{"id":25090,"date":"2015-11-28T12:33:18","date_gmt":"2015-11-28T10:33:18","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=25090"},"modified":"2015-11-28T12:33:18","modified_gmt":"2015-11-28T10:33:18","slug":"reprezentantul-lui-vianu-pe-pamant","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/reprezentantul-lui-vianu-pe-pamant\/","title":{"rendered":"Reprezentantul lui Vianu pe p\u0103m\u00e2nt"},"content":{"rendered":"<p>\u00cen dou\u0103 (trei!) numere la r\u00e2nd (46, 47-48\/ 2015), Rom\u00e2nia literar\u0103 \u00eentoarce spatele actualit\u0103\u0163ii spre a se cufunda \u00een \u201eeternul interbelic\u201c: splendid \u201epaseism\u201c, plin de \u00eenv\u0103\u0163\u0103minte pentru actualitate!<\/p>\n<p>C\u00e2\u0163iva studen\u0163i de la mijlocul secolului trecut, azi reputa\u0163i istorici literari \u015fi profesori universitari \u00eel evoc\u0103 pe Edgar Papu re\u00eentors \u00eentre noi printr-un volum de Memorii dintr-un secol, edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103, adnotat\u0103 \u015fi not\u0103 asupra edi\u0163iei de Vlad-Ion Pappu, Casa C\u0103r\u0163ii de \u015ftiin\u0163\u0103, Cluj-Napoca, 2014. Identific\u00e2ndu-l pe marele profesor cu \u201eEternul interbelic\u201c, Mihai Zamfir scrie: \u201eE posibil ca numele lui Edgar Papu s\u0103 nu mai spun\u0103 mare lucru tinerilor din ziua de azi: dar e bine de \u015ftiut c\u0103, \u00een urm\u0103 cu pu\u0163ine decenii, Edgar Papu era unul dintre cei mai cul\u0163i oameni pe care i-a dat \u0163ara noastr\u0103. F\u0103cea figur\u0103 de urma\u015f direct al lui Tudor Vianu, de \u00abreprezentant al lui Vianu pe p\u0103m\u00e2nt\u00bb. Dup\u0103 dispari\u0163ia marelui profesor, a fost un fel de micro-Vianu, cu toate atributele de str\u0103lucire ale modelului. (&#8230;) \u0162in\u00e2nd acum cartea \u00een m\u00e2n\u0103, mi-l amintesc pe Papu \u00eentr-o emisiune tv la scurt timp dup\u0103 Revolu\u0163ie: era schimbat, cu fa\u0163a alterat\u0103, p\u0103str\u00e2nd doar o vag\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu profesorul at\u00e2t de bine cunoscut, ale c\u0103rui cursuri \u015fi seminarii le urm\u0103risem cinci ani de zile. Se afla angrenat atunci \u00een compunerea unei suite de portrete ale unor prieteni disp\u0103ru\u0163i: iat\u0103 c\u0103 acea carte, atunci doar g\u00e2ndit\u0103, m-a ajuns din urm\u0103\u201c. Cartea cu memorii dintr-un secol l-a ajuns din urm\u0103 \u015fi pe reputatul istoric literar Mircea Anghelescu, fost student al \u201eeternului interbelic\u201c: \u201eEdgar Papu ne-a predat literatura universal\u0103 \u00een ani dificili, venind la sf\u00e2r\u015fitul unei epoci dominate de marii profesori ai literelor bucure\u015ftene: de G. C\u0103linescu, incomod \u00eentotdeauna, care a revenit \u00een Facultate pentru o serie de cursuri speciale t\u00e2rziu, c\u00e2nd eram \u00een anul IV sau V \u015fi locurile \u00een amfiteatru se ocupau cu un ceas \u00eenainte de ora fixat\u0103, de Alexandru Rosetti (&#8230;) \u015fi de Tudor Vianu, care a \u0163inut doar primele dou\u0103 cursuri de Literatur\u0103 universal\u0103 c\u00e2nd eram student \u00een anul I, \u00een 1957-1958. A continuat cursul fostul s\u0103u asistent, profesorul Edgar Papu, al c\u0103rui jurnal \u015fi epistolar de familie a ap\u0103rut recent&#8230; Este un bun prilej pentru a z\u0103bovi o clip\u0103 asupra acestui profesor \u015fi erudit eseist cu alur\u0103 de c\u0103lug\u0103r franciscan, care-\u015fi preda cursul a\u015fezat la