\u00cen prima jum\u0103tate a secolului al XVII-lea, o bun\u0103 parte din comunitatea iudaic\u0103 din peninsula iberic\u0103 se refugiase la Amsterdam de frica Inchizi\u0163iei. Olanda era \u00een epoc\u0103 cel mai liberal dintre statele europene \u015fi i-a primit pe evrei cu condi\u0163ia respect\u0103rii unei conven\u0163ii(1). \u00cen aceast\u0103 comunitate se n\u0103\u015ftea, la 24 noiembrie 1632, Baruch de Spinoza.
\nIubitor de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, Baruch beneficiaz\u0103 de situa\u0163ia prosper\u0103 a tat\u0103lui s\u0103u, Miguel de Spinoza, \u015fi \u00eencepe studiul Torei, fiind unul dintre elevii prefera\u0163i ai rabinului Saul Levi Mortera. Nesatisf\u0103cut intelectual de studiile iudaice(2) \u015fi\/sau constr\u00e2ns de moartea, \u00een 1649, a fratelui s\u0103u Isaac (3), care obi\u015fnuia s\u0103-\u015fi ajute tat\u0103l \u00een nego\u0163, renun\u0163\u0103 la studiile formale \u015fi se dedic\u0103 activit\u0103\u0163ilor comerciale. Dup\u0103 ce \u00eei moare \u015fi tat\u0103l (1654), Baruch \u015fi fratele s\u0103u Gabriel preiau afacerile familiei. Conform propriei m\u0103rturisiri, activitatea comercial\u0103 \u00eei frustreaz\u0103 dorin\u0163a de cunoa\u015ftere, drept pentru care, \u00een urma contactelor cu diver\u015fi comercian\u0163i, frecventeaz\u0103 cercuri de liber-cuget\u0103tori, unde \u00eenva\u0163\u0103 limba latin\u0103 cu profesorul Franciscus Van den Ended \u015fi studiaz\u0103 filozofia lui Descartes. Aceste studii filozofice, se pare, de\u015fi merg o vreme \u00een paralel cu studiul Torei, sf\u00e2r\u015fesc prin a-i zdruncina credin\u0163a religioas\u0103 \u015fi prin a-l \u00eendep\u0103rta de comunitate.
\nAceast\u0103 \u00eendep\u0103rtare, \u00eens\u0103, nu are loc brusc. Vreme de c\u00e2\u0163iva ani, Spinoza continu\u0103 s\u0103 frecventeze at\u00e2t \u015fcoala lui Van den Enden c\u00e2t \u015fi sinagoga. Aceast\u0103 duplicitate aparent\u0103 poate fi interpretat\u0103 ca o form\u0103 de respect pentru tat\u0103l s\u0103u, de care Spinoza s-ar fi sim\u0163it eliberat abia odat\u0103 cu moartea acestuia; ca expresie a unor ezit\u0103ri genuine, de care nu scap\u0103 nimeni c\u00e2nd e s\u0103 se desprind\u0103 de un om drag, de o idee hr\u0103nit\u0103 \u00eendelung sau, mai mult, ca \u00een cazul lui Spinoza, de toat\u0103 via\u0163a sa de p\u00e2n\u0103 atunci; ori ca o modalitate de p\u0103strare a aparen\u0163elor \u00een vederea unei decizii am\u00e2nate. Indiferent de \u201ecompozi\u0163ia chimic\u0103\u201c a acestei situa\u0163ii, coagularea unei hot\u0103r\u00e2ri definitive devine vizibil\u0103 la circa un an de la moartea lui Miguel de Spinoza. \u00cencep\u00e2nd cu septembrie 1654, c\u00e2nd Spinoza preia datoriile \u015fi impozitele comunitare ale tat\u0103lui s\u0103u, timp de un an achit\u0103 \u015fi promite comunit\u0103\u0163ii evreie\u015fti sume semnificative; \u00een septembrie 1655, pl\u0103te\u015fte o sum\u0103 mult mai mic\u0103, iar \u00een martie 1656 declar\u0103 o tax\u0103 pe care nu o mai achit\u0103.
\nAceast\u0103 retragere treptat\u0103, mai ales \u00een latura ei vizibil\u0103 \u201efiscal\u201c, de sub tutela comunit\u0103\u0163ii evreie\u015fti din Amsterdam pare s\u0103 nu fi fost cauzat\u0103 de rea-voin\u0163\u0103, ci de sc\u0103derea radical\u0103 a afacerilor familiei. \u201eCu toate acestea, e greu de crezut c\u0103 nu a fost niciun fel de leg\u0103tur\u0103 \u00eentre cei doisprezece stuiveri pe care i-a promis <\u015fi nu i-a achitat – n.a.> Spinoza la 29 martie 1656 \u015fi evenimentele care au urmat\u201c.
