{"id":25121,"date":"2015-11-28T13:04:00","date_gmt":"2015-11-28T11:04:00","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=25121"},"modified":"2015-11-28T13:04:10","modified_gmt":"2015-11-28T11:04:10","slug":"psihanaliza-in-romania-primii-25-de-ani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/psihanaliza-in-romania-primii-25-de-ani\/","title":{"rendered":"Psihanaliza \u00een Rom\u00e2nia, primii 25 de ani"},"content":{"rendered":"

Institu\u0163ional, psihanaliza rom\u00e2n\u0103 exist\u0103 de un sfert de veac, prin \u00eenfiin\u0163area, \u00een 1990, a Societ\u0103\u0163ii Rom\u00e2ne de Psihanaliz\u0103.<\/p>\n

Istoric, interesul autohton pentru psihanaliz\u0103 este mai vechi \u2013 \u015fi aproape sincron, am \u00eendr\u0103zni s\u0103 spunem, cu descoperirea \u015fi explorarea aplicat\u0103 a continentului subteran al incon\u015ftientului, \u00eentr-un ev \u00een care psihanaliza \u00eenc\u0103 mai avea s\u0103 treac\u0103 pragul casei din Berggasse 19 \u015fi s\u0103 cucereasc\u0103 Europa \u015fi lumea. Receptivitate local\u0103 pentru psihanaliz\u0103 va fi existat de timpuriu, fie \u015fi \u00een doze mici, fie \u015fi \u00een forma ineluctabilelor cli\u015fee \u015fi vulgariz\u0103ri de pres\u0103 \u015fi de strad\u0103, cel mai adesea comice. Dar \u015fi fondat\u0103, sporadic, pe preocup\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice, \u00eentruc\u00e2tva \u015fi clinice (dup\u0103 cum se poate conspecta din excep\u0163ionala istorie Freud \u015fi psihanaliza \u00een Rom\u00e2nia a dr. G. Br\u0103tescu) \u2013 preocup\u0103ri ale unui Nicolae Vaschide (1911) sau M. Ilian (1913), ale unor interbelici precum Constantin Vlad sau Ion Popescu-Sibiu \u015f.a., iar mai t\u00e2rziu Ion Vianu. Bloca\u0163i ideologic \u00een anii totalitarismului, rom\u00e2nii au lipsit de la festivalul postbelic al psihanalizei, lu\u00e2nd o pauz\u0103 de decenii. Cu toate acestea, chiar \u015fi inhibat, interesul pentru psihanaliz\u0103 a subzistat \u015fi, dup\u0103 cum s-a putut sau nu s-a putut \u00een epoc\u0103, a fost c\u00e2nd manifest, c\u00e2nd latent, c\u00e2nd practicat, chiar, la marginile legalit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

Orice aniversare este nu doar un prilej formal \u015fi o dat\u0103 \u00een calendar, ci \u015fi un moment de bilan\u0163, analiz\u0103 \u015fi proiec\u0163ii. Ce parcurs a avut psihanaliza \u00een Rom\u00e2nia postdecembrist\u0103? Ce statut \u015fi ce r\u0103sp\u00e2ndire cunoa\u015fte ast\u0103zi \u00een cultura \u015fi \u00een societatea rom\u00e2n\u0103 \u015fi \u00een lume? Care (mai) este utilitatea, individual\u0103, dar \u015fi social\u0103, a unui \u00eenalt sofisticat demers psihoterapeutic?<\/p><\/blockquote>\n

Am adresat, \u00een aceast\u0103 ram\u0103, c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri unor proeminen\u0163i psihanali\u015fti rom\u00e2ni. C\u00e2\u0163iva din genera\u0163ia pionierilor \u015fi a fondatorilor psihanalizei clinice \u00een Rom\u00e2nia. Al\u0163ii din noua genera\u0163ie de psihanali\u015fti care a crescut \u00een acest r\u0103stimp istoric, unic la noi prin practica ne\u00eentrerupt\u0103 a psihanalizei. To\u0163i \u00eemp\u0103rt\u0103\u015find o calitate, pe cea de a se fi exercitat, \u00eentr-o perioad\u0103 sau alta, ca pre\u015fedinte al Societ\u0103\u0163ii Rom\u00e2ne de Psihanaliz\u0103, organiza\u0163ia profesional\u0103 de formare \u00een psihanaliz\u0103.
\nD.-L. B\u00eetfoi
\n1. Cum a\u0163i descrie \u015fi cum aprecia\u0163i dezvoltarea psihanalizei rom\u00e2ne\u015fti \u00een ultimii 25 de ani?<\/p>\n

2. Este psihanaliza o metod\u0103 psihoterapeutic\u0103 eficient\u0103 \u015fi de actualitate sau este dep\u0103\u015fit\u0103 \u015fi \u00een criz\u0103, potrivit unei opinii destul de r\u0103sp\u00e2ndite azi?<\/p>\n

3. Cum vede\u0163i psihanaliza contemporan\u0103 \u015fi la care dintre tendin\u0163ele actuale adera\u0163i?<\/p>\n

4. Care crede\u0163i c\u0103 este viitorul psihanalizei?<\/p>\n

5. Exist\u0103 un loc \u015fi un rol pentru psihanaliz\u0103 \u00een societatea \u015fi cultura rom\u00e2n\u0103?<\/p>\n

 <\/p>\n

\u201eViitorul psihanalizei va fi \u015ftiin\u0163ific sau nu va fi deloc\u201c<\/strong>
\nEUGEN PAPADIMA, <\/strong>PhD, psihanalist, vicepre\u015fedinte al Societ\u0103\u0163ii Rom\u00e2ne de Psihanaliz\u0103<\/strong><\/p>\n

1. Trec\u00e2nd dincolo de atitudinile festiviste, dincolo de autogratularea aniversar\u0103 greu de evitat, vreau s\u0103 men\u0163ionez c\u0103 ace\u015fti 25 de ani marcheaz\u0103 doar dezvoltarea psihanalizei dup\u0103 \u00eenfiin\u0163area unei asocia\u0163ii profesionale \u00eenscris\u0103 la tribunal. Dup\u0103 \u015ftampilarea h\u00e2rtiilor care introduc \u00een legalitate specializarea noastr\u0103. \u00cen fapt, dup\u0103 cum mult\u0103 lume a aflat deja, g\u00e2ndirea \u015fi chiar practica clinic\u0103 psihanalitic\u0103 din Rom\u00e2nia dateaz\u0103 de aproape un secol, cu o \u00eendelungat\u0103 etap\u0103 de dezvoltare \u00een semi-legalitate, \u00een perioada comunist\u0103.
\nDac\u0103 totu\u015fi vrem s\u0103 ne referim la ultimii 25 de ani, a\u015f distinge mai multe etape:
\n– cea \u201eautohton\u0103\u201c \u2013 \u00eentre 1990 \u015fi 2001 \u2013 nu mult diferit\u0103 ca dinamic\u0103 de perioadele anterioare,
\n– cea a \u201eGrupului de Studiu IPA\u201c, din 2001, cu \u00eendrumare \u015fi control interna\u0163ional,
\n– cea prezent\u0103, autonom\u0103 \u015fi din nou \u201eautohton\u0103\u201c, din 2011, c\u00e2nd Societatea Rom\u00e2n\u0103 de Psihanaliz\u0103 (SRP) a devenit component\u0103 a Asocia\u0163iei Interna\u0163ionale de Psihanaliz\u0103 (IPA). Conform procedurii consacrate de evolu\u0163ie, aplicat\u0103 peste tot \u00een lume noilor organiza\u0163ii psihanalitice, SRP are \u00een prezent statutul de societate \u201eprovizorie\u201c. Etapa de provizorat se refer\u0103 la o perioad\u00e3 \u00een care IPA supravegheaz\u0103 de la distan\u0163\u0103 modul nostru de func\u0163ionare autonom, pentru a se asigura c\u0103 aceast\u0103 func\u0163ionare nu devine prea \u201eautohton\u0103\u201c \u015fi nu se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 prea mult de aspectele fundamentale ale g\u00e2ndirii \u015fi practicii psihanalitice interna\u0163ionale. \u00cen cazul \u00een care, dup\u0103 o perioad\u0103 de c\u00e2\u0163iva ani, IPA constat\u0103 \u00een grupul nostru o maturizare profesional\u0103 \u015fi institu\u0163ional\u0103 \u00een acord cu practicile interna\u0163ionale, SRP va deveni societate IPA \u201edefinitiv\u0103\u201c.
\nNu sunt foarte sigur dac\u0103, \u00een momentul prezent, am putea spune c\u0103 noi am trecut cu adev\u0103rat, \u00een dezvoltarea noastr\u0103, de la perioadele provizorii de tranzi\u0163ie, de la \u201ecopil\u0103rie\u201c \u015fi \u201eadolescen\u0163\u0103\u201c la maturitate, din punctul de vedere al dezvolt\u0103rii profesionale \u015fi clinice, c\u00e2t \u015fi din cel al func\u0163ion\u0103rii ca institu\u0163ie psihanalitic\u0103.
\nDar probabil c\u0103 nu noi suntem cei mai \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 ne autoapreciem dezvoltarea. Deoarece psihanaliza este \u00een primul r\u00e2nd o metod\u0103 clinic\u0103 de terapie, a\u015f l\u0103sa aceast\u0103 evaluare \u00een competen\u0163a publicului din Rom\u00e2nia, a celor care au beneficiat \u015fi vor beneficia de aportul nostru, al fo\u015ftilor \u015fi actualilor pacien\u0163i.<\/p>\n

