{"id":25097,"date":"2015-11-28T12:38:05","date_gmt":"2015-11-28T10:38:05","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=25097"},"modified":"2015-11-28T12:38:05","modified_gmt":"2015-11-28T10:38:05","slug":"nevoia-de-echilibru","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/nevoia-de-echilibru\/","title":{"rendered":"Nevoia de echilibru"},"content":{"rendered":"

Crizele pe care le traverseaz\u0103 omenirea scot tot mai mult \u00een eviden\u0163\u0103 nevoia de echilibru. Mai pu\u0163ine r\u0103zboaie, mai mult\u0103 pace. La nivelul rela\u0163iilor dintre state, democra\u0163ia se realizeaz\u0103 \u00een cadrul ONU, de aceea ar trebui s\u0103 ne re\u00eentoarcem cu mai mult\u0103 convingere la mecanismele de solu\u0163ionare a conflictelor de care dispune Organiza\u0163ia. Este ignorat\u0103 de marile puteri? S\u0103 fie reformat\u0103. Oricum, spiritul Cartei r\u0103m\u00e2ne valabil, ne arat\u0103 c\u0103 r\u0103zboiul nu trebuie s\u0103 devin\u0103 nici un scop, nici un mijloc universal de stingere a diferendelor. Doar cultura \u015fi umanismul au drept la universalism.
\nPentru c\u0103 este ultima cronic\u0103 ce apare \u00een revista Cultura, a c\u0103rei direc\u0163ie programatic\u0103 i-am \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit-o ani buni, m\u0103 voi opri la c\u00e2teva aspecte ale vie\u0163ii noastre de europeni. Motivul? Europa nu tr\u0103ie\u015fte zile faste. \u00cent\u00e2rzierea procesului de reforme institu\u0163ionale \u015fi referendumul promis de premierul David Cameron privind perspectiva Marii Britanii \u00een Uniunea European\u0103 apas\u0103 pe unitatea europenilor. Acestora li se adaug\u0103 \u00eengrijor\u0103rile provocate de angajamentele militare \u00een Siria \u015fi \u00een alte col\u0163uri de lume.
\n\u00centr-una din zilele trecute, Helmut Schmidt, fost cancelar al Germaniei de dinainte de re-unificare, a trecut \u00een pacea C\u00e2mpiilor Elizee. A fost un mare european, o parte din opiniile lui nu sunt comune, a\u015fa \u00eenc\u00e2t merit\u0103 s\u0103-l evoc\u0103m.
\nR\u0103zboi \u015fi terorism<\/strong>
\nTocmai c\u00e2nd ap\u0103ruser\u0103 unele speran\u0163e pentru pace \u2013 \u00een\u0163elegerea Obama-Putin pentru o solu\u0163ie politic\u0103 \u00een Siria, \u00een sf\u00e2r\u015fit acceptarea de c\u0103tre guvernul francez ca Fran\u0163a s\u0103 formeze o coali\u0163ie \u00eempreun\u0103 cu SUA \u015fi Rusia pentru lichidarea Statului Islamic, la care trebuie ad\u0103ugate progresele realizate la Conferin\u0163a de la Viena \u00een aceea\u015fi problem\u0103 \u2013, mercenarii mor\u0163ii au lovit \u00een inima Parisului. Greu de imaginat o replic\u0103 mai diabolic\u0103 la \u00eencerc\u0103rile de a fi pus\u0103 mai mult\u0103 ordine \u00een lume. Nu \u015ftiu c\u00e2t de real\u0103 este puterea militar\u0103 a fundamentali\u015ftilor islami\u015fti, dar for\u0163a cu care ei \u00ee\u015fi preg\u0103tesc \u015fi \u00eenf\u0103ptuiesc crimele cre\u015fte. Tragedia de la Paris se adaug\u0103 \u015firului de acte de barbarie \u00eencepute la 11 septembrie 2001 la New York \u015fi continuate \u00een Marea Britanie, Rusia, Spania, Belgia, Nigeria, Algeria etc. Cruciada \u00eempotriva terorismului este imperativ\u0103. Tragedia francezilor se poate reproduce oric\u00e2nd \u015fi \u00een orice alte spa\u0163ii: na\u0163ionale, culturale sau religioase. R\u0103zboaiele, subdezvoltarea \u015fi s\u0103r\u0103cia se afl\u0103, separat sau \u00eempreun\u0103, printre cauzele acestui fenomen a c\u0103rui