\nCauza principal\u0103 de divor\u0163 este \u00eens\u0103, desigur, incompatibilitatea cresc\u00e2nd\u0103 dintre g\u00e2ndirea \u00een formare a lui Spinoza \u015fi tradi\u0163iile religioase iudaice. Incursiunile periodice \u00een teritoriile filozofiei carteziene, asimilarea limbii latine \u015fi frecventarea unor cercuri de liber-cuget\u0103tori \u00eel influen\u0163eaz\u0103 s\u0103 se orienteze c\u0103tre orizonturi intelectuale \u00eempotriva c\u0103rora liderii comunit\u0103\u0163i mozaice d\u0103deau, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, avertismente periodice. Excomunicarea era unul dintre instrumentele de constr\u00e2ngere folosite din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd de c\u0103tre comunitatea socio-religioas\u0103 evreiasc\u0103 pentru a-\u015fi p\u0103stra coeziunea; este, a\u015fadar, de neconceput ca Spinoza s\u0103 nu fi fost con\u015ftient de pericolele apostaziei.
\nNu se cunoa\u015fte momentul exact \u00een care Spinoza \u00eencepe s\u0103-\u015fi exprime public opiniile, \u00een cel mai \u00eenalt grad \u201eeretice\u201c, despre Dumnezeu \u015fi nemurirea sufletului. Probabil \u00een urma unui denun\u0163, doi coreligionari sunt trimi\u015fi s\u0103-l chestioneze.(4) Pentru Spinoza, \u201e\u00eentruc\u00e2t \u00een Biblie nu se vorbe\u015fte nimic despre lucruri nemateriale sau necorporale, nu se poate aduce nicio obiec\u0163ie credin\u0163ei c\u0103 Dumnezeu este corporal\u201c; c\u00e2t prive\u015fte sufletul, \u201ec\u00e2nd Scriptura vorbe\u015fte despre el, se refer\u0103 pur \u015fi simplu la via\u0163\u0103 sau la orice lucru viu. Oric\u00e2t ai c\u0103uta, nu vei g\u0103si niciun pasaj care s\u0103 sus\u0163in\u0103 ideea c\u0103 ar fi nemuritor\u201c.
\nE imposibil de urm\u0103rit parcursul intelectual al lui Spinoza de la evreu practicant la apostat, mai ales c\u0103 re\u0163eaua de rela\u0163ii din interiorul \u015fi din afara comunit\u0103\u0163ii evreie\u015fti \u00een care \u00ee\u015fi scald\u0103 prima tinere\u0163e pare \u00eemp\u00e2nzit\u0103 de influen\u0163e reciproce. Cu alte cuvinte, c\u00e2t din ansamblul concep\u0163iei sale provine de la coreligionari afini precum Juan de Prado (medic, excomunicat \u015fi el, \u00een termeni mult mai bl\u00e2nzi, de\u015fi practic \u201evinovat\u201c de acelea\u015fi lucruri), c\u00e2t de la colegii de studii \u00eent\u00e2lni\u0163i \u00een casa lui Van den Enden \u015fi c\u00e2t din abundentele sale lecturi autodidacte \u015fi din interpret\u0103rile generate de propria creativitate \u2013 nu putem \u015fti.
\nComponenta contextual\u0103 a acestei desp\u0103r\u0163iri deloc amiabile nu e nici ea neglijabil\u0103. Chiar dac\u0103 trecuser\u0103 deja c\u00e2teva decenii de la emigrare, comunitatea evreiasc\u0103 din Amsterdam se afla \u00eenc\u0103 \u00eentr-un proces de acomodare la noua lor \u0163ar\u0103 adoptiv\u0103, iar conduc\u0103torii comunit\u0103\u0163ii continuau s\u0103 depun\u0103 eforturi considerabile pentru p\u0103strarea identit\u0103\u0163ii \u015fi omogenit\u0103\u0163ii ei. Ultima genera\u0163ie de conversos, evrei care fuseser\u0103 obliga\u0163i de Inchizi\u0163ia iberic\u0103 s\u0103 se converteasc\u0103 la cre\u015ftinism, \u00eenc\u0103 nu trecuse. Mul\u0163i dintre descenden\u0163ii acestora pierduser\u0103 leg\u0103tura cu Scriptura, a\u015fa \u00eenc\u00e2t principala preocupare a liderilor religio\u015fi mozaici era tocmai o re-\u00eenr\u0103d\u0103cinare \u00een tradi\u0163ie. \u00cen plus, una dintre condi\u0163iile puse \u00een 1619 de autorit\u0103\u0163ile olandeze din Amsterdam \u00een schimbul toleran\u0163ei religioase oferite noilor imigran\u0163i era ca evreii s\u0103 respecte cu stricte\u0163e Legea lui Moise \u015fi s\u0103 nu accepte devierile de la credin\u0163a \u00eentr-un Dumnezeu atotputernic. Aceste condi\u0163ii nu erau op\u0163ionale pentru un grup etnic \u015fi religios str\u0103in, a c\u0103rui accedere la statutul de cet\u0103\u0163enie olandez\u0103 a avut loc abia dup\u0103 aproape patruzeci de ani (1657). Se poate specula c\u0103 \u201ecei care fuseser\u0103 persecuta\u0163i \u00een Spania \u015fi Portugalia vor fi adus cu ei \u00een noul lor refugiu un ferment de zel persecutor\u201c.