catedra marelui amfiteatru, privind mai bucuros spre tavan dec\u00e2t spre sal\u0103, inspirat de o combustie con\u0163inut\u0103 \u015fi pu\u0163in aplecat spre un auditoriu care-l urm\u0103rea cu oarecare dificultate vorbind despre minnes\u00e4ngeri \u015fi despre Petrarca\u201c. Profesorul, \u201ereprezentantul lui Vianu pe p\u0103m\u00e2nt\u201c \u015fi \u201eunul dintre cei mai cul\u0163i oameni pe care i-a dat \u0163ara noastr\u0103\u201c, vorbea din v\u00e2rful amfiteatrului, de sus de tot, cu o \u201ecombustie con\u0163inut\u0103\u201c, despre trubaduri \u015fi minnes\u00e4ngeri \u015fi despre Petrarca a\u015fa ca despre ni\u015fte \u201econtemporani\u201c ai s\u0103i, dar din cer, pe care \u201ec\u0103lug\u0103rul franciscan\u201c \u00eei recita \u00eentr-o \u015foapt\u0103 sonor\u0103, cu totul transportat dincolo, \u00een lumea \u015fi \u00een poezia lor: \u00een acele momente \u201eauditoriul\u201c, p\u0103r\u0103sit, se chinuia s\u0103-l ajung\u0103, \u201ecu oarecare dificultate\u201c din urm\u0103! Profesorul \u00eensu\u015fi, o p\u0103rere de om, nu mai era acolo, se pierdea, volatil, \u00een lumea trubadurilor \u015fi a lui Petrarca. A fost, cum spun cei doi fo\u015fti auditori, eminen\u0163ii istorici literari de azi, un mare profesor pasionat \u015fi \u201epasional\u201c, erudit neatins de acea fatal\u0103, inevitabila \u201etriste\u0163e\u201c a erudi\u0163iei: unul din cei mai cul\u0163i oameni pe care i-a dat \u0163ara noastr\u0103. Dup\u0103 1990 Mihai Zamfir \u00eel vede \u00eentr-o emisiune tv \u015fi constat\u0103 c\u0103 era schimbat, \u201ecu fa\u0163a alterat\u0103, p\u0103str\u00e2nd doar o vag\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu profesorul at\u00e2t de bine cunoscut\u201c. Fire\u015fte, trecuser\u0103 ni\u015fte ani, reprezentantul lui Vianu pe p\u0103m\u00e2nt \u00eemb\u0103tr\u00e2nise \u2013 fusese dintotdeauna un \u201eb\u0103tr\u00e2n\u201c, \u00eenc\u0103 de pe vremea minnes\u00e4ngerilor! \u2013 \u00eens\u0103 cel ce urma s\u0103 moar\u0103 \u00een 1993 era \u00eentr-adev\u0103r \u201eschimbat\u201c: trecuse printr-o schimbare de domiciliu, din strada Moceanu din fata\u00a0 televiziunii, undeva \u00eentr-un bloc spre pia\u0163a Mihail Kog\u0103lniceanu. Suferise \u00eens\u0103 \u00een acel moment Edgar Papu \u015fi o dureroas\u0103 schimbare de statut public: fostul \u201eamfiteatru\u201c din timpul studen\u0163iei \u00eei \u00eentorsese de tot spatele, \u00eenfund\u00e2ndu-l pe unul din cei mai cul\u0163i oameni pe care i-a dat \u0163ara noastr\u0103 \u00eentr-un veritabil \u201ecomplot al t\u0103cerii\u201c, sub pretextul c\u0103 acest mare inocent \u015fi franciscan pusese \u00een m\u00e2na propagandei de partid dinainte de 1989 o teorie ce va fi intens manipulat\u0103 \u00een favoarea na\u0163ionalismului promovat de dictatorul rom\u00e2n ucis \u00een iarna lui \u201989 la T\u00e2rgovi\u015fte. Cu \u201eprotocronismul\u201c Edgar Papu devenise \u201e\u0163apul isp\u0103\u015fitor\u201c pentru efectele dezastruoase pe care cultul personalit\u0103\u0163ii le-a produs \u00een \u0163ara noastr\u0103. \u201eFa\u0163a alterat\u0103\u201c observat\u0103 bine de fostul s\u0103u student exprima suferin\u0163a fizic\u0103, psihic\u0103 \u015fi intelectual\u0103 prin care a trecut profesorul nostru \u00een acei ultimi ani ai vie\u0163ii sale c\u00e2nd, ocolit \u015fi exclus tacit din sumarele revistelor literare, ajunsese s\u0103 publice \u2013 cu o inocen\u0163\u0103 sfid\u0103toare \u015fi