amploare este tot mai mare. Le revine liderilor mondiali s\u0103 g\u0103seasc\u0103 solu\u0163ii. Una dintre acestea ar fi \u00eenchiderea c\u00e2t mai multor conflicte militare care incendiaz\u0103 Orientul Mijlociu. R\u0103zboaiele din regiune au condus la dezechilibre majore demografice, economice \u015fi sociale. Exist\u0103 \u015fi un pericol de ordin psihologic care poate s\u0103 afecteze nervul oric\u0103rei na\u0163iuni s\u0103n\u0103toase. \u00cen primele zile de dup\u0103 tragedia de la Paris unitatea francezilor p\u0103rea f\u0103r\u0103 cusur; nu peste mult timp au reap\u0103rut puseurile extremiste, cererile de expulzare a islami\u015ftilor, de distrugere a moscheilor \u015fi de \u00eenchidere a grani\u0163elor.
\nPromisiuni de campanie, <\/strong>
\nrealit\u0103\u0163i economice<\/strong>
\nBritanic adev\u0103rat, premierul David Cameron se \u0163ine de cuv\u00e2nt \u015fi reia promisiunea din campania electoral\u0103 care i-a adus victoria: organizarea unui referendum care s\u0103 decid\u0103 destinul Marii Britanii \u00een Uniunea European\u0103. Se vor limpezi apele Canalului M\u00e2necii sau se vor tulbura mai mult? Speciali\u015ftii sus\u0163in c\u0103 ie\u015firea ar fi catastrofal\u0103 pentru economia britanic\u0103. Pe plan european, chiar \u00een cazul unui e\u015fec, acest tip de recurs la consultarea popular\u0103 poate da idei partidelor extremiste, anti-europene, din alte state. Oricum, referendumul britanic va deveni unul dintre testele de rezisten\u0163\u0103 la care este supus proiectul european.
\nDecizia organiz\u0103rii referendumului, sus\u0163ine David Cameron, depinde de modul \u00een care Bruxelles-ul este dispus s\u0103 satisfac\u0103 cererile Londrei pentru o reform\u00e3 institu\u0163ional\u0103 profund\u0103 a Uniunii Europene. O prim\u0103 propunere se refer\u0103 la revenirea la formula flexibil\u0103 a Pie\u0163ei Comune, adic\u0103 Uniunea European\u0103 s\u0103 redevin\u0103 \u201eo pia\u0163\u0103 comun\u0103\u201c \u015fi s\u0103 nu devin\u0103 \u201eo \u0163ar\u0103 comun\u0103\u201c. Marea Britanie simte nevoia unei mai mari libert\u0103\u0163i \u00een capacitatea de a \u00eencheia acorduri comerciale cu \u0163\u0103ri din afara UE cum ar fi Japonia, China \u015fi Statele Unite. Moneda na\u0163ional\u0103 britanic\u0103, lira sterlin\u0103, s\u0103 circule f\u0103r\u0103 discriminare \u00een zona euro; aceasta echivaleaz\u0103 cu recunoa\u015fterea existen\u0163ei mai multor devize oficiale \u00een interiorul Uniunii Europene. Londra dore\u015fte s\u0103 fie exceptat\u0103 de la angajamentele de construc\u0163ie a unei \u201euniuni tot mai str\u00e2nse\u201c. Aici avem o subtil\u0103 formulare a \u201eexcep\u0163ionalismului britanic\u201c \u00een sensul ca Marea Britanie s\u0103-\u015fi consolideze dreptul la independen\u0163\u0103 \u00een interiorul Uniunii Europene. \u00cen privin\u0163a tratamentului imigran\u0163ilor, Londra dore\u015fte un moratoriu de patru ani care s\u0103-i permit\u0103 s\u0103 nu aplice normele comunitare de alocare a drepturilor sociale noilor veni\u0163i pe teritoriul britanic. Bruxelles-ul consider\u0103 c\u0103 par\u0163ial, cel pu\u0163in, aceste condi\u0163ii sunt \u201eextrem de problematice\u201c \u015fi c\u0103 acceptarea lor ar conduce la o discriminare \u00eentre state \u015fi cet\u0103\u0163enii europeni. Vizionarii consider\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 tocmai aceste cereri vor putea s\u0103 inspire o adev\u0103rat\u0103 reform\u0103 a institu\u0163iilor europene.