\nIat\u0103 textul excomunic\u0103rii (5), proclamat \u00een sinagoga din Houtgracht la 27 iulie 1656 \u00een limba ebraic\u0103 (6):
\nDomnii ma\u2019amad-ului, cunosc\u00e2nd de mult\u0103 vreme opiniile \u015fi faptele rele ale lui Baruch de Spinoza, au \u00eencercat prin diverse mijloace \u015fi promisiuni s\u0103-l aduc\u0103 \u00eenapoi de pe calea cea rea. Nereu\u015find \u00eens\u0103 s\u0103 \u00eel fac\u0103 s\u0103 se \u00eendrepte ci, dimpotriv\u0103, primind tot mai multe ve\u015fti despre ereziile \u00eengrozitoare pe care le practic\u0103 \u015fi le pred\u0103 altora \u015fi despre faptele sale monstruoase, \u015fi av\u00e2nd despre aceste lucruri numero\u015fi martori de \u00eencredere care au depus \u015fi au dat m\u0103rturie \u00een acest sens \u00een prezen\u0163a numitului Spinoza, s-au convins de adev\u0103rul acestor lucruri; \u015fi dup\u0103 ce ele au fost investigate \u00een prezen\u0163a onorabililor chachamim (\u00een\u0163elep\u0163i), s-a decis, cu consim\u0163\u0103m\u00e2ntul lor, ca numitul Spinoza s\u0103 fie excomunicat \u015fi eliminat din poporul lui Israel. Din porunca \u00eengerilor \u015fi din ordinul sfin\u0163ilor, \u00eel excomunic\u0103m, \u00eel elimin\u0103m, \u00een blestem\u0103m \u015fi \u00eel os\u00e2ndim pe Baruch de Spinoza, cu \u00eencuviin\u0163area lui Dumnezeu, Binecuv\u00e2ntat fie El, \u015fi cu consim\u0163\u0103m\u00e2ntul \u00eentregii sfinte congrega\u0163ii, \u015fi \u00een fa\u0163a acestor sfinte suluri cu cele 613 porunci scrise \u00een ele, afurisindu-l cu os\u00e2nda cu care Iosua a blestemat Ierihonul (7) \u015fi cu blestemul cu care Elisei a blestemat copiii (8) \u015fi cu toate pedepsele scrise \u00een Cartea Legii. Blestemat fie el ziua \u015fi blestemat fie noaptea; blestemat c\u00e2nd \u015fade \u015fi blestemat c\u00e2nd se scoal\u0103. Blestemat c\u00e2nd iese \u015fi blestemat c\u00e2nd intr\u0103. Domnul nu-l va cru\u0163a, ci m\u00e2nia Domnului \u015fi gelozia sa vor fumega \u00eempotriva acestui om, \u015fi toate blestemele scrise \u00een aceast\u0103 carte vor fi asupra lui, iar Domnul va \u015fterge numele s\u0103u de sub ceruri. \u015ei Domnul \u00eel va pune \u00eentre cei r\u0103i, afar\u0103 din triburile lui Israel, dup\u0103 toate blestemele testamentului care sunt scrise \u00een aceast\u0103 carte a legii. Pe c\u00e2nd voi, care r\u0103m\u00e2ne\u0163i credincio\u015fi Domnului Dumnezeului vostru, sunte\u0163i vii cu to\u0163ii ast\u0103zi. Poruncim ca nimeni s\u0103 nu comunice cu el verbal sau \u00een scris, nici s\u0103-i fac\u0103 vreun favor, nici s\u0103 stea cu el sub acela\u015fi acoperi\u015f sau la mai pu\u0163in de cinci metri de el, nici s\u0103 citeasc\u0103 vreun lucru compus sau scris de el.
