{"id":25092,"date":"2015-11-28T12:34:07","date_gmt":"2015-11-28T10:34:07","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=25092"},"modified":"2015-11-28T12:34:43","modified_gmt":"2015-11-28T10:34:43","slug":"chiar-ultimul-numar","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/chiar-ultimul-numar\/","title":{"rendered":"Chiar ultimul num\u0103r"},"content":{"rendered":"<p>&nbsp;<\/p>\n<p><em><strong>Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 rareori, \u015fi numai printr-o cu totul stranie coinciden\u0163\u0103 \u015fi ironie a sor\u0163ii, ca ziua de na\u015ftere a unui om s\u0103 coincid\u0103, peste timp, cu ziua decesului iar s\u0103rb\u0103toarea anivers\u0103rii s\u0103 fie spulberat\u0103 de preg\u0103tirile precipitate ale sinistrei \u00eenmorm\u00e2nt\u0103ri. O astfel de coinciden\u0163\u0103, devastatoare, care din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd se abate asupra unor oameni smulg\u00e2ndu-i dintre noi \u00een chip at\u00e2t de dureros, curm\u0103 acum la fel de implacabil destinul unei reviste culturale. Parc\u0103 prea brusc \u015fi prea nemeritat. Pentru c\u0103 la doar zece ani de la apari\u0163ia ei \u2013 sub sigla Funda\u0163iei Culturale Rom\u00e2ne \u2013, pe care \u00eei va \u00eemplini cur\u00e2nd, \u00een 8 decembrie, Cultura este o publica\u0163ie matur\u0103, redutabil\u0103, impetuoas\u0103. Date fiind \u00eemprejur\u0103rile \u00een care \u00eei fac necrologul, nu m\u0103 re\u0163in s\u0103 o spun f\u0103r\u0103 modestie. Cei care au citit-o, fie \u015fi sporadic, \u015ftiu c\u0103 prezen\u0163a ei \u00een spa\u0163iul nostru public a fost benefic\u0103.<\/strong><\/em><\/p>\n<p>Cultura a avut \u00een scurta sa via\u0163\u0103 mai multe merite \u015fi este de presupus c\u0103 m\u0103car c\u00e2teva dintre ele nu-i pot fi \u00een nici un caz contestate: a practicat jurnalismul cultural \u2013 gen care ast\u0103zi este \u00eentr-o profund\u00e3 \u015fi continu\u0103 degradare; a contribuit la repararea prejudiciului moral adus demnit\u0103\u0163ii jurnalistului de presta\u0163ia dezonorant\u0103 a ziari\u015ftilor mercenari, amelior\u00e2nd, implicit, percep\u0163ia asupra unei \u00eentregi categorii profesionale. Dar poate c\u0103 \u015fi mai important e faptul c\u0103 a redat unui public semnificativ, cultivat \u015fi exigent, \u00eencrederea \u00een institu\u0163ia de pres\u0103.<br \/>\nCultura a reu\u015fit toate acestea \u00eentr-o perioad\u0103 relativ scurt\u0103, de numai un deceniu. Pe c\u00e2t\u0103 vreme, alte publica\u0163ii, cu preten\u0163ii de moralitate, \u00een aceea\u015fi scurt\u0103 perioad\u0103 s-au m\u0103cinat \u00een luptele pentru putere, sacrific\u00e2ndu-\u015fi credibilitatea pe altarul celor mai \u00eenfocate partizanate politice. Jurnali\u015ftii \u2013 cu toate c\u0103 \u00een general oameni tineri \u2013 s-au dezbr\u0103cat ca de o vechitur\u0103 de etica profesional\u0103. Unii dintre ei \u2013 inclusiv din r\u00e2ndul gazetarilor culturali \u2013 s-au \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 \u00ee\u015fi schimbe potrivit cu \u00eemprejur\u0103rile \u201eorientarea\u201c, devenind, dup\u0103 exemplul politicienilor, slalomi\u015fti ori trasei\u015fti. \u015ei-au tr\u0103dat, cu alte cuvinte, cu s\u00e2nge rece statutul. S-au l\u0103sat antrena\u0163i \u00een combina\u0163ii \u015fi ma\u015fina\u0163iuni, s-au specializat \u00een denigr\u0103ri \u015fi demol\u0103ri pentru a fi pl\u0103ti\u0163i \u015fi trata\u0163i cu dispre\u0163ul cuvenit unor simpli prestatori de servicii. Sau crupieri cu r\u0103spunderi limitate. Servili \u015fi, prin aceasta, utili politicianismului, afacerismului \u015fi intereselor oculte. \u00cenduplec\u00e2nd pe la toate mesele de joc sau pe sub mese norocul juc\u0103torilor de for\u0163\u0103, rom\u00e2ni \u015fi str\u0103ini. Confund\u00e2nd \u00eentreaga Rom\u00e2nie cu un mare \u015fi bogat cazinou.<br \/>\nDar s\u0103 l\u0103s\u0103m deoparte aceste observa\u0163ii \u015fi s\u0103 ne \u00eentoarcem la Cultura, revista noastr\u0103 astfel conceput\u0103 \u00eenc\u00e2t ea \u00eens\u0103\u015fi s\u0103 fie un act de cultur\u0103, de civiliza\u0163ie \u015fi de civism.<br \/>\nProiectul care avea s\u0103-i dea na\u015ftere suna de la bun \u00eenceput generos: o publica\u0163ie socio-cultural\u0103 dedicat\u0103 afirm\u0103rii comunit\u0103\u0163ii intelectuale rom\u00e2ne\u015fti \u015fi (re)credibiliz\u0103rii culturii na\u0163ionale.