\n\u00cen partea opus\u0103 perspectivei britanice asupra viitorului Uniunii Europene \u2013 o organiza\u0163ie cu geografie politic\u0103 diversificat\u0103 \u2013, exist\u0103 \u015fi opinia restr\u00e2ngerii ariei acesteia. Spaniolul Miguel Angel Moratinos, fost ministru de externe, belgianul Philippe Maystadt, fost ministru de finan\u0163e, economistul francez Pierre Larrouturou \u015fi Michel Rocard, fost prim-ministru al Fran\u0163ei propun o refondare a Europei \u00een jurul unui proiect realist realizat cu un num\u0103r mai mic de state. Autorii acestui concept provin din curente ideologice socialiste. Teza lor de politicieni de st\u00e2nga merge spre o formul\u0103 constr\u00e2ng\u0103toare, diferit\u0103 de cea a premierului Cameron, adept al extinderii \u015fi flexibilit\u0103\u0163ii institu\u0163ionale a Uniunii Europene, al sl\u0103birii dependen\u0163ei fa\u0163\u0103 de centru.
\nUn german deosebit<\/strong>
\nViziunea lui Helmut Schmidt \u00een privin\u0163a Uniunii Europene \u2013 fac o \u00eentoarcere omagial\u0103 pentru marele disp\u0103rut \u2013 este legat\u0103 de istoria continentului v\u0103zut\u0103 ca o succesiune de competi\u0163ii economice \u015fi politice sau confrunt\u0103ri militare. Schmidt nu-\u015fi \u00eencurajeaz\u0103 succesorii \u00een ambi\u0163ii de leadership. \u00centr-o emisiune la canalul de televiziune ARD, din 7 august 2012, fostul cancelar a declarat c\u0103 Germania va avea un handicap major \u00een propria istorie dac\u0103 \u00ee\u015fi propune s\u0103 joace rolul de lider european. \u201eAuschwitz \u015fi exterminarea a \u015fase milioane de evrei, ca \u015fi r\u0103zboiul mondial al lui Hitler, sunt evenimente \u00eenr\u0103d\u0103cinate \u00een mentalul popoarelor europene, a\u015fa \u00eenc\u00e2t un rol de lider al Germaniei \u00een Europa este exclus \u015fi va fi astfel pentru mult timp de aici \u00eenainte\u201c. Helmut Schmidt s-a \u00een\u015felat, dup\u0103 cum constat\u0103m ast\u0103zi. El r\u0103m\u00e2ne un politician curajos, continuator al \u201epoliticii spre Est\u201c, Ostpolitik, concept lansat de predecesorul lui, cancelarul Willy Brand \u00een 1969. Ast\u0103zi, doamna Angela Merkel p\u0103streaz\u0103 aceast\u0103 direc\u0163ie \u00een politica Berlinului, are o pozi\u0163ie nuan\u0163at\u0103 fa\u0163\u0103 de cea a partenerilor europeni din Est, Polonia, \u0162\u0103rile Baltice, Rom\u00e2nia, \u00een privin\u0163a raporturilor cu Rusia. Aceast\u0103 orientare nu este singura care \u00eel particularizeaz\u0103 pe Helmut Schmidt \u00een politica Germaniei. Dup\u0103 p\u0103r\u0103sirea scenei politice, el a condus revista Die Zeit devenind unul dintre marii comentatori de politic\u0103. Trei sferturi dintre germani\u00a0 l-au socotit p\u00e2n\u0103 la moarte, survenit\u0103 la 91 de ani, o autoritate moral\u0103, de\u015fi opiniile lui puteau s\u0103-i contrarieze pe unii dintre ei. Voi aminti dou\u0103 exemple. \u00cen 2011 el a publicat un eseu despre locul