2. Ca practician al ei pot s\u0103 v\u0103 asigur c\u0103 psihanaliza clinic\u0103 contemporan\u0103, terapia ca atare, este o metod\u0103 foarte eficient\u0103, at\u00e2t \u00een timp, c\u00e2t \u015fi \u00een consum de energie \u015fi resurse materiale. Din nefericire, psihanaliza recent\u0103 este foarte pu\u0163in cunoscut\u0103 \u015fi \u00een\u0163eleas\u0103 de c\u0103tre cei din afara ei, \u015fi nu numai…
\nCred c\u0103 acei care consider\u0103 psihanaliza drept \u201edep\u0103\u015fit\u0103\u201c cunosc \u015fi se refer\u0103 numai la ceea ce a p\u0103truns \u00een mentalul colectiv p\u00e2n\u0103 la mijlocul anilor 1970, \u00een principal prin succesul, seduc\u0163ia exercitat\u0103 de c\u0103tre scrierile lui Freud \u015fi de cele ale discipolilor s\u0103i, mai mult sau mai pu\u0163in fideli g\u00e2ndirii \u201emaestrului\u201c. Nota filosofico-metafizic\u0103 a acestor scrieri, specific\u0103 secolelor trecute, devine din ce \u00een ce mai pu\u0163in acceptat\u0103 \u00een g\u00e2ndirea secolului 21, fapt care explic\u0103, \u00een opinia mea, apari\u0163ia impresiei tot mai generale c\u0103 psihanaliza reprezint\u0103 o teorie \u015fi o metod\u0103 \u201edep\u0103\u015fite\u201c, aflate \u00een \u201ecriz\u0103\u201c de credibilitate.
\n\u00cen realitate, spre sf\u00e2r\u015fitul anilor 1990 \u015fi \u00een special dup\u0103 anul 2000, \u00een prelungirea unor intui\u0163ii ale c\u00e2torva psihanali\u015fti \u201eclasici\u201c (Fairbairn, Ferenczi, Bowlby, Bion, Searls, Winnicott \u015fi al\u0163ii), psihanaliza a \u00eenceput s\u0103 se \u201econtamineze\u201c de g\u00e2ndirea cu caracter \u015ftiin\u0163ific. S\u0103 se fundamenteze pe descoperirile psihologiei experimentale, pe observarea interac\u0163iunilor nonverbale dintre mam\u0103 \u015fi noul-n\u0103scut, pe datele ob\u0163inute de neuroimageria cerebral\u0103, pe teoria sistemelor dinamice nelineare cu autodezvoltare, pe teoria haosului \u015fi pe studiile genetice \u015fi epigenetice.
\n3. Ca urmare a noilor sale tendin\u0163e de evolu\u0163ie, psihanaliza contemporan\u0103 a evoluat at\u00e2t de mult \u00een rela\u0163ie cu cea clasic\u0103, \u00eenc\u00e2t uneori creeaz\u0103 impresia c\u0103 nu ar mai fi \u201eadev\u0103rata\u201c psihanaliz\u0103. M\u0103 refer la orient\u0103rile clinice cu un caracter mai apropiat de rigorile g\u00e2ndirii \u015ftiin\u0163ifice, la curentul \u201eintersubiectivit\u0103\u0163ii\u201c, la cel \u201erela\u0163ional\u201c, precum \u015fi la cel al \u201ecunoa\u015fterii rela\u0163ionale implicite\u201c (propus de Grupul din Boston). Acestea ar fi orient\u0103rile contemporane \u00een care simt c\u0103 m\u0103 reg\u0103sesc \u00een ultimii 20-25 de ani.<\/p>\n

4. Parafraz\u00e2nd pe cineva, a\u015f spune c\u0103 viitorul psihanalizei va fi \u015ftiin\u0163ific sau nu va fi deloc. Din fericire, a\u015fa cum am men\u0163ionat anterior, \u00een ultimii ani are loc o apropiere tot mai mare a teoriei \u015fi practicii clinice de metodologia \u015ftiin\u0163ific\u0103. \u00cen mod firesc \u015fi inevitabil, exist\u0103 \u00eenc\u0103 o puternic\u0103 iner\u0163ie printre unii dintre colegii mei din \u0163ar\u0103 \u015fi din str\u0103in\u0103tate, dar, \u00een mare m\u0103sur\u0103, sunt optimist \u015fi cred c\u0103 \u00een viitor \u201enoua psihanaliz\u0103\u201c \u00ee\u015fi va putea dovedi cu claritate eficien\u0163a sa terapeutic\u0103 \u00een practica clinic\u0103.<\/p>\n

5. Aici problema este ceva mai complicat\u0103. Psihanaliza, \u00een special prin scrierile lui Sigmund Freud \u015fi ale lui C. G. Jung, cu aptitudini filosofice, cultural-enciclopedice \u015fi literare, cu tentele metafizice inerente ale timpului, a avut o carier\u0103 de mare succes printre oamenii de cultur\u0103 din toat\u0103 lumea. Nu \u015ftiu dac\u0103 \u015fi c\u00e2nd cineva dintre psihanali\u015ftii contemporani va mai avea motiva\u0163ia \u015fi talentul de a scrie \u00eentr-un mod atractiv \u015fi pentru oamenii de cultur\u0103 din afara domeniului, ca \u015fi pentru publicul larg. De asemenea, nu \u015ftiu \u00een ce m\u0103sur\u0103 noua g\u00e2ndire psihanalitic\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103, inevitabil mai \u201earid\u0103\u201c, va putea vreodat\u0103 s\u0103 egaleze nota de spiritualitate \u015fi for\u0163a de seduc\u0163ie a scrierilor clasice. Dac\u0103 va avea \u00eens\u0103 loc o includere treptat\u0103 a culturii \u015fi a g\u00e2ndirii \u015ftiin\u0163ifice \u00een domeniul mai larg al Culturii, tendin\u0163\u0103 care cred c\u0103 a ap\u0103rut deja \u00een mentalul colectiv al anilor recen\u0163i, vom putea fi mai optimi\u015fti \u015fi \u00een leg\u0103tur\u0103 cu \u015fansa noastr\u0103, a psihanali\u015ftilor, de a ne \u201ereabilita\u201c imaginea \u00een aten\u0163ia oamenilor de cultur\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u201eDe psihanaliz\u0103 pot beneficia nu numai persoanele cu tulbur\u0103ri psihice, ci \u015fi persoanele \u00abs\u0103n\u0103toase\u00bb\u201c<\/strong>
\nVASILE DEM. ZAMFIRESCU, Psihanalist formator \u015fi supervizor SRP \u015fi Colegiul Psihologilor, profesor universitar de psihanaliz\u0103 \u2013 Facultatea de Psihologie, Universitatea \u201eTitu Maiorescu\u201c<\/strong><\/p>\n

1. \u00cen Rom\u00e2nia psihanaliza a avut trei \u00eenceputuri: primul, excep\u0163ional, \u00een perioada interbelic\u0103 (cu teze de doctorat \u00een medicin\u0103 pe teme de psihanaliz\u0103, cu multe c\u0103r\u0163i \u201edespre\u201c \u015fi, bine\u00een\u0163eles, practicieni ai psihanalizei, care \u00eens\u0103 nu aveau analiz\u0103 personal\u0103); al doilea \u00een anii \u201970 ai secolului al XX-lea, c\u00e2nd Ion Vianu \u015fi un grup de psihologi, printre care Eugen Papadima, au ar\u0103tat interes teoretic \u015fi practic psihanalizei; al treilea \u00eenceput \u00eel plasez \u00een 1990, c\u00e2nd a luat fiin\u0163\u0103 Societatea Rom\u00e2n\u0103 de Psihanaliz\u0103. Acesta al treilea \u00eenceput, despre care vorbesc \u00een continuare, are cele mai mari \u015fanse s\u0103 asigure o dezvoltare durabil\u0103 psihanalizei \u00een Rom\u00e2nia. Motivele sunt urm\u0103toarele: a) existen\u0163a SRP \u015fi a mai multor asocia\u0163ii de psihoterapie psihanalitic\u0103 (Asocia\u0163ia Rom\u00e2n\u0103 de Psihoterapie Psihanalitic\u0103 \u2013 ARPP, Funda\u0163ia Rom\u00e2no-Olandez\u0103 pentru Psihoterapie Psihanalitic\u0103 \u2013 FROPP, Funda\u0163ia Genera\u0163ia, Asocia\u0163ia de Consiliere \u015fi Psihoterapie Psihanalitic\u0103 din Bucure\u015fti \u2013 ACPPB, Asocia\u0163ia Rom\u00e2n\u0103 de Psihanaliz\u0103 de Cuplu \u015fi Familie \u2013 ARPCF, Insight \u2013 Asocia\u0163ia pentru Promovarea Psihanalizei Teoretice \u015fi Clinice) care se bazeaz\u0103 pe criteriile interna\u0163ionale ale form\u0103rii profesionale (analiz\u0103 personal\u0103, supervizare, formare teoretic\u0103); b) rela\u0163ii institu\u0163ionale \u015fi individuale cu psihanaliza contemporan\u0103 (SRP este membr\u0103 a Asocia\u0163iei Psihanalitice Interna\u0163ionale); c) prezen\u0163a constant\u0103 a psihanalizei \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul superior timp de 25 de ani); d) existen\u0163a \u00een limba rom\u00e2n\u0103 a literaturii psihanalitice gra\u0163ie activit\u0103\u0163ii Editurii Trei \u015fi a Editurii Funda\u0163iei Genera\u0163ia. \u00cen momentul de fa\u0163\u0103 cultura rom\u00e2n\u0103 beneficiaz\u0103 de operele complete ale lui Freud \u015fi Jung, precum \u015fi de traduceri din opera psihanali\u015ftilor contemporani.
\nAfirm f\u0103r\u0103 ezitare c\u0103 ultimii 25 de ani au
\nfost cei mai favorabili pentru psihanaliza din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

2. Dac\u0103 psihanaliza ar fi doar o metod\u0103 psihoterapeutic\u0103, discu\u0163ia despre actualitatea \u015fi eficien\u0163a sa ar merita toat\u0103 aten\u0163ia. \u00cen aceast\u0103 privin\u0163\u0103, ceea ce ar putea fi un dezavantaj (durata \u015fi investi\u0163ia financiar\u0103) este compensat de durabilitatea rezultatelor \u015fi mai ales de faptul c\u0103 psihanaliza produce nu numai vindecare \u00een sensul dispari\u0163iei sau amelior\u0103rii simptomelor, ci \u015fi schimbare psihic\u0103. Doresc s\u0103 m\u0103 refer la ceea ce nu este adus \u00een discu\u0163ie c\u00e2nd se valorizeaz\u0103 psihanaliza, \u015fi anume contribu\u0163ia sa la autocunoa\u015ftere, cu incontestabile consecin\u0163e practice \u00een sensul cre\u015fterii calit\u0103\u0163ii vie\u0163ii \u015fi al maximiz\u0103rii performan\u0163ei profesionale \u015fi existen\u0163iale. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 de psihanaliz\u0103 pot beneficia nu numai persoanele cu tulbur\u0103ri psihice, ci \u015fi persoanele \u201es\u0103n\u0103toase\u201c. Oric\u00e2t de s\u0103n\u0103tos ar fi cineva din punct de vedere psihiatric, pe parcursul dezvolt\u0103rii sale exist\u0103 \u00eentotdeauna momente mai dificile, blocaje sau chiar evenimente traumatice mai mult sau mai pu\u0163in accentuate care \u00eei influen\u0163eaz\u0103 via\u0163a adult\u0103. Fiecare dintre noi are o parte mai \u00eentunecat\u0103 a personalit\u0103\u0163ii (\u201eumbra\u201c despre care vorbea Jung) a c\u0103rei cunoa\u015ftere prin psihanaliz\u0103 elibereaz\u0103 energie psihic\u0103 \u015fi relanseaz\u0103 dezvoltarea dimensiunilor blocate pe parcursul istoriei personale. \u00cen aceasta const\u0103 principalul atu al psihanalizei, care o face profitabil\u0103 pentru oricine dore\u015fte schimbarea \u00een bine \u00een plan psihic.<\/p>\n

