{"id":25095,"date":"2015-11-28T12:36:21","date_gmt":"2015-11-28T10:36:21","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=25095"},"modified":"2015-11-28T12:36:21","modified_gmt":"2015-11-28T10:36:21","slug":"varianta-tehnocrata-sau-iluzoria-solutie-de-avarie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/varianta-tehnocrata-sau-iluzoria-solutie-de-avarie\/","title":{"rendered":"Varianta tehnocrat\u0103 sau  iluzoria solu\u0163ie de avarie"},"content":{"rendered":"<p>Este at\u00e2t de asurzitor apelul public la \u201eschimbare\u201c, \u00eenc\u00e2t pentru mul\u0163i concet\u0103\u0163eni simpla \u00eenlocuire a unor \u201efiguri\u201c cu altele a\u015fa-zis \u201enoi\u201c \u015fi asumarea anapoda (deocamdat\u0103 pur declarativ) a revendic\u0103rilor str\u0103zii, \u00een condi\u0163iile nesocotirii votului popular (c\u0103 tot strig\u0103m, sus \u015fi tare, c\u0103 vrem democra\u0163ie), ar fi suficiente \u00een vederea \u00eendrept\u0103rii lucrurilor \u00een \u201edirec\u0163ia cea bun\u0103\u201c. \u00cen special cuv\u00e2ntul magic \u201etehnocrat\u201c este \u00een stare s\u0103 anestezieze orice demers ra\u0163ional \u015fi s\u0103 stimuleze instinctul gregar. De aici, o nevoie acut\u0103 de limpezire a lucrurilor. M\u0103car c\u00e2teva premise pot fi identificate, sper, \u00een r\u00e2ndurile care urmeaz\u0103.<br \/>\n<strong>Specia care se pl\u00e2nge<\/strong><br \/>\n\u00cen toiul primelor schimb\u0103ri dramatice de dup\u0103 anul 1989 (\u00eentr-o zi de vineri, 21 februarie 1992), la Coll\u00e8ge de France, rostindu-\u015fi lec\u0163ia de deschidere a Catedrei Europene, Wolf Lepenies lansa formula \u201especia care se pl\u00e2nge\u201c, respectiv majoritatea politicienilor din epoc\u0103 \u015fi, \u00een sens opus, desemna \u201eintelectualitatea tehnic\u0103\u201c drept adev\u0103rata promotoare a progresului umanit\u0103\u0163ii.<br \/>\nMi-am amintit de acel moment \u00een aceste zile, c\u00e2nd ac\u0163iunile teroriste din Fran\u0163a se afl\u0103 \u00een centrul aten\u0163iei \u00eentregii umanit\u0103\u0163i, \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu ceea ce \u00eenseamn\u0103 actul guvern\u0103rii la nivel na\u0163ional, comunitar \u015fi global. Am cercetat \u015fi documentele referitoare la evenimentele din Rom\u00e2nia din jurul datei de 21 februarie 1992. Se \u00eencheia, \u00een acea vineri, campania electoral\u0103 pentru al doilea tur de scrutin la primele alegeri locale postdecembriste, tur c\u00e2\u015ftigat de CDR \u00een Bucure\u015fti \u015fi \u00een celelalte mari ora\u015fe (iat\u0103, o\u2026 schimbare!), iar premierul tehnocrat, Theodor Stolojan, \u00eel \u00eent\u00e2mpina pe secretarul general al NATO, Manfred W\u00f6rner, aflat \u00een a doua vizit\u0103 \u00een Rom\u00e2nia (prima tot la invita\u0163ia unui premier din r\u00e2ndurile tehnocra\u0163ilor converti\u0163i la politic\u0103, Petre Roman). Orientarea pro-integrare european\u0103 \u015fi euroatlantic\u0103 era, astfel, reafirmat\u0103 deosebit de puternic, \u00eentr-o manier\u0103 specific\u0103 unui curs ireversibil.<br \/>\nCam a\u015fa vin lucrurile \u201ede se leag\u0103\u201c. C\u0103ut\u0103m repere, semnifica\u0163ii, sensuri, rosturi etc., \u00eens\u0103 ele sunt l\u00e2ng\u0103 noi \u015fi ne clarific\u0103m greu deoarece nu prea exist\u0103 leacuri imbatabile \u00eempotriva amneziei.