naiv\u0103 \u2013 note despre \u201ealbul la rom\u00e2ni\u201c \u00eentr-o publica\u0163ie precum Rom\u00e2nia Mare. Marginalizarea c\u00e2t un exil intern a profesorului spune destule despre climatul cultural \u015fi politic din primii ani de dup\u0103 pr\u0103bu\u015firea comunismului. La un sfert de secol dup\u0103 1989 apare aceast\u0103 carte de Memorii dintr-un secol, oglind\u0103 fidel\u0103 a autenticului chip al marelui savant despre care scriu \u00een Rom\u00e2nia literar\u0103 fo\u015ftii s\u0103i studen\u0163i. Ce reprezint\u0103 a\u015fadar pentru istoricul literar Mihai Zamfir aceast\u0103 carte care, cum spune el, \u201em-a ajuns din urm\u0103\u201c? \u201eVolumele de interes excep\u0163ional, tip\u0103rite \u00eens\u0103 cu mare \u00eent\u00e2rziere, sunt mai numeroase dec\u00e2t ne \u00eenchipuim. Reprezint\u0103 zestrea pe care genera\u0163ii deja pierdute \u00een timp \u2013 scrie M. Zamfir \u2013 se \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2neaz\u0103 s-o lase altor genera\u0163ii, sper\u00e2nd \u2013 \u00een chip naiv \u2013 c\u0103 zestrea \u00eei poate interesa, ba chiar ajuta. B\u0103tr\u00e2nii care fac asemenea gesturi au uneori dreptate, de\u015fi dreptatea lor se verific\u0103 abia dup\u0103 ani \u015fi ani, \u00eentr-o cu totul alt\u0103 lume dec\u00e2t aceea a faptelor povestite. Memorii dintr-un secol, evoc\u00e2nd anii de dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial, epoca interbelic\u0103 \u015fi urm\u0103rile nenorocite ale ocupa\u0163iei sovietice, se plaseaz\u0103 involuntar \u00een succesiunea acelor consemn\u0103ri redactate pe ascuns, devenite publice doar dup\u0103 1990\u201c. Ceea ce distinge \u00een chip excep\u0163ional \u015fi exemplar cartea ap\u0103rut\u0103 acum a lui Edgar Papu const\u0103, dup\u0103 opinia lui M. Zamfir, \u00een aceea c\u0103 \u201eacest savant care a suferit mai mult dec\u00e2t al\u0163ii din motive politice, arestat \u00een anii teroarei \u015fi care \u2013 dup\u0103 amnistia general\u0103 din 1964 \u2013 n-a mai putut p\u0103trunde niciodat\u0103 \u00een Universitate, ei bine, acest om aminte\u015fte doar \u00een treac\u0103t de \u015focurile existen\u0163ei sale. Se opre\u015fte la zonele ei luminoase. Extravertirea define\u015fte programul de rememor\u0103ri al lui Edgar Papu. Cu excep\u0163ia c\u00e2torva pagini de evocare a infernului \u00eenchisorilor comuniste \u00een care a fost de\u0163inut, nici o recriminare, nici un gest de revolt\u0103! Nu ajunge chiar la limita Nicu Steinhardt \u015fi nu face din experien\u0163a carceral\u0103 marea \u015fans\u0103 a vie\u0163ii sale, dar nici nu dramatizeaz\u0103 nenorocitul episod biografic. \u00cencearc\u0103 doar s\u0103 extrag\u0103 din sinistra \u00eemprejurare ceea ce un suflet religios poate extrage. Pentru cititorul rom\u00e2n de ast\u0103zi cele mai interesante pagini vor fi reprezentate de Galeria Interbelic\u0103. F\u0103r\u0103 emfaz\u0103, memorialistul schi\u0163eaz\u0103 portretele celor ce i-au fost aproape. \u015ei cine i-a fost aproape lui Edgar Papu?