3. Este evident pentru mine c\u0103 psihanaliza contemporan\u0103 poate fi caracterizat\u0103 drept pluralist\u0103. Al\u0103turi de psihanaliza clasic\u0103 inspirat\u0103 de scrierile lui Freud, dar mult mai pu\u0163in de practica sa clinic\u0103, numit\u0103 \u015fi psihanaliza \u201epulsiunilor\u201c, s-au dezvoltat \u00een ultima sut\u0103 de ani \u015fi alte direc\u0163ii importante: psihologia eului, psihanaliza interpersonal\u0103, psihanaliza rela\u0163iilor cu obiectul inspirat\u0103 de Melanie Klein, psihanaliza sinelui (Heinz Kohut). Principala noutate adus\u0103 de orient\u0103rile nefreudiene, at\u00e2t \u00een teorie, c\u00e2t \u015fi \u00een tehnic\u0103, este sublinierea importan\u0163ei rela\u0163iei umane, pentru structurarea personalit\u0103\u0163ii \u015fi pentru disfunc\u0163iile ei (la Fairbairn libidoul nu caut\u0103 pl\u0103cerea, ca la Freud, ci rela\u0163ionare!), c\u00e2t \u015fi pentru efectul terapeutic al psihanalizei. \u00cen ce m\u0103 prive\u015fte, consider c\u0103 grupul de orient\u0103ri cunoscut sub denumirea de \u201epsihanaliz\u0103 rela\u0163ional\u0103\u201c, la care ader, exprim\u0103 cel mai bine spiritul psihanalizei contemporane.<\/p>\n

4. Nu am nici o \u00eengrijorare pentru viitorul psihanalizei. At\u00e2ta timp c\u00e2t mintea va fi \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een con\u015ftient \u015fi incon\u015ftient, psihanaliza va fi chemat\u0103 s\u0103 contribuie la unificarea min\u0163ii omului, la integrarea incon\u015ftientului \u00een con\u015ftient sau la extinderea con\u015ftiin\u0163ei, cu rezultate benefice cunoscute din istoria de mai bine de o sut\u0103 de ani a psihanalizei. La nivel global, psihanaliza continu\u0103 s\u0103 se extind\u0103, \u00een pofida aparen\u0163elor. Chiar dac\u0103 \u00een Occident psihanaliza nu mai este la mod\u0103, ea cunoa\u015fte o dezvoltare puternic\u0103 \u00een America de Sud, se r\u0103sp\u00e2nde\u015fte \u00een \u0163\u0103rile ex-comuniste din Europa, inclusiv \u00een Rusia, p\u0103trunde \u00een China, dup\u0103 ce a f\u0103cut primii pa\u015fi \u00een India sau Japonia.<\/p>\n

5. \u00cen cultura rom\u00e2n\u0103 psihanaliza nu este doar posibil\u0103, ci de-a dreptul necesar\u0103. Introducerea psihanalizei \u00eentr-o cultur\u0103 echivaleaz\u0103 cu parcurgerea unei etape a Iluminismului r\u0103mas\u0103 \u00eenc\u0103 neconsumat\u0103. Dac\u0103 psihanaliza ar cunoa\u015fte o r\u0103sp\u00e2ndire suficient de larg\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, ne-am putea a\u015ftepta la persoane publice, inclusiv politicieni, care s\u0103-\u015fi asume faptele, la modificarea metodelor de educa\u0163ie, \u00een sensul \u00eenlocuirii constr\u00e2ngerii, a reprim\u0103rii, caracteristice sistemului comunist, cu prelucrarea tendin\u0163elor naturale ale omului (nu numai sexualitate \u015fi agresivitate, dar \u015fi dorin\u0163a de afirmare\/ \u00eembog\u0103\u0163ire), a reful\u0103rii cu sublimarea. De asemenea, ar fi de a\u015fteptat o cre\u015ftere a nivelului de maturitate psihic\u0103 a concet\u0103\u0163enilor no\u015ftri, de responsabilitate social\u0103 \u015fi politic\u0103. Dezvoltarea psihoterapiei, \u00een general, \u015fi a psihanalizei \u00een particular vor avea pe termen mediu \u015fi lung efecte benefice.<\/p>\n

\u201ePsihanaliza contemporan\u0103 nu s-a dezvoltat \u00een opozi\u0163ie cu psihanaliza freudian\u0103, <\/strong>
\nci \u00een continuarea ei\u201c<\/strong>
\nVERA \u015eANDOR, Membru fondator al Societ\u0103\u0163ii Rom\u00e2ne de Psihanaliz\u0103, membru al Soci\u00e9t\u00e9 Psychanalytique de Paris, pre\u015fedintele Funda\u0163iei Genera\u0163ia<\/strong><\/p>\n

1. Anul 1990 a g\u0103sit psihanaliza rom\u00e2neasc\u0103 \u00een situa\u0163ia unei practici psihoterapeutice clandestine a unor psihoterapeu\u0163i care se \u00eenscriau \u00eentr-o filia\u0163ie fragil\u0103, venit\u0103 dinspre reprezentan\u0163ii psihanalizei rom\u00e2ne\u015fti de la \u00eenceput de secol XX. O mare parte din ace\u015ftia a emigrat din cauza amenin\u0163\u0103rii fasciste, o alt\u0103 parte a t\u0103cut \u015fi o mic\u0103 parte a continuat sa transmit\u0103 psihanaliza ca \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi ca terapie \u00een condi\u0163ii de clandestinitate.
\nCei \u2013 pu\u0163ini ca num\u0103r \u2013 care practicau au organizat imediat Societatea Rom\u00e2n\u0103 de Psihanaliz\u0103 ca asocia\u0163ie profesional\u0103. S-au petrecut aproape concomitent evenimente decisive pentru psihanaliza rom\u00e2neasc\u0103: intrarea \u00een contact cu diverse asocia\u0163ii \u015fi curente psihanalitice europene (lacanieni, adlerieni, jungieni, eriksonieni etc., \u00eentr-o \u0163ar\u0103 deschis\u0103 brusc \u015fi invadat\u0103 de ajutoare, marf\u0103, informa\u0163ie…), emigrarea unui num\u0103r de psihanali\u015fti rom\u00e2ni \u00een c\u0103utarea unor repere profesionale \u015fi\/ sau universitare sau\/ \u015fi unui destin personal, \u015fi, \u00een sf\u00e2r\u015fit, contactul cu Asocia\u0163ia Interna\u0163ional\u0103 de Psihanaliz\u0103.
\nCei r\u0103ma\u015fi au investit un efort considerabil \u00een promovarea psihanalizei, la universitate, la spitale de psihiatrie, \u00een publica\u0163ii \u015fi \u00een stabilirea unor proceduri de formare conforme cu exigen\u0163ele interna\u0163ionale. Au fost exigen\u0163e uneori imposibil de asumat de c\u0103tre persoane sau asocia\u0163ii care aderau la teorie, dar nu erau preg\u0103tite s\u0103 \u00ee\u015fi asume acest efort, fie din cauza unor reduse disponibilit\u0103\u0163i personale, fie din cauza rezisten\u0163ei la psihanaliz\u0103. S-au produs astfel fracturi \u015fi fac\u0163iuni \u00een psihanaliza din Rom\u00e2nia ca tehnic\u0103 terapeutic\u0103 \u015fi ca repere teoretice. S-au produs \u015fi op\u0163iuni alternative de psihoterapie psihanalitic\u0103 influen\u0163ate de diversele curente care au inundat spa\u0163iul op\u0163iunilor \u015fi care, prin reprezentan\u0163ii lor, au creat alte \u201e\u015fcoli\u201c ce se revendicau ca psihanalitice. Munca lor r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 la fel de util\u0103 pacien\u0163ilor, mai ales pentru c\u0103 se sprijin\u0103 pe aceea\u015fi unic\u0103 teorie a func\u0163ion\u0103rii psihice descoperite \u015fi construite de psihanaliz\u0103 sau, mai bine spus, pe principalul ei postulat, acela al existen\u0163ei incon\u015ftientului.
\nSocietatea Roman\u0103 de Psihanaliz\u0103 \u015fi-a continuat drumul spre a fi conform\u0103 cu exigen\u0163ele interna\u0163ionale \u015fi a ajuns astfel, din punct de vedere politic \u015fi institu\u0163ional, s\u0103 devin\u0103 Societate Provizorie a Asocia\u0163iei Interna\u0163ionale de Psihanaliz\u0103. Din punct de vedere al form\u0103rii, SRP se afl\u0103 la a treia genera\u0163ie de psihanali\u015fti.
\nToate demersurile ini\u0163iate \u00een anii \u201990 au avut evolu\u0163ia lor, pe care o putem caracteriza ca fiind \u00een general pozitiv\u0103. Dezvoltarea psihanalizei nu poate fi accelerat\u0103 din cauz\u0103 c\u0103 integrarea exigen\u0163elor, a teoriei psihanalitice \u00een continu\u0103 dezvoltare \u015fi formarea de lung\u0103 durat\u0103 cer un timp mediu de circa 10 ani de formare pentru fiecare psihanalist.<\/p>\n

2. Din punctul de vedere al clinicianului dedicat acestei profesiuni nu pot dec\u00e2t s\u0103 afirm cu deplin\u0103 onestitate c\u0103 psihanaliza \u015fi psihoterapia psihanalitic\u0103 pot ajuta sau vindeca. A\u015f dori \u00eens\u0103 s\u0103 subliniez trei aspecte care cred c\u0103 genereaz\u0103 aceast\u0103 \u00eentrebare.
\nPrimul aspect ne este cunoscut \u00eenc\u0103 de la apari\u0163ia psihanalizei. Este vorba despre rezisten\u0163a la psihanaliz\u0103, rezisten\u0163a la introspec\u0163ia uneori dureroas\u0103, la schimbare, sau despre forme de cli\u015feu care atac\u0103 psihanaliza prin etichete simpliste, dac\u0103 nu chiar ignorante (se ocup\u0103 de sex, te \u00eemboln\u0103ve\u015fte mai r\u0103u, dureaz\u0103 prea mult etc.)
\nApari\u0163ia unor formule terapeutice psihiatrice sau a unor forme de terapie ce promit vindec\u0103ri rapide nu fac dec\u00e2t s\u0103 alimenteze aceste forme de rezisten\u0163\u0103.
\nUn al doilea aspect este unul general care atac\u0103 o multitudine de terapii clasice ale secolului XX (vezi medicina alopat\u0103, vaccinarea etc.).
\n\u015ei, \u00een sf\u00e2r\u015fit, un ultim aspect ar fi acela al secolului \u00een care totul trebuie s\u0103 se \u00eent\u00e2mple rapid, instantaneu \u015fi, dac\u0103 se poate, f\u0103r\u0103 implicarea noastr\u0103 subiectiv\u0103, f\u0103r\u0103 costuri, magic, imediat.
\nAr fi oare cazul s\u00e3 ne \u00eengrijor\u0103m c\u0103 tehnica r\u0103spunde cu o promptitudine extraordinar\u0103 acestor a\u015ftept\u0103ri magice (fertilizare in vitro, schimbare de sex, opera\u0163ii estetice, grefe, clone, etc.)? \u00cenc\u0103 nu \u015ftim. Probabil c\u0103 viitorul ne va r\u0103spunde la aceast\u0103 \u00eentrebare. Freud visa la o pilul\u0103 universal\u0103 care s\u0103 ne vindece de nefericirea cotidian\u0103, de aceea de destin \u015fi de aceea a unor boli psihice grave…<\/p>\n

