{"id":25117,"date":"2015-11-28T12:55:03","date_gmt":"2015-11-28T10:55:03","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=25117"},"modified":"2015-11-28T12:58:12","modified_gmt":"2015-11-28T10:58:12","slug":"psihanalize-in-cautarea-unui-autor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/psihanalize-in-cautarea-unui-autor\/","title":{"rendered":"Psihanalize  \u00een c\u0103utarea  unui autor"},"content":{"rendered":"<p>A interpreta o oper\u0103 cu sau f\u0103r\u0103 autorul acesteia \u2013 iat\u0103 miza care traverseaz\u0103 ca un fir ro\u015fu, subteran \u015fi de obicei nem\u0103rturisit, psihanaliza cultural\u0103. Cu alte cuvinte, interpret\u0103m psihanalitic o oper\u0103 \u2013 de pild\u0103 \u2013 literar\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 arunc\u0103m o privire \u015fi \u00een via\u0163a autorului? Sau \u00eei r\u0103sfoim biografia? Voi da exemplul poate cel mai provocator, pentru c\u0103 at\u00e2t de tentant \u015fi de drag psihanali\u015ftilor: c\u0103ut\u0103m o cheie de lectur\u0103 psihanalitic\u0103 pentru Crim\u0103 \u015fi pedeaps\u0103 (sau pentru Fra\u0163ii Karamazov) f\u0103r\u0103 s\u0103 ne referim \u015fi la un alt mare \u201eroman\u201c al lui Dostoievski \u2013 propria-i existen\u0163\u0103, at\u00e2t de pasional\u0103, de tumultoas\u0103 \u015fi de accidentat\u0103?<\/p>\n<p>Freud a precizat \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput (\u015fi a\u015fa a r\u0103mas p\u00e2n\u0103 azi), cu referire, printre altele, chiar la Dostoievski: psihanaliza aplicat\u0103 poate da seama de con\u0163inutul operei de art\u0103, nu de forma estetic\u0103 a acesteia ori de geniul autorului (sau, am putea reporta noi \u015fi \u00eentr-alte registre de discu\u0163ie: nu de caracterul unic \u015fi irepetabil al unei opere de art\u0103, nu de stil, etc.). Prin urmare, psihanaliza poate arunca lumin\u0103 asupra resorturilor incon\u015ftiente ale unei opere de art\u0103 (ceea ce \u015fi face de altfel cu predilec\u0163ie), dar nu poate l\u0103muri de ce aceast\u0103 oper\u0103 este genial\u0103 sau de ce e mai mult sau mai pu\u0163in izbutit\u0103 dec\u00e2t altele.<\/p>\n<p>Am putea imagina c\u0103 acest con\u0163inut al operei artistice poate fi \u201ecitit\u201c, la rigoare, precum discursul unui pacient pe divan, disting\u00e2nd \u00eentre un con\u0163inut manifest \u015fi un con\u0163inut latent, precum \u00een cazul viselor. Dar persist\u0103 o \u00eentrebare dac\u0103, din aceast\u0103 perspectiv\u0103 a unei psihanalize exclusiv a con\u0163inutului, tenta\u0163ia de a recurge la date din biografia autorului nu devine implicit\u0103 \u015fi mereu la \u00eendem\u00e2n\u0103 (cu scopul de \u201ea limpezi\u201c mai bine; sau pentru \u201ea verifica\u201c interpretarea \u2013 precum \u00een etapa de \u00eencheiere a probabil celei mai ambi\u0163ioase metode de psihanaliz\u0103 aplicat\u0103 literar, psihocritica lui Charles Mauron; ori chiar sistematic, precum e psihobiografia unui Dominique Fernandez). A\u015fa se face, poate, c\u0103 opera artistic\u0103 a fost de nenum\u0103rate ori interpretat\u0103 psihanalitic, cu sau f\u0103r\u0103 precau\u0163ii, ca \u015fi cum ar fi un \u201emacrosimptom\u201c, iar artistul un \u201enevrotic\u201c pe divan (artistul, s\u0103 ne amintim, lipsind \u00eentotdeauna, cu o ciudat\u0103 obstina\u0163ie, de pe divan). Ajung\u00e2ndu-se uneori chiar la ceea ce am putea numi, cu un termen clinic, la \u201einterpret\u0103ri s\u0103lbatice\u201c \u2013 \u00een psihanaliza cultural\u0103, \u015fi chiar la o \u201emedicalizare\u201c sau \u201eclinicalizare\u201c a acesteia, evident, c\u00e2t se poate de reduc\u0163ionist\u0103 \u015fi de lipsit\u0103 de \u00een\u0163elegere.