit etc. \u015fi mai ales expresii \u015fi locu\u0163iuni populare, care dau fizionomia unei limbi, cum spunea Eminescu: Nefiind \u00een stare a trage deget cu\u2026 – a se m\u0103sura \u00een lupt\u0103, a pune carul \u00een pietrii – a \u00eencerca lucru dificil, odat\u0103 cu capul – niciodat\u0103, \u0163i se ridic\u0103 p\u0103rul \u00een cap – te \u00eengroze\u015fti etc.\u201c
\nPatriot cultivat, I. M. Moldovanu, la fel cu dasc\u0103lul s\u0103u Timotei Cipariu, punea \u00een lumin\u0103 virtu\u0163ile rom\u00e2nilor: \u201eAt\u00e2tea furtune au trecut peste patria lor. Ele au \u00eenghi\u0163it toate popoarele varvare ce au c\u0103lcat p\u0103m\u00e2ntul Daciei sau le-au m\u0103turat de aici. Numai rom\u00e2nii s-au \u0163inut prin toate furtunile acestea, numai ei le-au \u00eenvins pe toate. \u015ei s-a adeverit \u00eentr-\u00een\u015fii zicala \u00abapa trece, pietrele r\u0103m\u00e2n\u00bb\u201c.
\nManualul de la Blaj a fost primit cu interes \u015fi salutat \u00een multe p\u0103r\u0163i ale Ardealului. \u00cen \u201eGazeta de Transilvania\u201c se scria: \u201eDare-ar Dumnezeu ca nici un suflet de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 din Ardeal s\u0103 nu mai r\u0103m\u00e2n\u0103 neprov\u0103zut cu at\u00e2ta cuno\u015ftin\u0163\u0103 istoric\u0103 a Patriei c\u00e2t\u0103 cuprinde opul acesta, c\u0103ci atunci putem spera c\u0103 poporul rom\u00e2nesc se va \u015fti lupta \u015fi mai resemnat pentru ap\u0103rarea drepturilor sale constitu\u0163ionale.\u201c
\n\u015ei acum ultima strof\u0103 din \u00cenchinarea mea: \u201e\u00cen portrete ca-n icoane \/ \u015ei \u00een c\u0103r\u0163i \u015fi-n biblioteci, \/ Mare Micule Ioane, \/ Noi te pream\u0103rim \u00een veci!\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Joane M. Moldovanu, Istoria Ardealului pentru scolele poporali, Tipografia Seminarului, Blasiu, 1675   Cu acest titlu, \u00een ortografia latinist\u0103 de acum 150 de ani, este reprodus anastatic acest manual de Istoria Ardealului, scris de renumitul c\u0103rturar, dasc\u0103l \u015fi bibliofil de seam\u0103, academicianul Ioan Micu Moldovan, de la stingerea c\u0103ruia se \u00eempline\u015fte un secol \u00eentreg. Tip\u0103rit\u0103… Cite\u0219te mai mult »\u201eApa trece, pietrele r\u0103m\u00e2n\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[42],"tags":[15477,15476],"class_list":["post-25129","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-istoriei","tag-istoria-ardealului-pentru-scolele-poporali","tag-joane-m-moldovanu"],"views":9072,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25129","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25129"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25129\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25130,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25129\/revisions\/25130"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25129"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25129"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25129"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}