3. Psihanaliza contemporan\u0103 este rezultatul eforturilor unor psihanali\u015fti terapeu\u0163i \u015fi cercet\u0103tori ai fenomenului psihic, ai bolii psihice \u015fi ai posibilit\u0103\u0163ii de acces la energiile de schimbare ale psihicului uman \u00een func\u0163ie de diversele lui structuri sau configura\u0163ii individuale.
\nPsihanaliza contemporan\u0103 nu s-a dezvoltat \u00een opozi\u0163ie cu psihanaliza freudian\u0103, ci \u00een continuarea ei. Cercet\u0103torii \u2013 de la Freud \u00eencoace \u2013 au pornit de la o teorie de baz\u0103 care este mereu valid\u0103 \u015fi s-au concentrat pe adaptarea tehnicii la psihopatologii \u00een schimbare. \u201eDisiden\u0163ii\u201c freudieni au r\u0103mas oarecum \u00eenghe\u0163a\u0163i \u00een subiectul disiden\u0163ei lor.
\nCercetarea vie s-a axat pe psihogeneza, pe tehnica \u015fi pe psihopatologia \u00een schimbare. Cercetarea clinic\u0103, tehnic\u0103 \u015fi teoretic\u0103 \u00een psihanaliz\u0103 a contribuit la l\u0103rgirea ariei ei de interven\u0163ie terapeutic\u0103: psihoza, psihosomatica, transgenera\u0163ionalul, trauma colectiv\u0103 \u015fi transmiterea ei intra \u015fi intergenera\u0163ional\u0103, mi\u015fc\u0103rile sociale \u015fi politice, istoria, preven\u0163ia tulbur\u0103rilor psihice la copii, parentalitatea etc.
\nCred c\u0103 orice mi\u015fcare politic\u0103 sau ideologizant\u0103 este fie inutil\u0103, fie nociv\u0103 pentru practica noastr\u0103. Ader, a\u015fadar, la o sintez\u0103 a descoperirilor contemporane \u00een m\u0103sura \u00een care acestea contribuie la posibilitatea noastr\u0103 de a vindeca \u015fi extinde aria tulbur\u0103rilor psihice la ameliorarea c\u0103rora putem contribui.<\/p>\n

4. Cred c\u0103 psihanaliza va continua s\u0103 contribuie major la s\u0103n\u0103tatea noastr\u0103 psihic\u0103 dac\u0103 se va concentra pe cercetarea care \u0163ine cont de realitatea clinic\u0103, de realitatea schimb\u0103rilor \u015fi de aceea a procesului terapeutic.<\/p>\n

5. Nu am nici o \u00eendoial\u0103 \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103. Poate chiar un loc privilegiat, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 g\u00e2ndirea filosofic\u0103, marea literatur\u0103, arta, cultura \u00een general au fost mereu un loc de origine \u015fi de inspira\u0163ie pentru a g\u00e2ndi natura uman\u0103. Psihanaliza este \u015fi ar trebui sa r\u0103m\u00e2n\u0103 o parte a reflec\u0163iei dedicate naturii umane.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u201ePsihanaliza ca metod\u0103 terapeutic\u0103 este \u00abbine-s\u0103n\u0103toas\u0103\u00bb \u015fi tr\u0103ie\u015fte \u00een foarte multe locuri din lume\u201c<\/strong>
\nALFRED DUMITRESCU, Psiholog clinician, psihanalist<\/strong><\/p>\n

1. Foarte pe scurt, a\u015f spune c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia psihanaliza a \u00eenceput prin a fi extrem de firav\u0103, dar c\u0103 a profitat din plin de schimbarea politic\u0103 \u015fi social\u0103 din 1989 \u015fi este, acum, pe cale de a-\u015fi parcurge adolescen\u0163a \u015fi de a-\u015fi c\u00e3uta un drum propriu spre maturizare.<\/p>\n

2. Parafraz\u00e2nd titlul unei comedii muzicale din 1968, Jacques Brel is alive and well and living in Paris, a\u015f spune c\u0103 psihanaliza ca metod\u0103 terapeutic\u0103 este \u201ebine-s\u0103n\u0103toas\u0103\u201c \u015fi c\u0103 tr\u0103ie\u015fte \u00een foarte multe locuri din lume. Afirma\u0163iile referitoare la \u201ecriza psihanalizei\u201c se refer\u0103, cred eu, la criza psihanalizei ca mod\u0103 \u2013 \u015fi \u00een acest sens sunt \u00eentr-o mare m\u0103sur\u0103 valide. Psihanaliza nu mai este, \u00eentr-adev\u0103r, \u201ela mod\u0103\u201c, nici ca metod\u0103 psihoterapeutic\u0103 \u015fi nici ca set de cli\u015fee ale snobismului (pseudo)intelectual contemporan.
\nDin punctul meu de vedere asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 psihanaliza s-a maturizat, \u015fi-a \u00eenv\u0103\u0163at limitele \u2013 \u015fi tocmai de aceea reu\u015fe\u015fte \u015fi s\u0103 le \u00eemping\u0103 mereu mai departe \u2013 \u015fi \u015fi-a dep\u0103\u015fit nevoia sau dorin\u0163a de a se exhiba \u015fi de a seduce. Au trecut vremurile c\u00e2nd orice se putea \u201eexplica psihanalitic\u201c \u00een conversa\u0163ii de salon, de cafenea sau pe canalele de televiziune? Bine c\u0103 a trecut! Nu a fost neap\u0103rat r\u0103u faptul c\u0103 a existat o asemenea epoc\u0103, ea a f\u0103cut ca multe concepte psihanalitice s\u0103 intre \u00een limbajul comun \u015fi, mai ales, a familiarizat publicul larg cu ideea de psihanaliz\u0103. \u00cen mod \u00eens\u0103 doar aparent paradoxal, aceast\u0103 familiaritate cu psihanaliza nu doar c\u0103 nu a redus ceea ce Freud numea \u201erezisten\u0163\u0103 la psihanaliz\u0103\u201c, ci chiar a alimentat-o \u00eentr-un anumit fel; adic\u0103 exact \u00een acel fel \u00een care ceea ce ne este mai familiar ne este, \u00een fapt, \u015fi cel mai pu\u0163in cunoscut.
\nCeea ce e de domeniul modei este prin defini\u0163ie extrem de perisabil, publicul are mereu nevoie de nout\u0103\u0163i \u015fi de aceea prime\u015fte cu aviditate orice \u201esun\u0103 a nou\u201c, chiar dac\u0103 este vorba de idei vechi de c\u00e2nd lumea, dar bine re-ambalate \u015fi re-branduite (a se vedea \u201einteligen\u0163\u0103 emo\u0163ional\u0103\u201c sau, mai nou \u201emindfulness\u201c).
\nEu nu v\u0103d o corela\u0163ie neap\u0103rat pozitiv\u0103 \u00eentre eficien\u0163\u0103 \u015fi actualitate, dar, dincolo de asta, cred c\u0103 psihanaliza a f\u0103cut pa\u015fi uria\u015fi \u00een ultimele decenii, at\u00e2t din perspectiva tehnicii propriu-zise, c\u00e2t \u015fi din perspectiva teoriilor subiacente.<\/p>\n

3. Orice discu\u0163ie despre psihanaliza contemporan\u0103 are nevoie de un spa\u0163iu mult mai extins dec\u00e2t cel alocat acestui interviu \u015fi cred c\u0103 risc\u0103 s\u0103 devin\u0103 \u015fi mult prea tehnic\u0103 pentru un public care nu este de specialitate. Voi spune doar c\u0103 peisajul este foarte bogat \u015fi variat \u015fi c\u0103 r\u0103sp\u00e2ndirea psihanalizei \u00een arii geografice noi precum Asia va genera cu siguran\u0163\u0103 dezvolt\u0103ri noi care-l vor \u00eembog\u0103\u0163i \u015fi mai mult.
\nCu referire la partea a dou\u0103 a \u00eentreb\u0103rii, a\u015f spune c\u0103 fiecare psihanalist \u00ee\u015fi construie\u015fte, la intersec\u0163ia propriei practici clinice cu instrumentele teoretice pe care le-a dob\u00e2ndit \u00een formarea sa, o mini-teorie proprie, mai mult sau mai pu\u0163im explicit\u0103 \u015fi care este de dorit s\u0103 fie permanent amendabil\u0103 \u00een urma acumul\u0103rii de experien\u0163\u0103 \u015fi de informa\u0163ie teoretic\u0103. A spune \u201eeu sunt de cutare obedien\u0163\u0103\u201c este fie un privilegiu al \u00eencep\u0103torului, fie o marc\u0103 a dificult\u0103\u0163ii de a \u201epleca din casa p\u0103rinteasc\u0103\u201c. Desigur c\u0103 nu plec\u0103m din \u201eformare\u201c cu m\u00e2inile \u015fi mintea goale, dar ceea ce putem folosi cu adev\u0103rat \u00een practica noastr\u0103 este ce reu\u015fim s\u0103 construim peste aceast\u0103 funda\u0163ie alc\u0103tuit\u0103 mai degrab\u0103 din reziduuri transferen\u0163iale (adic\u0103 din iubiri \u015fi uri) dec\u00e2t din opinii \u015fi convingeri proprii.
\n\u00cen ceea ce m\u0103 prive\u015fte pot spune doar c\u0103 acum lucrez \u015fi g\u00e2ndesc psihanaliz\u0103 \u00eentr-un mod foarte diferit de cel \u00een care lucram \u015fi g\u00e2ndeam \u00een urm\u0103 cu zece ani \u015fi c\u0103 sper c\u0103 peste un deceniu s\u0103 pot spune acela\u015fi lucru.
\n4. Psihanaliza ca teorie a psihismului \u015fi ca metod\u0103 psihoterapeutic\u0103 nu are \u00eenc\u0103, dup\u0103 \u015ftiin\u0163a mea, concuren\u0163\u0103. Asta nu \u00eenseamn\u0103 nici pe departe c\u0103 psihanaliza \u015ftie tot \u015fi le vindec\u0103 pe toate, ci doar c\u0103 nu exist\u0103 \u00eenc\u0103 nici o teorie explicativ\u0103 care s\u0103 se contrapun\u0103 celei psihanalitice \u015fi nici o metod\u0103 psihoterapeutic\u0103 cu un spectru at\u00e2t de larg de aplicare. Deci, cel pu\u0163in pentru viitorul previzibil, psihanaliza va r\u0103m\u00e2ne o teorie \u015fi o metod\u0103 de referin\u0163\u0103 chiar \u015fi pentru adversarii s\u0103i.
\nCe va aduce viitorul mai \u00eendep\u0103rtat \u00eens\u0103\u2026<\/p>\n