<br \/>\nDe c\u00e2nd s-a constituit primul Guvern (\u00een accep\u0163iunea modern\u0103) din Principatele Rom\u00e2ne (15 ianuarie 1959, la Ia\u015fi) \u015fi al doilea (25 ianuarie 1959, la Bucure\u015fti) cu premierii Vasile Sturdza \u015fi, respectiv, Ioan Al. Filipescu, ambii \u201etehnocra\u0163i\u201c juri\u015fti, \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre (peste 150 de \u015fefi ai Executivelor) a fost tot timpul prezent\u0103, fie \u015fi numai implicit, tema \u201etehnocra\u0163iei\u201c \u015fi a \u201etehnocra\u0163ilor\u201c. Chiar dac\u0103 premierii aveau, la baz\u0103, meserii din sfera tehnicii (la unele dintre cele mai celebre cazuri m\u0103 voi referi ceva mai la vale), s-au afirmat, \u00een zdrobitoarea lor majoritate, \u015fi ca politicieni. Diferen\u0163ele de ordin valoric (din orice unghi vom privi lucrurile) au fost enorme, dar aici discut\u0103m doar despre forma\u0163ia profesional\u0103 a prim-mini\u015ftrilor Rom\u00e2niei de-a lungul a peste 150 de ani.<br \/>\nCei mai mul\u0163i erau considera\u0163i ceea ce, \u00eendeob\u015fte, se zice c\u0103 ar fi intelectuali, dac\u0103 lucrurile se judec\u0103 mai ales dup\u0103 diplome. Se pot consemna zeci de situa\u0163ii \u00een care premierii fuseser\u0103 absolven\u0163i a trei facult\u0103\u0163i. Exemplul cel mai \u201epitoresc\u201c este, poate, cel al lui Constantin Argetoianu, doctor \u00een medicin\u0103, licen\u0163iat \u00een Drept \u015fi Litere. A fost pre\u015fedinte al Consiliului de Mini\u015ftri pe o perioad\u0103 de mai pu\u0163in de dou\u0103 luni (28 septembrie \u2013 23 noiembrie 1939), dar succesiv, \u015fi chiar \u00een mai multe r\u00e2nduri, \u00eencep\u00e2nd din 1920, a ocupat fotoliile de ministru de Interne, ministru de Externe, pre\u015fedinte al Senatului, \u00een vreme ce a trecut prin&#8230; opt partide.<br \/>\nEste interesant de observat, \u00een limita \u201eprofilului\u201c paginii de fa\u0163\u0103, c\u0103 numero\u015fi premieri au avut (e drept, \u00een propor\u0163ii diferite) preocup\u0103ri serioase \u015fi persistente de ordin economic, \u00een postura lor de latifundiari, proprietari de fabrici, de juc\u0103tori la burs\u0103, de de\u0163in\u0103tori de ranguri \u00eenalte \u00een sistemul bancar etc. \u00cen perioada comunist\u0103, prin \u00eens\u0103\u015fi natura regimului, to\u0163i premierii s-au ocupat, preponderent, de economie, unii av\u00e2nd chiar studii superioare \u00een domeniu, nu \u201epe puncte\u201c, ci \u00een anii interbelici.<br \/>\n<strong>O democra\u0163ie \u201eintrat\u0103 la ap\u0103\u201c<\/strong><br \/>\nAvem de-a face cu un incredibil cumul de confuzii (neinten\u0163ionate ori induse profesionist) determinate de \u00eens\u0103\u015fi defini\u0163ia \u201etehnocratului\u201c \u015fi a \u201etehnocra\u0163iei\u201c. Ele sunt \u201epatul germinativ\u201c al manevrelor politicianiste menite s\u0103 dea o spoial\u0103 de legitimitate a\u015fa-zisului \u201eGuvern de tehnocra\u0163i\u201c.