<\/p>\n<p>Totu\u015fi, a\u015fa cum s-a observat, Freud \u00eensu\u015fi, analiz\u00e2nd opera shakespearean\u0103 (Negu\u0163\u0103torul din Vene\u0163ia sau Regele Lear), se ab\u0163ine s\u0103 recurg\u0103 la date din biografia \u201eacestui mare necunoscut\u201c care este, oricum, Shakespeare. Precedentul s\u0103u va inspira ambi\u0163ii pe m\u0103sur\u0103, unii psihanali\u015fti sus\u0163in\u00e2nd interpretarea operei artistice f\u0103r\u0103 apel la biografia autorului (care ar \u201efalsifica\u201c \u00eentregul demers). A\u015fa de pild\u0103 psihanalista Janine Chasseguet-Smirgel, care procedeaz\u0103 \u00een anii \u201970 la analiza de film \u2013 \u201ef\u0103r\u0103 autor\u201c, dup\u0103 o metod\u0103 inspirat\u0103 de teoria kleinian\u0103 a rela\u0163iilor de obiect.<\/p>\n<p>Dar \u00eentreprinderile de acest gen sunt rare. Am putea presupune, f\u0103r\u0103 mari riscuri, c\u0103 interpret\u0103rile mai mult sau mai pu\u0163in \u201ebiografiste\u201c predomin\u0103. Acestea reprezint\u0103 tenta\u0163ia perpetu\u0103. Dincolo de faptul c\u0103 nu po\u0163i \u015fti dac\u0103 \u201everificarea biografic\u0103\u201c este corect\u0103, pentru c\u0103 nu te po\u0163i asigura vreodat\u0103 de completitudinea ei (nu ai toate datele, toate variantele de lucru ale unei opere, toate jurnalele autorului, toat\u0103 coresponden\u0163a \u015fi toate m\u0103rturiile despre autor, tot contextul istoric, toate detaliile etc., ori, chiar dac\u0103 le-ai avea, n-ai \u015fti \u00eenc\u0103 dac\u0103 totu\u015fi nu \u00ee\u0163i lipse\u015fte ceva, ce nu a fost consemnat ori pus pe h\u00e2rtie, de natur\u0103 s\u0103 r\u0103stoarne o \u00eentreag\u0103 interpretare, cum s-a \u015fi \u00eent\u00e2mplat c\u00e2teodat\u0103) \u2013 dincolo de aceast\u0103 imposibilitate de principiu mai apare \u015fi \u00eentrebarea, tot de principiu, dac\u0103, apel\u00e2nd la biografie, mai interpret\u0103m opera artistic\u0103 sau nu cumva am trecut la omul din spatele ei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>A interpreta o oper\u0103 cu sau f\u0103r\u0103 autorul acesteia \u2013 iat\u0103 miza care traverseaz\u0103 ca un fir ro\u015fu, subteran \u015fi de obicei nem\u0103rturisit, psihanaliza cultural\u0103. Cu alte cuvinte, interpret\u0103m psihanalitic o oper\u0103 \u2013 de pild\u0103 \u2013 literar\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 arunc\u0103m o privire \u015fi \u00een via\u0163a autorului? Sau \u00eei r\u0103sfoim biografia? Voi da exemplul poate cel&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/psihanalize-in-cautarea-unui-autor\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Psihanalize  \u00een c\u0103utarea  unui autor<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[15471,15473,15472],"class_list":["post-25117","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-continut-al-operei-artistice","tag-psihanaliza-aplicata","tag-psihanaliza-in-operele-literare"],"views":2722,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25117","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25117"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25117\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25118,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25117\/revisions\/25118"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25117"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25117"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25117"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}