5. Psihanaliza are deja de mult\u0103 vreme un loc \u015fi un rol \u00een societ\u0103\u0163ile \u015fi culturile occidentale, a\u015fa c\u0103 nu v\u0103d de ce situa\u0163ia Rom\u00e2niei ar fi diferit\u0103, desigur, \u00een m\u0103sura \u00een care societatea \u015fi cultura noastr\u0103 doresc \u015fi sunt capabile s\u0103 se \u00eenscrie \u00een acest spa\u0163iu. Nu cred c\u0103 psihanaliza este \u00een primul r\u00e2nd definit\u0103 etnic, iar sintagme precum \u201epsihanaliza anglo-saxon\u0103\u201c sau \u201epsihanaliza francez\u0103\u201c trebuie \u00een\u0163elese ca desemn\u00e2nd dezvolt\u0103ri teoretice \u015fi tehnice ale c\u0103ror particularit\u0103\u0163i au la baz\u0103 contribu\u0163iile unor creatori de \u015fcoal\u0103 care s-au definit prin originalitatea g\u00e2ndirii \u015fi a practicii lor \u015fi nu prin apartenen\u0163a lor etnic\u0103 sau cultural\u0103.<\/p>\n

\u201ePsihanaliza a fost permanent \u00een criz\u0103, chiar \u015fi atunci c\u00e2nd era la mod\u0103\u201c<\/strong>
\nBR\u00ceNDU\u015eA OR\u00c3\u015eANU, Psihanalist, conf. dr. univ. la Universitatea \u201eTitu Maiorescu\u201c<\/strong><\/p>\n

1. Num\u0103rul de anali\u015fti \u00een formare (candida\u0163i) a crescut \u00eentr-un ritm alert fa\u0163\u0103 de \u0163\u0103rile cu tradi\u0163ie din Europa, iar acest lucru e un semn de dezvoltare. Cel mai mult a crescut activitatea \u015ftiin\u0163ific\u0103. \u015ecoala de Var\u0103 de Psihanaliz\u0103 a ajuns deja la a noua edi\u0163ie. \u00cen 2008 a ap\u0103rut Revista Rom\u00e2n\u0103 de Psihanaliz\u0103, bianual\u0103 din 2011 \u015fi vizibil\u0103 interna\u0163ional. Tot \u00een 2008 am avut prima conferin\u0163\u0103 interna\u0163ional\u0103 de prestigiu, care a dat tonul pentru conferin\u0163ele anuale ale Societ\u0103\u0163ii Rom\u00e2ne de Psihanaliz\u0103. Anul 2010 a \u00eensemnat \u00eenfiin\u0163area la Bucure\u015fti a Seminarului de studiu al Congresului Psihanali\u015ftilor de Limba Francez\u0103 (CPLF) care, \u00eempreun\u0103 cu revista, au argumentat acceptarea Societ\u0103\u0163ii Rom\u00e2ne de Psihanaliz\u0103 ca membru al CPLF.<\/p>\n

2. Dac\u0103 reperul eficien\u0163ei ar fi durata de timp, psihanaliza ar ap\u0103rea \u00eentr-un plan \u00eendep\u0103rtat, dincolo de oricare alt\u0103 metod\u0103 de abordare a suferin\u0163ei, fie ea medical\u0103 ori psihologic\u0103. La fel apar lucrurile cu termenul de \u201evindecare\u201c ce trimite mai ales la tratarea simptomelor. \u00centr-o cur\u0103 analitic\u0103 un simptom poate s\u0103 dispar\u0103 de la prima \u015fedin\u0163\u0103, dar s\u0103 nu presupun\u0103 \u015fi dispari\u0163ia mecanismelor patologice, sau simptomul poate s\u0103 dispar\u0103 dup\u0103 c\u00e2\u0163iva ani \u015fi s\u0103 corespund\u0103 unei modific\u0103ri benefice profunde \u00een func\u0163ionarea psihic\u0103. Atunci prefer\u0103m s\u0103 folosim termeni ca \u201eschimbare\u201c sau \u201edezvoltare\u201c, mai generale \u015fi mai complexe. Noi cont\u0103m pe o combina\u0163ie, \u00eentre, pe de o parte, a reg\u0103si ni\u015fte resurse anterioare care au fost \u201eascunse\u201c prin mecanisme defensive patologice \u2013 \u015fi aici ar fi latura oarecum medical\u0103, de vindecare prin recuperarea unui poten\u0163ial aflat \u00een a\u015fteptare, \u015fi, pe de alt\u0103 parte, a permite maturizarea acestor resurse \u00een ritmul \u015fi forma unice pentru fiecare analiz\u0103. Cu privire la actualitatea sau criza psihanalizei… exist\u0103 m\u0103rturii scrise care arat\u0103 c\u0103 ea nu a fost niciodat\u0103 de actualitate, c\u0103 a fost \u00een criz\u0103 permanent, chiar atunci c\u00e2nd era la mod\u0103. A fost mereu contestat\u0103, a fost obiectul celor mai fanteziste proiec\u0163ii, a beneficiat mereu de o aten\u0163ie pe care eu a\u015f numi-o \u201enelini\u015ftit\u0103\u201c. S-a spus despre imaginea psihanalizei c\u0103 poart\u0103 cu sine ceea ce sim\u0163im fa\u0163\u0103 de propriul nostru Incon\u015ftient: fascina\u0163ie \u015fi angoas\u0103. Aceast\u0103 nelini\u015fte e ireductibil\u0103.<\/p>\n

3. Metoda psihanalitic\u0103 a r\u0103mas aceea\u015fi de peste o sut\u0103 de ani. \u201eStilul\u201c unui psihanalist (\u00eel prefer termenului de \u201etehnic\u0103\u201c) \u0163ine de felul lui de a fi, la care se adaug\u0103 elemente de competen\u0163\u0103 cum sunt capacitatea de con\u0163inere sau libertatea de g\u00e2ndire analitic\u0103. Metoda \u015fi stilul nu au tendin\u0163e. Teoriile, \u00een schimb, pot fi numite tendin\u0163e. De\u015fi am o filia\u0163ie francez\u0103 \u00een formare, am ales cu timpul calea pluralismului teoretic. Cred c\u0103 varietatea referin\u0163elor teoretice asigur\u0103 un orizont intelectual care contribuie la con\u0163inerea unor elemente din analiz\u0103, ce pot lua forme de expresie neobi\u015fnuite. Psihanali\u015ftii citesc, pentru antrenamentul lor mental, teorie \u015fi clinic\u0103. Clinica aduce ideilor un fel de tridimensionalitate, ca \u015fi cum ar veni cu un \u201ecorp\u201c, \u015fi invers, clinica f\u0103r\u0103 teorie se aplatizeaz\u0103. Deci \u201etendin\u0163a\u201c mea… a r\u0103mas pur \u015fi simplu aceea\u015fi: metoda psihanalitic\u0103.<\/p>\n

4. Dac\u0103 putem considera previziunea, cel pu\u0163in par\u0163ial, ca \u0163in\u00e2nd de proiec\u0163ia unei dorin\u0163e, atunci \u201eprev\u0103d, deci doresc\u201c o stabilizare a imaginii psihanalizei. Imaginea realist\u0103 ar fi cea a unei profesii terapeutice de \u00eenalt\u0103 competen\u0163\u0103 \u015fi specializare, care este \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 ofere explica\u0163ii consistente despre func\u0163ionarea min\u0163ii umane, ca \u015fi no\u0163iuni utile inclusiv \u00een domenii apropiate, medicale sau psihologice, a\u015fa cum s-au dovedit p\u00e2n\u0103 acum conceptele de \u201emecanism de ap\u0103rare\u201c, \u201etransfer\u201c sau \u201econtratransfer\u201c.<\/p>\n

5. Bine\u00een\u0163eles. Cu privire la psihanaliza aplicat\u0103 s-a spus c\u0103 personajele din literatur\u0103 sau film nu sunt pacien\u0163i. Sigur c\u0103 nu sunt, dar acest lucru nu \u00eempiedic\u0103 s\u0103 le putem vedea ca psihanali\u015fti, pentru a ilustra clinica sau pentru a g\u0103si \u00een ele \u201eteorii\u201c despre func\u0163ionarea psihic\u0103, a c\u0103rei complexitate este at\u00e2t de mare, \u00eenc\u00e2t nu cred c\u0103 va fi vreodat\u0103 epuizat\u0103. Psihanaliza arat\u0103 culturii c\u0103, dincolo de izomorfismul dintre oameni care permite comunicarea, un individ este realmente unic. E singular \u015fi poate de aceea \u015fi singur\u0103tatea lui este ireductibil\u0103. Dac\u0103 arta are o esen\u0163\u0103 terapeutic\u0103, invers, psihanaliza este un fel de art\u0103 cu metod\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103. Dar nu orice art\u0103 are metod\u0103? P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, raportul dintre art\u0103 \u015fi \u015ftiin\u0163\u0103 apare, \u00een propor\u0163ii diferite, \u00een toate, doar c\u0103 psihanaliza le con\u0163ine \u00eentr-un raport egal \u015fi conflictual, de echilibru dinamic. A-\u0163i acorda, ca analizand, luxul de vorbi despre tine cuiva care chiar te ascult\u0103 \u00ee\u0163i poate cre\u015fte calitatea vie\u0163ii nu numai prin efectul de schimbare psihic\u0103, ci \u015fi printr-un proces pe care eu l-am numit \u201ecrearea de timp subiectiv\u201c. Un scriitor intr\u0103, cred, \u00eentr-un proces similar atunci c\u00e2nd creeaz\u0103, apoi acest spa\u0163iu-timp ob\u0163inute r\u0103m\u00e2n concretizate in opera lui \u015fi pot fi transmise. \u00cen cazul psihanalizei, crea\u0163ia provine din lucrul ambilor protagoni\u015fti, analist \u015fi analizand, \u00eens\u0103 cel care o internalizeaz\u0103, care \u201eo ia \u00een buzunar\u201c atunci c\u00e2nd pleac\u0103, este analizandul. Crea\u0163ia \u00eei r\u0103m\u00e2ne accesibil\u0103 mai ales dup\u0103 ce o uit\u0103, a\u015fa cum se spune \u015fi despre cultur\u0103. A\u015fa se \u00eent\u00e2mpl\u0103, de asemenea, cu experien\u0163ele de via\u0163\u0103 semnificative pe care le asimil\u0103m. Psihanaliza este ca o experien\u0163\u0103 de via\u0163\u0103 simbolic\u0103 sau virtual\u0103, asistat\u0103. Winnicott define\u015fte cultura drept experien\u0163a umanit\u0103\u0163ii. Cred c\u0103 exist\u0103 ceva comun \u00eentre transmiterea cultural\u0103 \u015fi transmiterea psihanalitic\u0103, iar acel ceva corespunde unui obiect estetic. S-a scris despre interpretare, ca \u015fi despre scrierea analitic\u0103 ca despre obiecte estetice. Mai pu\u0163in s-a scris despre discursul pacientului ca obiect estetic. Eu a\u015f sublinia mai mult aceast\u0103 perspectiv\u0103 fiindc\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie, analizandul, asociind liber \u015fi elabor\u00e2nd, creeaz\u0103 ceva echivalent \u00een profunzime cu literatura, cu poezia, cu ceea ce avem mai important ca leg\u0103tur\u0103 invizibil\u0103 \u00eentre spiritul nostru \u015fi corpul nostru.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u201ePsihanaliza se refer\u0103 la sinele autentic al indivizilor unei societ\u0103\u0163i\u201c<\/strong>
\nCORNELIU IRIMIA, Psiholog, psihanalist, formator \u015fi supervizor \u00een cadrul Societ\u0103\u0163ii Rom\u00e2ne de Psihanaliz\u0103<\/strong><\/p>\n