<br \/>\nSigur, o abordare exclusiv \u201eeconomist\u0103\u201c a situa\u0163iei \u00een care ne afl\u0103m nu acoper\u0103 dec\u00e2t o mic\u0103 parte din cauzele \u00eengrijor\u0103rilor, mai ales din perspectiva impus\u0103 de absen\u0163a bugetului public, de incertitudinile legate de intrarea \u00een vigoare a noilor Coduri fiscale, de inten\u0163ia proclamat\u0103 \u015fi neonorat\u0103 de mai toat\u0103 clasa politic\u0103 de a adopta o lege unitar\u0103 de salarizare a bugetarilor, de reglementare a achizi\u0163iilor publice (\u015fi enumerarea poate s\u0103 continue pe multe pagini de revist\u0103).<br \/>\nDac\u0103 este s\u0103 ne referim, totu\u015fi, la \u201etehnocra\u0163i\u201c \u015fi la \u201etehnocra\u0163ie\u201c, fie \u015fi numai \u00een sfera economiei, s-ar cuveni s\u0103 avem drept postulat cuvintele lui Keynes, \u015fi anume c\u0103 \u201esuntem, cu to\u0163ii, prizonierii unei (unor) min\u0163i celebre defuncte\u201c. Majoritatea dic\u0163ionarelor, \u00een baza unor lucr\u0103ri \u2013 la r\u00e2ndul lor \u2013 celebre \u00een materie (ca s\u0103-l cit\u0103m tot pe Keynes, \u00een ciuda libertarienilor de toate tipurile, inclusiv de aici, de pe malurile D\u00e2mbovi\u0163ei), precum cele ale lui Max Weber, William Henry Smith, Howard Scott, definesc \u201etehnocra\u0163ia\u201c prin men\u0163ionarea a dou\u0103 ipostaze: \u201e1) orientare \u00een sociologia \u015fi politologia contemporan\u0103 potrivit c\u0103reia rolul principal, determinant \u00een conducerea societ\u0103\u0163ii trebuie s\u0103 revin\u0103 speciali\u015ftilor din diverse domenii \u015fi 2) sistem de guvernare controlat de tehnicieni, ca alternativ\u0103 la sistemul \u00een care conducerea este exercitat\u0103 de politicieni\u201c. Sunt multe varia\u0163iuni pe temele enun\u0163ate de respectivele defini\u0163ii, \u00eens\u0103 \u2013 \u00een esen\u0163\u0103 \u2013 totul se \u201e\u00eenv\u00e2rte\u201c \u00een jurul lor.<br \/>\n\u00cen condi\u0163iile \u00een care ne limit\u0103m la istoria na\u0163ional\u0103, ne ajut\u0103 s\u0103 ne dumirim, \u00eenainte de orice teorie, cazurile concrete. Cele mai expresive sunt oferite de familia Br\u0103tienilor. Ion C. Br\u0103tianu urmase, la Paris, cursuri inginere\u015fti, Ion I.C. Br\u0103tianu s-a format ca inginer la \u015ecoala de Poduri \u015fi \u015eosele din Bucure\u015fti, fratele s\u0103u, Vintil\u0103 Br\u0103tianu, absolvise \u00een Fran\u0163a cursurile de inginer constructor, Constantin (Dinu) Br\u0103tianu a fost primul inginer de mine din Rom\u00e2nia, \u00een urma absolvirii \u015ecolii Na\u0163ionale de profil din Fran\u0163a. \u00cen ceea ce \u00eei prive\u015fte pe primii doi, tat\u0103l \u015fi fiul, nimeni nu poate nega c\u0103 au fost adev\u0103ra\u0163i b\u0103rba\u0163i de stat \u015fi c\u0103 ceilal\u0163i doi s-au remarcat ca politicieni redutabili. \u00cei putem considera \u201etehnocra\u0163i\u201c sau numai \u201eoameni politici\u201c? Observ\u0103m c\u0103 liniile de demarca\u0163ie sunt imposibil de trasat. \u015ei atunci ce facem? Batem apa-n piu\u0103 pe tema \u201etehnocra\u0163iei\u201c?<br \/>\nMai aproape (foarte aproape) de zilele noastre am avut doi prim-mini\u015ftri \u201etehnocra\u0163i\u201c, Theodor Stolojan \u015fi Mugur Is\u0103rescu. Cum aceste dou\u0103 \u201ecazuri\u201c sunt mai bine cunoscute, s\u0103 ne reamintim doar c\u0103 ambii au fost implica\u0163i (totu\u015fi) \u00een politic\u0103, at\u00e2t \u00eenainte, c\u00e2t \u015fi dup\u0103 decembrie 1989, o implicare \u00een sens \u201epartidic\u201c. Mai mult \u015fi mai multe nu este necesar s\u0103 ne reamintim.