\nComentatorii sunt unanimi c\u0103 textul acestei excomunic\u0103ri e de o duritate extrem\u0103. Formula adus\u0103 de la Vene\u0163ia cu aproape patru decenii \u00een urm\u0103 de c\u0103tre rabi Mortera este pus\u0103 acum la lucru \u00eentru condamnarea unuia dintre elevii s\u0103i prefera\u0163i. De\u015fi Spinoza se eviden\u0163iase \u00een studiile iudaice, el sf\u00e2r\u015fe\u015fte prin a-\u015fi dezam\u0103gi \u00eentr-at\u00e2t profesorul \u00eenc\u00e2t \u00eel determin\u0103 s\u0103 utilizeze m\u0103sura coercitiv\u0103 maxim\u0103 care-i st\u0103 la dispozi\u0163ie. Violen\u0163a expulz\u0103rii pare surprinz\u0103toare dac\u0103 e s\u0103 ne lu\u0103m dup\u0103 unii cercet\u0103tori, conform c\u0103rora evreii din Amsterdam nu erau nici pe departe un grup de fanatici \u00eencuia\u0163i, ci \u201euna dintre cele mai iluminate \u015fi mai cosmopolite comunit\u0103\u0163i iudaice din epoc\u0103\u201c.(9) Pe de alt\u0103 parte, \u00eens\u0103, \u201eliderii lor erau negu\u0163\u0103tori boga\u0163i care-\u015fi desf\u0103\u015furau afacerile \u00eentr-o manier\u0103 autocratic\u0103. Aveau un interes economic substan\u0163ial \u00een status quo-ul olandez oligarhic, iar propriile lor opinii politice erau probabil destul de conservatoare\u201c.
\nDirec\u0163ia interpretativ\u0103 conform c\u0103reia pedepsirea prin excomunicare nu putea avea loc pentru simple opinii, ci doar pentru fapte, e nesustenabil\u0103(10), dac\u0103 nu chiar absurd\u0103: o opinie nu e opinie dec\u00e2t dac\u0103 poate fi exprimat\u0103. Dac\u0103 \u201efapta rea\u201c a posesorului unei p\u0103reri const\u0103 \u00een simpla ei enun\u0163are, atunci singura \u201esolu\u0163ie\u201c sunt minciuna \u015fi ipocrizia, drum pe care Spinoza a refuzat s\u0103 mearg\u0103.
\nChiar dac\u0103 decizia excomunic\u0103rii s-a luat \u00een unanimitate de c\u0103tre membrii comunit\u0103\u0163ii, explica\u0163ia folosirii acestei formule excesive se afl\u0103 probabil \u00een rela\u0163ia personal\u0103 dintre Mortera \u015fi t\u00e2n\u0103rul Spinoza. Dup\u0103 c\u00e2te se cunosc din via\u0163a lui Mortera, pare tipul liderului: devine \u015fef rabin \u00een urma c\u00e2\u015ftig\u0103rii unei ample dispute teologice despre pedeapsa ve\u015fnic\u0103. Fusese prieten apropiat cu unchiul tat\u0103lui lui Baruch \u015fi pare plauzibil c\u0103 investise emo\u0163ional \u00een odrasla lui Miguel. Severitatea \u015fi inflexibilitatea ortodoxiei sale vor fi displ\u0103cut elevului Spinoza. Suntem \u00een 1656, Baruch are doar 24 ani. C\u00e2nd prime\u015fte raportul despre ereziile lui Spinoza de la tinerii intrepizi, Mortera face o scen\u0103, nu-\u015fi crede urechilor, cere reconfirm\u0103ri. \u00ce\u015fi va fi pus, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, mari speran\u0163e \u00een t\u00e2n\u0103rul \u00eenv\u0103\u0163\u0103cel. \u00cei ofer\u0103 \u015fansa de a retracta, pe care Spinoza o respinge obraznic: \u201e\u00cen\u0163eleg gravitatea amenin\u0163\u0103rii tale, iar \u00een schimb pentru efortul pe care l-ai f\u0103cut ca s\u0103 m\u0103 \u00eenve\u0163i limba ebraic\u0103, d\u0103-mi voie s\u0103 te \u00eenv\u0103\u0163 cum s\u0103 m\u0103 excomunici\u201c. \u00cencerc\u0103rile rabinilor de a-l readuce pe \u201ecalea cea bun\u0103\u201c \u00eenainte de a-l condamna definitiv \u00ee\u015fi urmeaz\u0103 cursul obi\u015fnuit. Lui Spinoza i ofer\u0103 chiar o rent\u0103 de o mie de guilderi ca s\u0103 p\u0103streze aparen\u0163ele. Separarea de facto avusese deja loc.