1. Dezvoltarea psihanalizei rom\u00e2ne\u015fti este un proces de cre\u015ftere a r\u0103d\u0103cinilor \u015fi a ramurilor sale. Ea este legat\u0103 de dezvoltarea personal\u0103 a psihanali\u015ftilor rom\u00e2ni, de publicarea c\u0103r\u0163ilor de psihanaliz\u0103, de deschiderea fa\u0163\u0103 de psihanaliza din \u0163\u0103rile cu tradi\u0163ie \u00een acest domeniu, de schimburile \u015ftiin\u0163ifice constante \u00eentre psihanali\u015fti, precum \u015fi \u00eentre profesioni\u015fti \u015fi publicul larg.
\nPsihanaliza rom\u00e2neasc\u0103 de dup\u0103 1989 a r\u0103spuns unei nevoi \u00eendelung reprimate de c\u0103tre regimul comunist de a lua contact cu teorii \u015fi practici legate de individualitate, de identitate, de c\u0103utarea unui sens interior, de reg\u0103sirea de sine.
\nExtinderea psihanalizei a mers \u00een paralel cu cre\u015fterea num\u0103rului de psihologi \u015fi de psihiatri care au dorit s\u0103 se formeze \u015fi s\u0103 devin\u0103 psihanali\u015fti, precum \u015fi cu cre\u015fterea constant\u0103 a num\u0103rului persoanelor care au cerut o psihanaliz\u0103 personal\u0103, perceput\u0103 ca un drum valoros spre propriul interior, un demers care aduce o explica\u0163ie terapeutic\u0103 pentru propriile g\u00e2nduri, sentimente, discursuri \u015fi ac\u0163iuni (in)con\u015ftiente.
\nGrupul actual de psihanali\u015fti, membri ai Societ\u0103\u0163ii Rom\u00e2ne de Psihanaliz\u0103, s-a format pornind de la un nucleu ini\u0163ial format din Eugen Papadima, Vera \u015eandor, Vasile Zamfirescu, Alfred Dumitrescu. Ace\u015ftia au practicat psihanaliza \u00eenc\u0103 pe vremea regimului comunist \u015fi au fost, dup\u0103 1989, formatorii \u015fi motorul unui grup care a crescut constant \u015fi care a aderat la Asocia\u0163ia Interna\u0163ional\u0103 de Psihanaliz\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu anul 2000. Aceasta a \u00eensemnat integrarea \u00eentr-o comunitate profesional\u0103 interna\u0163ional\u0103, o comunitate interesat\u0103 de cunoa\u015fterea profund\u0103 a proceselor din acel \u00eentreg reprezentat de personalitate, self, ego, incon\u015ftient \u015fi corp.<\/p>\n

2. Metoda psihanalitic\u0103 aduce \u00een contact eul con\u015ftient, ra\u0163ional al persoanei cu p\u0103r\u0163ile sale profunde, necon\u015ftiente. Revolu\u0163ia freudian\u0103 a fost o revolu\u0163ie de talia celei a lui Copernic, ea i-a ar\u0103tat omului c\u0103 dac\u0103 a trebuit s\u0103 sufere \u2013 \u00een Evul Mediu \u2013 rana narcisic\u0103 de a constata, ca locuitor al P\u0103m\u00e2ntului, c\u0103 nu se afla \u00een centrul Universului, el trebuie s\u0103 accepte, acum, o alt\u0103 ran\u0103 narcisic\u0103: ego-ul s\u0103u nu se poate impune ca st\u0103p\u00e2n \u00een propria sa cas\u0103, ego-ul este controlat de for\u0163e pe care el \u00eensu\u015fi nu le cunoa\u015fte \u015fi nu le st\u0103p\u00e2ne\u015fte.
\nCriza psihanalizei exist\u0103, dar ea reprezint\u0103 criza unei mi\u015fc\u0103ri revolu\u0163ionare care prin defini\u0163ie se afl\u0103 \u00een ac\u0163iune, pe cale s\u0103 cerceteze, s\u0103 exploreze, pe cale s\u0103 descopere, pe cale s\u0103 g\u0103seasc\u0103 moduri de a se transmite celorlal\u0163i oameni.
\nCriza \u00een psihanaliz\u0103 vine de la necesitatea adapt\u0103rii tehnicii sale la realitatea unor noi moduri de func\u0163ionare psihic\u0103 a analizan\u0163ilor: tulbur\u0103ri ale identit\u0103\u0163ii, ale narcisismului, nevoia de a func\u0163iona pe calea cea mai scurt\u0103 de ob\u0163inere a satisfac\u0163iei, de a se afla \u00eentotdeauna la un click distan\u0163\u0103 de \u00eendeplinirea dorin\u0163elor proprii, necunoscutele traiului \u00eentr-un mediu virtual excesiv.
\nPsihanaliza r\u0103spunde nevoii fiec\u0103ruia de a se \u00een\u0163elege pe sine, de a-\u015fi cunoa\u015fte motiva\u0163iile autentice, de a ameliora capacitatea de creare a rela\u0163iilor intime cu sine \u00eensu\u015fi \u015fi cu ceilal\u0163i, de a-\u015fi crea libertatea interioar\u0103, de a-\u015fi g\u0103si sinele autentic \u00eentr-o lume tulburat\u0103 \u015fi tulbur\u0103toare. Explorarea spa\u0163iului intern are nevoie, \u00een mod obiectiv, de timp, de o cre\u015ftere natural\u0103, adaptat\u0103 ritmului fiec\u0103rui analizand. M\u0103surarea eficien\u0163ei ei trebuie s\u0103 \u0163in\u0103 seama de aceste realit\u0103\u0163i.<\/p>\n

3. Psihanaliza contemporan\u0103 este produsul a peste 120 de ani de istorie \u015fi de evolu\u0163ie. Ea cultiv\u0103 c\u0103utarea adev\u0103rului despre sine \u015fi evit\u0103 superficialitatea, \u00eenstr\u0103inarea de sine, reac\u0163iile pur viscerale.
\nTendin\u0163ele actuale ale psihanalizei care mi se par cele mai conving\u0103toare sunt reprezentate de accentul pus pe rela\u0163ia prezent\u0103 analizand-psihanalist, rela\u0163ia din cabinetul de terapie, pe analiza acestei rela\u0163ii. Acesta este motorul terapeutic, cel care aduce noul, schimbarea, ie\u015firea din necunoa\u015fterea de sine, precum \u015fi capacitatea de observare a rela\u0163iei care tocmai se petrece intre cei doi. Se creeaz\u0103 \u00een acest fel un eu observator care creeaz\u0103 o bun\u0103 distan\u0163\u0103 \u015fi duce la o atenuare a angoasei, vinov\u0103\u0163iei, ru\u015finii, durerii psihice, auto-agresiunii, auto-devaloriz\u0103rii, ascunderii de sine.
\nConstruc\u0163ia care apare \u00een cabinetul psihanalistului este ridicat\u0103 de cei doi protagoni\u015fti, ea este unic\u0103, nu poate fi repetat\u0103 \u00een alt\u0103 parte. Analizandul, chiar dac\u0103 va relata acelea\u015fi lucruri unei alte persoane, o va face cu alte cuvinte \u015fi cu alte inten\u0163ii. Se creeaz\u0103 un ter\u0163 rezultat din punerea \u00eempreun\u0103 a sentimentelor \u015fi a g\u00e2ndurilor celor doi, subiectul \u00ee\u015fi descoper\u0103 o parte a fiin\u0163ei sale pe care nici el nu \u015ftia c\u0103 o avea.
\nPsihanaliza rela\u0163ional\u0103 ne arat\u0103 c\u0103 experien\u0163a de sine presupune, \u00eentotdeauna, \u015fi o narare a propriei istorii: f\u0103r\u0103 amintiri, f\u0103r\u0103 istorie personal\u0103 nu exist\u0103 un self. \u00cen istoria personal\u0103 este central\u0103 relatarea rela\u0163iilor semnificative, a succeselor \u015fi a e\u015fecurilor persoanei. Teoriile self-ului \u2013 cele care \u00eencearc\u0103 s\u0103 clarifice ce \u00eenseamn\u0103 pentru o persoan\u0103 s\u0103 fie sau s\u0103 aib\u0103 un self \u2013 consider\u0103 ca fiind central\u0103 no\u0163iunea de nara\u0163iune. Noi suntem povestea noastr\u0103, expunerea noastr\u0103 referitoare la ceea ce ni s-a \u00eent\u00e2mplat. Pentru a avea un sine este nevoie de un protagonist, de cineva care face lucruri \u015fi de asemenea c\u0103ruia i se fac lucruri. Trecutul cere s\u0103 fie reorganizat \u00eentr-o nara\u0163iune, sau, eventual, \u00een mai multe nara\u0163iuni alternative. Dac\u0103 nu exist\u0103 o poveste despre noi \u00een\u015fine, nu exist\u0103 un self. Psihanaliza rela\u0163ional\u0103 sus\u0163ine c\u0103 povestea vie\u0163ii poate fi spus\u0103 \u00een diferite scopuri, pentru a trezi anumite sentimente: admira\u0163ie, \u00een\u0163elegere, mil\u0103, sau pentru a \u00eendemna interlocutorul c\u0103tre o anumit\u0103 ac\u0163iune: c\u0103tre oferirea de ajutor, c\u0103tre opozi\u0163ie, colaborare sau supunere.<\/p>\n

4. Viitorul psihanalizei ar trebui s\u0103 fie legat de o er\u0103 a toleran\u0163ei fa\u0163\u0103 de ceilal\u0163i \u015fi fa\u0163\u0103 de sine. Psihanaliza ar trebui s\u0103 contribuie la \u00eent\u00e2lnirea dintre persoane care au un sine psihologic, intelectual, spiritual, corporal, iar acestea s\u0103 ajung\u0103 s\u0103 nu se invidieze, suspecteze, batjocoreasc\u0103 sau chiar s\u0103 nu se r\u0103zboiasc\u0103 pentru a c\u00e2\u015ftiga diferite avantaje.<\/p>\n

5. Un mare psihanalist, Donald Winnicott, remarca faptul c\u0103 majoritatea oamenilor tr\u0103ie\u015fte \u00eentr-o stare de disperare cronic\u0103 \u015fi mut\u0103. La un anumit, nivel societatea \u2013 prin mass-media \u2013 nu vrea sau nu poate s\u0103 comunice astfel de lucruri despre membrii s\u0103i, ci transmite o imagine despre om falsificat\u0103, incomplet\u0103, festivist\u0103. Psihanaliza se refer\u0103 la sinele autentic al indivizilor unei societ\u0103\u0163i, subliniind adev\u0103rul despre membrii s\u0103i, utiliz\u00e2nd un discurs f\u0103r\u0103 fard, uneori poate cu un ton prea p\u0103m\u00e2ntesc, dar subliniind fundamentul a ceea ce suntem, importan\u0163a de a ne sim\u0163i reali, conecta\u0163i la sim\u0163ul propriei vitalit\u0103\u0163i, precum \u015fi la semeni.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u201eMult mai mul\u0163i oameni dec\u00e2t \u00een trecut apeleaz\u0103 azi la o psihanaliz\u0103, chiar \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103\u201c<\/strong>
\nGIANINA MICU, Doctor \u00een medicin\u0103, psihanalist, membru titular al Societ\u0103\u0163ii Rom\u00e2ne de Psihanaliz\u0103<\/strong><\/p>\n