<br \/>\nC\u00e2nd \u00een calitate de premier \u015fi\/ sau de ministru e\u015fti chemat s\u0103 concepi \u015fi s\u0103 aplici politici publice, devine absurd\u0103 delimitarea dogmatic\u0103 la care m\u0103 refer. Ceea ce r\u0103m\u00e2ne de apreciat vizeaz\u0103 competen\u0163a profesional\u0103 (\u00eenc\u0103 Max Weber vorbea despre \u201eprofesia de om politic\u201c), modul \u00een care instruirea, educa\u0163ia, experien\u0163a permit exercitarea unei anumite func\u0163ii publice (\u00een esen\u0163a ei, politic\u0103), \u00een osmoz\u0103 cu doza de responsabilitate, de moralitate sub care orice personaj din spa\u0163iul guvernamental devine indezirabil. Situa\u0163ia de avarie din sfera politic\u0103, ap\u0103rut\u0103 tot ca efect al unei politici prin care regimul democratic s-a \u201ecomprimat\u201c semnificativ (ce mai conteaz\u0103 votul popular?), impune solu\u0163ii pe care \u00een nici un caz un \u201eguvern tehnocrat\u201c nu le poate pune \u00een aplicare (chiar dac\u0103 \u2013 printr-un miracol \u2013 le g\u0103se\u015fte) \u00een afara jocului politic autentic.<br \/>\nOricum, a opera cu un singur criteriu \u2013 cel al apartenen\u0163ei la un partid \u2013 \u00een vederea departaj\u0103rii unui \u201etehnocrat\u201c de un \u201epolitician\u201c nu \u00eenseamn\u0103 altceva dec\u00e2t praf \u00een ochii unui electorat debusolat. Deocamdat\u0103 at\u00e2t despre \u201eguvernul de tehnocra\u0163i\u201c, nu \u00eenainte, \u00eens\u0103, de a reaminti c\u0103 prime\u015fte drept mo\u015ftenire cel mai \u00eenalt ritm de cre\u015ftere economic\u0103 din UE \u00een trimestrul III\/2015. Va reu\u015fi, oare, s\u0103 strice fie \u015fi numai ceea ce au reparat predecesorii?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Este at\u00e2t de asurzitor apelul public la \u201eschimbare\u201c, \u00eenc\u00e2t pentru mul\u0163i concet\u0103\u0163eni simpla \u00eenlocuire a unor \u201efiguri\u201c cu altele a\u015fa-zis \u201enoi\u201c \u015fi asumarea anapoda (deocamdat\u0103 pur declarativ) a revendic\u0103rilor str\u0103zii, \u00een condi\u0163iile nesocotirii votului popular (c\u0103 tot strig\u0103m, sus \u015fi tare, c\u0103 vrem democra\u0163ie), ar fi suficiente \u00een vederea \u00eendrept\u0103rii lucrurilor \u00een \u201edirec\u0163ia cea bun\u0103\u201c.&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/varianta-tehnocrata-sau-iluzoria-solutie-de-avarie\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Varianta tehnocrat\u0103 sau  iluzoria solu\u0163ie de avarie<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[15460,15459],"class_list":["post-25095","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-actiunile-teroriste","tag-apelul-public-la-schimbare"],"views":3096,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25095","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25095"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25095\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25096,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25095\/revisions\/25096"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25095"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25095"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25095"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}