\nYovel pune fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 punctul de vedere al comunit\u0103\u0163ii iudaice din Amsterdam \u015fi cel al lui Spinoza \u00een \u00eencercarea de a le da o valoare oarecum echivalent\u0103. Pe de o parte, rabinii ar fi fost obliga\u0163i, pentru a-\u015fi \u0163ine laolalt\u0103 comunitatea \u015fi pentru a-i asigura sus\u0163inerea autorit\u0103\u0163ilor olandeze, s\u0103 arate atitudine ferm\u0103 fa\u0163\u0103 de orice tentativ\u0103 de apostazie. Pe de alt\u0103 parte, chemarea interioar\u0103 a lui Spinoza \u00ee\u015fi avea justificarea \u00eentr-un sim\u0163 al libert\u0103\u0163ii intelectuale incompatibil cu aceast\u0103 comunitate. Dup\u0103 Yovel, deci, ambele tabere ar fi avut dreptate \u00een felul lor, iar divor\u0163ul, evident voluntar de ambele p\u0103r\u0163i, ar fi fost nonviolent.
\nFapt este c\u0103 ura \u015fi setea de coerci\u0163ie r\u0103mase ca excrescen\u0163e psihice ale neputin\u0163ei de a duce fizic la \u00eendeplinire litera Torei prin, de pild\u0103, lapidarea condamnatului nu pot fi echivalate cu dorin\u0163a de libertate \u015fi de cunoa\u015ftere ne\u00eengr\u0103dit\u0103 care l-a mi\u015fcat pe Spinoza. De asemenea, dispropor\u0163ia dintre cele dou\u0103 \u201etabere\u201c n-ar trebui trecut\u0103 cu vederea. S-ar fi putut, a\u015fadar, concede lui Yovel defini\u0163ia pe care o d\u0103 excomunic\u0103rii lui Spinoza ca \u201eciocnire non-tragic\u0103 \u00eentre dou\u0103 puncte de vedere valide\u201c i\u00b0 dac\u0103 consecin\u0163ele ei ar fi fost, \u00een inten\u0163ie, doar religioase. Deplina izolare familial\u0103, financiar\u0103 \u015fi social\u0103 a unui apostat, at\u00e2t fa\u0163\u0103 de iudei c\u00e2t \u015fi fa\u0163\u0103 de cre\u015ftini, era definitivat\u0103 de excomunicare. \u00cen urma unei afurisiri mai pu\u0163in dure petrecute cu \u015faisprezece ani \u00een urm\u0103, coreligionarul Uriel da Costa se \u00eempu\u015fcase \u00een cap; ii\u00b0 dac\u0103 atentatul la via\u0163a lui Spinoza petrecut pe treptele sinagogii \u00eentr-o sear\u0103 din perioada judec\u0103rii sale n-ar sugera existen\u0163a unor sentimente nu tocmai neutre \u00eentre membrii comunit\u0103\u0163ii cu privire la \u201eeretic\u201c; \u015fi iii\u00b0 dac\u0103 rabinii nu \u015fi-ar fi continuat persecu\u0163iile folosindu-se de autorit\u0103\u0163ile civile \u015fi ecleziastice olandeze (motiv pentru care Spinoza a fost obligat s\u0103 se mute din ora\u015f).
\nAtunci, evreii prigoni\u0163i din Peninsula Iberic\u0103 nu ar fi fost ei \u00een\u015fi\u015fi prigonitori, iar cuvintele amare ale lui Prada \u2013 \u201eSe pare c\u0103 ace\u015fti evrei vor s\u0103 instituie o Inchizi\u0163ie \u00een Amsterdam\u201c \u2013 n-ar fi putut fi dec\u00e2t o glum\u0103 proast\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen prima jum\u0103tate a secolului al XVII-lea, o bun\u0103 parte din comunitatea iudaic\u0103 din peninsula iberic\u0103 se refugiase la Amsterdam de frica Inchizi\u0163iei. Olanda era \u00een epoc\u0103 cel mai liberal dintre statele europene \u015fi i-a primit pe evrei cu condi\u0163ia respect\u0103rii unei conven\u0163ii(1). \u00cen aceast\u0103 comunitate se n\u0103\u015ftea, la 24 noiembrie 1632, Baruch de Spinoza.… Cite\u0219te mai mult »Excomunicarea lui Spinoza<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[15464],"class_list":["post-25101","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-baruch-de-spinoza-biografie"],"views":4005,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25101","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25101"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25101\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25102,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25101\/revisions\/25102"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25101"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25101"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25101"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}