1. R\u0103spunsul \u00eel voi da din perspectiv\u0103 personal\u0103, ca psihanalist aflat \u00een contact nemijlocit cu psihanaliza rom\u00e2neasc\u0103 de 15 din cei 25 de ani \u00een discu\u0163ie, \u015fi \u00een contact intermediat de cartea de psihanaliz\u0103 \u2013 de vreo 30 de ani. Subiectiv\u0103 fiind, a\u015fadar, \u015fi tributar\u0103 unei experien\u0163e m\u0103rginite, consider ca apreciabil\u0103, chiar foarte apreciabil\u0103 dezvoltarea psihanalizei rom\u00e2ne\u015fti \u00een anii de dup\u0103 regimul comunist. Din perspectiva unei comunit\u0103\u0163i \u00een care g\u00e2ndirea, practica \u015fi formarea psihanalitic\u0103 erau de neconceput \u00eentr-o form\u0103 oficial\u0103 \u015fi institu\u0163ionalizat\u0103, pa\u015fii parcur\u015fi sunt excep\u0163ionali! Prin entuziasmul \u015fi tenacitatea pionierilor psihanalizei rom\u00e2ne\u015fti a fost fondat\u0103 Societatea Rom\u00e2n\u0103 de Psihanaliz\u0103 (SRP), cu o func\u0163ionare profesional\u0103 consistent\u0103, la standardele interna\u0163ionale ale Asocia\u0163iei Interna\u0163ionale de Psihanaliz\u0103 (IPA). Sunt foarte multe de spus aici: faptul c\u0103 a existat o baza de pornire suficient de consistent\u0103 ca profesionalism \u015fi reprezentare (condi\u0163ie absent\u0103 \u00een mai toate \u0163\u0103rile postcomuniste, cu foarte pu\u0163ine excep\u0163ii, precum Ungaria) a permis nucleului ini\u0163iator de psihanali\u015fti rom\u00e2ni s\u0103 poat\u0103 asigura educarea unei noi genera\u0163ii de aspiran\u0163i doritori de a se ini\u0163ia \u015fi de a se preg\u0103ti \u00een \u0163ar\u0103. A\u015f spune aici c\u0103 \u00een \u0163\u0103rile vecine aspiran\u0163ii la profesia de psihanalist au avut de urmat un parcurs mult mai dificil \u015fi mai complicat dec\u00e2t noi: neav\u00e2nd anali\u015fti formatori, colegii din Serbia, Bulgaria, Letonia, Estonia, Rusia, Polonia \u015f.a. au f\u0103cut o navet\u0103 de ani de zile, lunar, \u00een \u0163\u0103rile cu anali\u015fti formatori (Anglia, Fran\u0163a, Olanda). Chiar \u015fi numai pentru at\u00e2t recuno\u015ftin\u0163a noastr\u0103, a celor care i-am avut formatori pe primii patru ini\u0163iatori rom\u00e2ni ai Grupului de Studiu IPA (Vera \u015eandor, Eugen Papadima, Br\u00eendu\u015fa Or\u0103\u015fanu, Vasile Dem. Zamfirescu) \u00ee\u015fi are un contur \u015fi un con\u0163inut foarte consistente! De la cei ini\u0163ial patru psihanali\u015fti recunoscu\u0163i de IPA, SRP num\u0103r\u0103 \u00een acest moment 34 de membri psihanali\u015fti. Iar asta \u00een condi\u0163iile \u00een care parcursul de formare \u00een psihanaliz\u0103 dureaz\u0103 \u00eentre 8 \u015fi 10 ani! Al\u0163i 35 de studen\u0163i \u00een psihanaliz\u0103 sunt angaja\u0163i \u00een diferite etape ale procesului de instruire.<\/p>\n

2. Vorbim de multe ori despre psihanaliz\u0103 cu o referin\u0163\u0103 par\u0163ial neactualizat\u0103, av\u00e2nd punctul de plecare \u00eenghe\u0163at \u00een analiza clasic\u0103, freudian\u0103. Psihanaliza nu prea v\u0103d cum ar putea fi \u00een criz\u0103 \u015fi dep\u0103\u015fit\u0103 at\u00e2ta timp c\u00e2t g\u00e2ndirea psihanalitic\u0103 a continuat s\u0103 evolueze permanent, nuan\u0163at\u0103, adaptat\u0103, redescoperit\u0103 \u015fi mai complex\u0103 cu trecerea timpului, practicat\u0103 \u015fi aprofundat\u0103 de at\u00e2t de mul\u0163i psihanali\u015fti, unii absolut excep\u0163ionali! C\u00e2nd vorbim despre psihanaliz\u0103, discu\u0163ia ar trebui s\u0103 fie una documentat\u0103. Mai pertinent chiar, fundamentat\u0103 practic.
\nG\u00e2ndirea \u015fi formarea mea de baz\u0103 este medical\u0103 \u015fi, prin prisma ei, m\u0103rturisesc c\u0103 psihanaliza m-a convins \u00een mod repetat \u00een clinic\u0103, prin adresarea cauzalit\u0103\u0163ii unui proces \u015fi a unei func\u0163ion\u0103ri.<\/p>\n

3. Exist\u0103, la ora actual\u0103, mai multe curente teoretice, apar\u0163in\u00e2nd principalelor \u015fcoli de g\u00e2ndire psihanalitic\u0103, centrate pe rela\u0163ia de obiect, pe psihologia self-ului \u015fi narcisism, pe psihologia eului, pe rela\u0163ia de maternaj sau pe teoria g\u00e2ndirii. Psihanaliza a fundamentat mereu, teoretic, experien\u0163a clinic\u0103 \u015fi a dezvoltat o anume direc\u0163ie de g\u00e2ndire. Freud \u00eensu\u015fi \u015fi-a reformulat permanent teoria, adapt\u00e2nd-o tr\u0103irilor \u015fi \u00een\u0163elegerilor derivate din interac\u0163iunea efectiv\u0103 cu pacientul \u015fi din procesul psihanalitic amorsat \u00een rela\u0163ia terapeutic\u0103. E intrinsec\u0103 psihanalizei o procesualitate dinamic\u0103 \u015fi receptivitatea c\u0103tre a percepe \u015fi a valida diversitatea de forme \u00een care se manifest\u0103 psihicul, g\u00e2ndirea, rela\u0163iile, sesiz\u00e2nd, \u00een consecin\u0163\u0103, particularitatea individual\u0103.
\nPersonal, a\u015f spune c\u0103 m\u0103 impresioneaz\u0103 multe dintre exemplele clinice citite \u00een literatura de specialitate de orientare intersubiectiv\u0103. Cred c\u0103 ar fi prea mult, \u00eens\u0103, s\u0103 spun c\u0103 m\u0103 simt ader\u00e2nd la aceast\u0103 abordare clinic\u0103. Mai degrab\u0103 a\u015f spune c\u0103, la acest moment al practicii mele, caut s\u0103 g\u0103sesc modalitatea de a fi \u00een acordaj rela\u0163ional cu pacientul. Iar asta, din punct de vedere tehnic, presupune adeseori modalit\u0103\u0163i particulare, adaptate, de aderare la o tendin\u0163\u00e3 teoretic\u0103 sau la alta.<\/p>\n

4. Mult mai mul\u0163i oameni dec\u00e2t \u00een trecut apeleaz\u0103 azi la o psihoterapie, la o psihanaliz\u0103, chiar \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103. \u00cen Rom\u00e2nia de ast\u0103zi sunt mul\u0163i psihoterapeu\u0163i, ceea ce nu g\u0103sesc c\u0103 e o infla\u0163ie, ci o premis\u0103. Cred c\u0103 introducerea unui consult periodic sau a unui num\u0103r de \u015fedin\u0163e de psihoterapie\/ an\/ persoan\u0103 ar fi la fel de igienic\u0103 \u015fi de profilactic\u0103 precum setul de analize de baz\u0103 \u00een medicina alopat\u0103. Cred c\u0103 introducerea unui curs de preg\u0103tire \u015fi ore de psihoterapie individual\u0103 pentru viitorii medici ar fi necesar\u0103 ca parte din formarea lor \u00een lucrul cu oamenii. La fel pentru profesori \u015fi pedagogi, la fel pentru mame, pentru p\u0103rin\u0163i… cred c\u0103 toate acestea, \u00eentr-o societate care \u00ee\u015fi caut\u0103 o via\u0163\u0103 bun\u0103, \u00ee\u015fi au tot rostul. A\u015fa cum \u00een sistemul finlandez statul asigur\u0103 un venit de baz\u00e3 de 1.300 de euro tuturor cet\u0103\u0163enilor s\u0103i, c\u0103 lucreaz\u0103 sau nu, av\u00e2nd, prin aceasta, perspectiva c\u00e2\u015ftigului major la nivel social, \u00een timp, prin pre\u00eent\u00e2mpinarea unor posibile probleme grave (\u015fomaj, acte antisociale, infrac\u0163ionalitate, boli etc). Cel pu\u0163in tot \u00een acela\u015fi sens, de perspectiv\u0103, v\u0103d aportul pozitiv al asigur\u0103rii serviciilor de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 la nivel social. Pentru asemenea \u00eentreprinderi este nevoie de profesioni\u015fti preg\u0103ti\u0163i \u015fi de o baz\u0103 de educa\u0163ie general\u0103. Lucrurile se mi\u015fc\u0103 pozitiv, \u00een acest sens.
\n5. \u00centrebarea dumneavoastr\u0103 g\u0103se\u015fte Societatea Rom\u00e2n\u0103 de Psihanaliz\u0103 \u00een pragul primului s\u0103u mare proiect de impact civic, Rom\u00e2nia pe divan. A\u015fadar, f\u0103r\u0103 a intra \u00een am\u0103nunte acum despre acest proiect, iat\u0103, cred c\u0103 a venit \u015fi timpul putin\u0163ei noastre, ca societate profesional\u0103, de a ini\u0163ia \u015fi de a sus\u0163ine o ie\u015fire c\u0103tre comunitate. Nu cred c\u0103 acest lucru va \u00eensemna, pe loc, o revolu\u0163ie masiv\u0103 de mentalitate, o informare care s\u0103 ating\u0103 o mas\u0103 critic\u0103 de oameni, a\u015fa \u00eenc\u00e2t s\u0103 conduc\u0103 vizibil la o metamorfoz\u0103 venit\u0103 din \u00een\u0163elegere \u015fi vindecare la nivel na\u0163ional. Cred \u00eens\u0103 c\u0103 orice mi\u015fcare produce reverbera\u0163ii \u015fi c\u0103, dac\u0103 e sus\u0163inut\u0103, reverbera\u0163iile nu se vor pierde. Inten\u0163ia celor care am pornit acest proiect este ca el s\u0103 aib\u0103 o continuare \u00een timp, a\u015fa \u00eenc\u00e2t, presupun\u00e2nd c\u0103 acest lucru se va \u015fi \u00eent\u00e2mpla, cutez s\u0103 cred, \u00een acest moment, c\u0103 psihanali\u015ftii s-au pornit s\u0103 se arate, \u00een sensul ini\u0163ierii \u015fi propunerii de decodare \u015fi instrumentare a tenebrelor ce ne anim\u0103 fiec\u0103ruia, cauzal, via\u0163a sufleteasc\u0103.<\/p>\n