<br \/>\nDar cum a fost posibil\u0103 realizarea lui?<br \/>\nSec\u0163iunile revistei, consacrate tuturor ramurilor \u015fi genurilor culturale, au fost configurate pe de o parte pentru a ilustra crea\u0163ia artistic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, din trecut \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezentul cel mai recent \u015fi mai viu, manifest\u0103rile \u015fi evenimentele rom\u00e2ne\u015fti din \u0163ar\u0103 \u015fi din str\u0103in\u0103tate, iar pe de alt\u0103 parte, pentru a stimula \u015fi promova dialogul culturii noastre cu celelalte culturi.\u00a0 Acestea fiind premisele, revista \u015fi-a ar\u0103tat totala disponibilitate de a se deschide \u00een chip democratic opiniilor, reflec\u0163iilor critice \u015fi dezbaterilor celor mai diverse asupra temelor na\u0163ionale, europene, globale care fr\u0103m\u00e2nt\u0103 \u00een momentul de fa\u0163\u0103 societatea rom\u00e2neasc\u0103. Sec\u0163iunile de istorie, politic\u0103, diploma\u0163ie, antropologie, literatur\u0103, filosofie, economie le-au reflectat \u00eentocmai. Nu au lipsit, fire\u015fte, nici istoriile de c\u0103l\u0103torie, agenda artelor, a literelor \u015fi delicioasele seriale de istorie a sportului.<br \/>\nOdat\u0103 cu trecerea anilor, \u015fi edi\u0163ie dup\u0103 edi\u0163ie, publica\u0163ia \u00eens\u0103\u015fi a sporit \u00eencrederea cititorilor s\u0103i \u00een demersul nostru jurnalistic de recuperare \u015fi reactivare a ata\u015famentului pentru cultur\u0103 \u00een r\u00e2ndul publicului larg.<br \/>\nDac\u0103 ne referim \u00eens\u0103 la punerea \u201e\u00een pagin\u0103\u201c a acestui proiect, ea a fost lucrarea unei voca\u0163ii fondatoare, a unei viziuni integratoare, a unei direc\u0163ii capabile s\u0103 atrag\u0103, s\u0103 mobilizeze \u015fi s\u0103 armonizeze o diversitate de personalit\u0103\u0163i culturale \u015fi \u015ftiin\u0163ifice, o multitudine de caractere \u015fi temperamente, de calit\u0103\u0163i, abilit\u0103\u0163i \u015fi aptitudini, de competen\u0163e intelectuale, sociale \u015fi profesionale \u015fi de eforturi umane, at\u00e2t de necesare realiz\u0103rii unui proiect comun de o asemenea amploare. Toate la un loc, \u00eens\u0103, au fost \u015fi vor r\u0103m\u00e2ne, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, m\u0103rturia unei solidarit\u0103\u0163i intelectuale, al unei comunic\u0103ri \u015fi al unei emo\u0163ii deopotriv\u0103 participative \u015fi stimulatoare.<br \/>\nC\u0103 lucrurile s-au petrecut a\u015fa, nu este deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103tor. Cultura a fost o revist\u0103 de atitudine, impregnat\u0103 de spiritul, de for\u0163a intelectual\u0103 \u015fi de concep\u0163ia meliorist\u0103 a lui Augustin Buzura, cel care a fondat-o pe o \u201emoral\u0103 de opozi\u0163ie\u201c, a condus-o \u015fi i-a dat prestigiu \u00een to\u0163i ace\u015fti ani. Augustin Buzura a considerat c\u0103 o publica\u0163ie de cultur\u0103 trebuie s\u0103 fie \u015fi un instrument democratic de reac\u0163ie fa\u0163\u0103 de orice fel de fals \u015fi fa\u0163\u0103 de orice atingere adus\u0103 demnit\u0103\u0163ii umane \u015fi libert\u0103\u0163ii. Ea av\u00e2nd de oferit rezervorul cel mai plin de idei, de resurse morale \u015fi energii creatoare, generatoare de empatie \u015fi coeziune cultural\u0103 \u015fi social\u0103. Iar o astfel de publica\u0163ie putea, \u00een credin\u0163a sa, s\u0103 serveasc\u0103 \u015fi s\u0103 apere cel mai bine cauzele \u015fi \u015fansele culturii rom\u00e2ne, acum \u015fi \u00een viitor.<br \/>\n\u00cenclin s\u0103 cred c\u0103 mesajul s\u0103u a fost de la bun \u00eenceput \u00een\u0163eles, iar mizele proiectului \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fite. Pentru c\u0103, ce altceva ne-ar putea conduce mai bine spre solu\u0163ii, dac\u0103 nu dezbaterile de idei? Ce altceva ne poate apropia mai mult de adev\u0103r? De acel adev\u0103r f\u0103r\u0103 de care, \u00eens\u0103, echilibrul democratic, reanimarea opiniei publice \u015fi construc\u0163ia unei societ\u0103\u0163i civile nu ar fi niciodat\u0103 posibile.