religiei \u00een societatea globalizat\u0103, intitulat Religion in der Verantwortung (Exerci\u0163iul responsabil al religiei) \u00een care nu se arat\u0103 deloc tolerant fa\u0163\u0103 de Biseric\u0103. Amintesc, apoi, c\u0103 \u00een c\u0103r\u0163ile lui \u2013 a publicat circa treizeci \u2013, Schmidt a comb\u0103tut ideea multiculturalismului \u015fi a fost sceptic \u00een privin\u0163a politicii de integrare a emigran\u0163ilor musulmani \u00een societatea german\u0103. Profe\u0163ie?
\nMai mult optimism<\/strong>
\nLa ultima reuniune G-20 (15-16 noiembrie), reprezentan\u0163ii statelor participante au convenit s\u0103 sus\u0163in\u0103 la apropiata Conferin\u0163\u0103 mondial\u0103 pe probleme climaterice, de la Paris, adoptarea unui document care s\u0103 consacre angajamentul statelor pentru reducerea cu 2% a emisiilor de gaze cu efect de ser\u0103. R\u0103m\u00e2ne ca exper\u0163ii s\u0103 g\u0103seasc\u0103 solu\u0163ii pentru finan\u0163area Planului de ac\u0163iune. Deocamdat\u0103, marii poluatori nu s-au ar\u0103tat prea genero\u015fi. C\u00e2nd este vorba de fonduri, \u00eentotdeauna apar obstacole. At\u00e2ta timp c\u00e2t exist\u0103 voin\u0163\u0103 politic\u0103 \u2013 iar aceasta s-a constatat nu numai la reuniunea G-20 \u2013, s\u0103 r\u0103m\u00e2nem optimi\u015fti. La Paris, \u00een primele zile ale lunii decembrie, printre cei 120 de \u015fefi de stat care \u015fi-au anun\u0163at participarea se vor afla pre\u015fedin\u0163ii Xi Jinping \u015fi Barack Obama, conduc\u0103torii statelor cu cea mai consistent\u0103 \u201econtribu\u0163ie\u201c la poluarea Terrei. \u015ei, desigur, cu cea mai mare responsabilitate.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Crizele pe care le traverseaz\u0103 omenirea scot tot mai mult \u00een eviden\u0163\u0103 nevoia de echilibru. Mai pu\u0163ine r\u0103zboaie, mai mult\u0103 pace. La nivelul rela\u0163iilor dintre state, democra\u0163ia se realizeaz\u0103 \u00een cadrul ONU, de aceea ar trebui s\u0103 ne re\u00eentoarcem cu mai mult\u0103 convingere la mecanismele de solu\u0163ionare a conflictelor de care dispune Organiza\u0163ia. Este ignorat\u0103… Cite\u0219te mai mult »Nevoia de echilibru<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[15462,15461,5883],"class_list":["post-25097","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-intelegerea-obama-putin","tag-lichidarea-statului-islamic","tag-siria"],"views":2788,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25097","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25097"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25097\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25098,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25097\/revisions\/25098"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25097"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25097"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25097"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}