\u201ePsihanaliza este \u00eentr-o important\u0103 mi\u015fcare de adaptare \u015fi evolu\u0163ie\u201c<\/strong>
\nRITA TEODORU, Pre\u015fedintele Societ\u0103\u0163ii Rom\u00e2ne de Psihanaliz\u0103<\/strong><\/p>\n

1. \u00cenfiin\u0163area Societ\u0103\u0163ii Psihanalitice Rom\u00e2ne acum 25 de ani poate fi echivalat\u0103 cu actul de na\u015ftere a psihanalizei \u00een Rom\u00e2nia. Tot ce a fost \u00eenaintea acestui moment a contribuit \u015fi a determinat dezvoltarea ulterioar\u0103, cu particularit\u0103\u0163ile ei. Una dintre aceste particularit\u0103\u0163i o reprezint\u0103 for\u0163a extraordinar\u0103, determinarea acelui grup mic de persoane de a asigura \u00een cele mai bune condi\u0163ii, interne \u015fi interna\u0163ionale, recunoa\u015fterea psihanalizei rom\u00e2ne\u015fti. Efortul lui a fost sus\u0163inut \u015fi este \u00een continuare de un num\u0103r din ce \u00een ce mai mare de membri \u015fi candida\u0163i ai actualei Societ\u0103\u0163i Rom\u00e2ne de Psihanaliz\u0103. Sigur, comparativ cu alte \u015fcoli de psihoterapie, num\u0103rul psihanali\u015ftilor este foarte mic, dar asta se datoreaz\u0103 unui parcurs lung \u015fi anevoios \u00een formare, care solicit\u0103 o \u00eenalt\u0103 motiva\u0163ie \u015fi suficient\u0103 toleran\u0163\u0103 la frustrare. O alt\u0103 particularitate este o mult mai bun\u0103 apreciere extern\u0103 dec\u00e2t intern\u0103. Aprecierea extern\u0103 se datoreaz\u0103 seriozit\u0103\u0163ii pe care psihanali\u015ftii rom\u00e2ni au avut-o \u00een formarea lor \u015fi \u00een respectarea tuturor criteriilor de afiliere la Asocia\u0163ia Interna\u0163ional\u0103 de Psihanaliz\u0103. Faptul c\u0103 recunoa\u015fterea intern\u0103 nu este la fel de mare se datoreaz\u0103 \u015fi unei insuficiente implic\u0103ri a psihanali\u015ftilor \u00een via\u0163a societ\u0103\u0163ii, dar poate \u015fi nesiguran\u0163ei inerente unei societ\u0103\u0163i tinere. Abia acum apreciez c\u0103 suntem suficient de maturi, institu\u0163ional, s\u0103 avem un real impact \u00een via\u0163a social\u0103, ceea ce am \u015fi \u00eenceput, prin recentele noastre proiecte.<\/p>\n

2. Termenii folosi\u0163i ar putea induce \u00een eroare. O s\u0103 \u00eempart r\u0103spunsul \u00een dou\u0103. Psihanaliza este \u00een criz\u0103, a\u015fa cum se vedea \u00eenc\u0103 de acum 40 de ani, \u00eens\u0103 asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 este dep\u0103\u015fit\u0103 sau c\u0103 nu este eficient\u0103. Este un om bolnav \u015fi irecuperabil doar dac\u0103 are o criz\u0103? Dimpotriv\u0103, criza \u00eenseamn\u0103 o \u015fans\u0103, \u015fi \u00een plan individual, \u015fi \u00een plan social. Da, a\u015fa cum este normal, \u015ftiin\u0163ele evolueaz\u0103 rapid \u015fi pe alocuri masiv, iar integrarea noilor informa\u0163ii poate provoca o mi\u015fcare haotic\u0103 pentru o perioad\u0103 de timp. Dar efortul acesta de integrare nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 psihanaliza nu func\u0163ioneaz\u0103 sau c\u0103 este dep\u0103\u015fit\u0103.
\nO discu\u0163ie interesant\u0103 \u015fi, cred, foarte ampl\u0103 este dac\u0103 psihanaliza este o metod\u0103 psihoterapeutic\u0103, a\u015fa cum sunt \u00een general considerate alte metode de psihoterapie. Un r\u0103spuns scurt sau simplificator mi se pare riscant. Mai mult ca s\u0103 deschid o discu\u0163ie am s\u0103 spun c\u0103 aspectul terapeutic este mai degrab\u0103 reg\u0103sit \u00een psihoterapia psihanalitic\u0103 (a\u015fa cum arat\u0103 \u015fi numele), iar psihanaliza (sau analiza personal\u0103) este o metod\u0103 de cunoa\u015ftere, explorativ\u0103, care, cred eu, este necesar\u0103 oric\u0103rui terapeut, indiferent de orientarea sa. \u015ei asta pentru c\u0103 particularitatea psihanalizei este aceea a profunzimii investig\u0103rii personale.<\/p>\n

3. Psihanaliza este \u00een mi\u015fcare, \u00eentr-o important\u0103 mi\u015fcare de adaptare \u015fi evolu\u0163ie: adaptare la politicile institu\u0163ionale, economice \u015fi sociale, evolu\u0163ie \u00een privin\u0163a modalit\u0103\u0163ii de concepere a dinamicii psihice, deschidere c\u0103tre cercet\u0103rile din neuro\u015ftiin\u0163e \u015fi \u015ftiin\u0163e de grani\u0163\u0103.
\nCred c\u0103 este \u00een spiritul cunoa\u015fterii s\u0103 privim cu un oarecare scepticism aderarea la o tendin\u0163\u0103 sau alta, actual\u0103 sau nu. Ca \u015fi clinician nu-mi permit s\u0103 privilegiez o tendin\u0163\u0103, \u015ftiind c\u0103 ceea ce a\u015f observa este \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu ceea ce cred. A\u015fadar \u00eencercarea mea este s\u0103 fiu atent\u0103 la diferitele tendin\u0163e, s\u0103 le g\u0103sesc un loc interior \u015fi s\u0103 le folosesc, armoniz\u00e2ndu-le, pentru a avea o perspectiv\u0103 c\u00e2t mai larg\u0103 de cunoa\u015ftere \u015fi \u00een\u0163elegere.
\nCred c\u0103 toate \u015fcolile de psihanaliz\u0103 au ceva valoros de oferit. S\u0103 m\u0103 canalizez doar pe una dintre aceste direc\u0163ii m-ar s\u0103raci \u015fi nu mi s-ar potrivi. Dar \u00een\u0163eleg sensul \u00eentreb\u0103rii. Istoria psihanalizei este pres\u0103rat\u0103 cu momente de disput\u0103 sau intolerante, plecate, aparent sau nu, de la diferende teoretice. Multe dintre ele au fost fertile, dar nu mereu. Fiecare societate de psihanaliz\u0103 poate fi \u00een situa\u0163ia de a se confrunta cu astfel de situa\u0163ii, ceea ce face diferen\u0163a este \u00een\u0163elegerea faptului c\u0103 oamenii \u015fi nu teoriile pot fi \u00een conflict sau \u00een armonie.<\/p>\n

4. Am mai fost \u00eentrebat\u0103 cu mul\u0163i ani \u00een urm\u0103 \u015fi am fost foarte \u00eencrez\u0103toare. La fel sunt \u015fi acum. Psihanaliza nu se poate sustrage mi\u015fc\u0103rilor naturale \u015fi evolu\u0163iei sociale despre care vorbeam mai sus. Desigur, exist\u0103 \u015fi posibilitatea ca ea s\u0103 nu se poat\u00e3 adapta acestora, ceea ce ar fi ironic, nu? Oricum ar fi, preocuparea pentru \u00een\u0163elegerea realit\u0103\u0163ii interne \u015fi externe \u00eei ofer\u0103 psihanalizei un loc privilegiat, c\u0103ci este provocatoare \u015fi necesar\u0103 oricui dore\u015fte s\u0103 fie \u00een contact cu el \u00eensu\u015fi \u015fi cu fenomenele vie\u0163ii.
\nMai e un aspect. Spuneam \u015fi atunci \u015fi o sus\u0163in \u015fi acum: viitorul psihanalizei depinde de cei care se vor ocupa de ea, de cei care vor fi interesa\u0163i de ea… \u015fi de cei care o vor contesta. Cu c\u00e2t mai puternici vor fi, cu at\u00e2t viitorul psihanalizei este mai sigur.<\/p>\n

5. Psihanaliza este parte a culturii universale, fie c\u0103 ne place sau nu, cu tot ce a adus \u00een ultima sut\u0103 de ani, \u015fi nu poate fi ignorat\u0103. \u00cen ce m\u0103sur\u0103 societatea \u015fi cultura rom\u00e2neasc\u0103 pot s\u0103 ofere psihanalizei un rol \u015fi un loc, asta e o \u00eentrebare prea ampl\u0103 \u015fi necesit\u0103 o discu\u0163ie pe m\u0103sur\u0103. C\u0103ci eu cred c\u0103 aici nu vorbim despre concepte, ci despre realit\u0103\u0163i sus\u0163inute de oameni. \u015ei acest subiect este unul care m\u0103 intereseaz\u0103 \u00een mod deosebit \u00een ultima vreme \u015fi o s\u0103-mi iau r\u0103gazul necesar pentru a putea da un r\u0103spuns potrivit.<\/p>\n

Dosar coordonat de Dorin-Liviu B\u00eetfoi<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Institu\u0163ional, psihanaliza rom\u00e2n\u0103 exist\u0103 de un sfert de veac, prin \u00eenfiin\u0163area, \u00een 1990, a Societ\u0103\u0163ii Rom\u00e2ne de Psihanaliz\u0103. Istoric, interesul autohton pentru psihanaliz\u0103 este mai vechi \u2013 \u015fi aproape sincron, am \u00eendr\u0103zni s\u0103 spunem, cu descoperirea \u015fi explorarea aplicat\u0103 a continentului subteran al incon\u015ftientului, \u00eentr-un ev \u00een care psihanaliza \u00eenc\u0103 mai avea s\u0103 treac\u0103 pragul… Cite\u0219te mai mult »Psihanaliza \u00een Rom\u00e2nia, primii 25 de ani<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11237],"tags":[],"class_list":["post-25121","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-societate"],"views":4003,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25121","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25121"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25121\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25122,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25121\/revisions\/25122"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25121"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25121"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25121"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}