<br \/>\nA\u015fa se explic\u0103 probabil ata\u015famentul \u015fi fidelitatea de care s-a bucurat Cultura din partea unui public numeros \u2013 raport\u00e2ndu-ne, bine\u00een\u0163eles, la procentele din p\u0103cate slabe pe care le \u00eenregistreaz\u0103 la ora actual\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, consumul domestic de cultur\u0103 (dup\u0103 ultimele statistici 98% \u00eensemn\u00e2nd televizorul, 50% c\u0103r\u0163ile, 55% revistele culturale).<br \/>\nDar, cum bine \u015ftim, longevitatea unei publica\u0163ii nu depinde numai de simpatia \u015fi adeziunea pe care ea le provoac\u0103 \u015fi le binemerit\u0103. Nici numai de profesionalismul \u015fi dedica\u0163ia redactorilor ei. Nici numai de generozitatea \u015fi fidelitatea colaboratorilor. Doi factori sunt, \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103, decisivi: gradul de civiliza\u0163ie al societ\u0103\u0163ii \u2013 cu apetitul \u015fi capacitatea ei de absorb\u0163ie a unui astfel de produs de pres\u0103 cultural \u2013 \u015fi suportul material. Or, noi, dac\u0103 despre puterea noastr\u0103 economic\u0103 ar fi s\u0103 vorbim, atunci trebuie s\u0103 recunoa\u015ftem, aici am fost foarte slabi. Drept pentru care, \u00eentr-un moment funest ca acesta pe care \u00eel travers\u0103m, nu vom putea, fire\u015fte, s\u0103 nu \u00eei adres\u0103m mai \u00eent\u00e2i, \u015fi cu toat\u0103 cuvenita solemnitate, multe mul\u0163umiri Ministerului Culturii pentru r\u0103bdarea de a ne fi ascultat \u015fi pentru ajutorul pe care (\u00een fine) ni l-a acordat. Dar numai de \u00eenmorm\u00e2ntare.<br \/>\n*<br \/>\nLe re\u00eennoim mul\u0163umirile noastre sincere \u015fi afectuoase titularilor de rubric\u0103 \u015fi colaboratorilor din mediul academic, colaboratorilor din toate domeniile culturii \u015fi artei, de toate v\u00e2rstele, care, \u00een to\u0163i ace\u015fti ani, ne-au onorat cu prezen\u0163a lor \u015fi au investit un timp pre\u0163ios scriind \u015fi public\u00e2nd \u00een paginile revistei Cultura din prietenie.<br \/>\nLe mul\u0163umim, \u00een acela\u015fi fel, iubi\u0163ilor cititori, prieteni \u015fi apropia\u0163i, a c\u0103ror sus\u0163inere ne-a motivat pe to\u0163i \u015fi ne-a bucurat peste m\u0103sur\u0103.<br \/>\nRedactorilor no\u015ftri, tehnoredactorilor, corectorilor, personalului tehnic, cu care am \u00eenceput \u015fi am \u00eencheiat aceast\u0103 frumoas\u0103 \u00eentreprindere, dar \u015fi celor pu\u0163ini, de care la un moment dat ne-am desp\u0103r\u0163it, le spunem gratitudinea noastr\u0103.<br \/>\nUn g\u00e2nd recunosc\u0103tor \u00eei datorez lui Augustin Buzura, cu care am \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit greut\u0103\u0163ile \u015fi speran\u0163ele legate de aceast\u0103 revist\u0103. \u00cei mul\u0163umesc, \u00een primul r\u00e2nd, pentru \u00eencrederea pe care mi-a ar\u0103tat-o. \u00cendemnurile sale: \u201eSpune ce crezi \u015fi scrie cum sim\u0163i\u201c m-au \u00eencurajat enorm \u00een aventura mea publicistic\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>&nbsp; Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 rareori, \u015fi numai printr-o cu totul stranie coinciden\u0163\u0103 \u015fi ironie a sor\u0163ii, ca ziua de na\u015ftere a unui om s\u0103 coincid\u0103, peste timp, cu ziua decesului iar s\u0103rb\u0103toarea anivers\u0103rii s\u0103 fie spulberat\u0103 de preg\u0103tirile precipitate ale sinistrei \u00eenmorm\u00e2nt\u0103ri. O astfel de coinciden\u0163\u0103, devastatoare, care din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd se abate asupra unor&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/chiar-ultimul-numar\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Chiar ultimul num\u0103r<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[4],"class_list":["post-25092","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-editorial"],"views":3554,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25092","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25092"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25092\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25094,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25092\/revisions\/25094"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25092"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25092"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25092"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}