\u201c C\u00e2teva dintre portretele memorabile ale celor ce i-au fost \u015fi i-au r\u0103mas aproape c\u00e2nd aproape to\u0163i prezen\u0163ii epocii r\u0103m\u0103seser\u0103 departe, fugiser\u0103 de el \u015fi-l ocoleau, \u201eexilatul\u201c a consim\u0163it s\u0103 le publice \u00een Adev\u0103rul literar \u015fi artistic din anii \u201990. Iat\u0103 \u015fi \u201efloarea cea vestit\u0103 a \u00eentregului R\u0103s\u0103rit\u201c, \u201eelita Rom\u00e2niei din prima jum\u0103tate a veacului\u201c trecut, \u201eGaleria Interbelic\u0103\u201c ce i-a r\u0103mas aproape lui Edgar Papu: Nae Ionescu, Mircea Eliade, Vladimir Ghica, G. C\u0103linescu, Lucian Blaga, Aram Frenkian, Mihai Ralea, Ion Marin Sadoveanu, Cella Delavrancea, Dinu Pillat, D. Suchianu, Grigore Moisil. \u201eDac\u0103 un om poate fi caracterizat cu exactitate prin lista persoanelor care l-au pre\u0163uit \u2013 scrie \u00een \u00eencheierea memorabilului s\u0103u articol Mihai Zamfir \u2013 atunci statura real\u0103 a lui Edgar Papu se deseneaz\u0103 prin reflex \u00een lista de mai sus\u201c. Lista lui Papu \u2013 adaug\u0103 la r\u00e2ndul lui Mircea Anghelescu \u00een documentatul s\u0103u eseu Lumea lui Papu \u2013 \u00eei mai con\u0163ine pe Giordano Bruno dintr-o monografie din 1947, precum \u015fi ecloziunea de opere \u015fi personalit\u0103\u0163i rom\u00e2ne \u015fi str\u0103ine acoperite de scrisul s\u0103u inegalabil \u00een epoca \u00een care, dup\u0103 ie\u015firea din \u00eenchisoare, \u201eeste cuprins de o adev\u0103rat\u0103 frenezie a exprim\u0103rii tuturor lucrurilor g\u00e2ndite \u015fi dospite \u00een anii de acumul\u0103ri f\u0103r\u0103 posibilitatea de a le publica atunci. (&#8230;)<br \/>\n\u00cencet, apari\u0163ia primelor volume de dup\u0103 \u00abreabilitare\u00bb marcheaz\u0103 o prezen\u0163\u0103 devenit\u0103 inconturnabil\u0103 \u00een via\u0163a cultural\u0103 despre care scrie so\u0163iei, cu speran\u0163\u0103 \u015fi \u00eenc\u00e2ntare (\u00abentuziast-naiv\u00bb, \u00eel caracterizeaz\u0103 h\u00e2r\u015fitul Valentin Lipatti \u00eentr-o scrisoare c\u0103tre Vianu). Acum \u00eei apar \u00eens\u0103 c\u0103r\u0163ile sale de maturitate, \u00eentr-o caden\u0163\u0103 care reflect\u0103 jubila\u0163ia unui moment de \u00eemplinire \u00eendelung reg\u0103sit \u015fi am\u00e2nat de cauze absurde\u201c. Pe c\u00e2t de subtile, pe at\u00e2t de exacte sunt aceste observa\u0163ii \u015fi caracteriz\u0103ri ale lui M. Anghelescu despre \u201eeul profund\u201c \u015fi stilul de existen\u0163\u0103 spiritual\u0103 (\u201ejubilatorie\u201c) al unui mare savant atipic, unul dintre cei mai cul\u0163i oameni pe care i-a dat \u0163ara noastr\u0103. Savantul acesta n-a purtat masca aulic\u0103 a marilor predicatori de la catedr\u0103, \u015fi-a scris c\u0103r\u0163ile sub imperiul aceleia\u015fi jubila\u0163ii \u015fi al iubirii culturii \u015fi literaturii pe care le-a servit o via\u0163\u0103 de om. Ideea \u201eprotocronist\u0103\u201c, mai veche \u00een mintea lui dec\u00e2t comunismul, ce i-a fost at\u00e2rnat\u0103 de g\u00e2t sp\u00e2nzur\u00e2ndu-l ca pe un vinovat f\u0103r\u0103 vin\u0103 nu s-a n\u0103scut din cauza \u015fi nici \u201e\u00een cauza\u201c comunismului, ci, din nenorocire, \u00een timpul acestuia: \u201eMai mult dec\u00e2t interesul direct pentru biografia lui Edgar Papu \u015fi pentru istoria zbuciumat\u0103 a parcursului s\u0103u \u00eentr-o lume care a c\u0103utat \u015fi uneori a reu\u015fit \u2013 scrie M. Anghelescu \u2013 s\u0103-l utilizeze \u00een cauze derizorii (vezi protocronismul), dec\u00e2t interesul unor semnal\u0103ri \u015fi informa\u0163ii privindu-i pe contemporani, valoarea volumului de documente autobiografice st\u0103 \u00een caracterul s\u0103u exemplar: consemn\u00e2nd discret, dar cu funciar\u0103 onestitate \u00eent\u00e2mpl\u0103rile \u015fi reac\u0163iile sale, g\u00e2ndurile \u015fi fr\u00e2nturile de caracteriz\u0103ri referitoare la mica, dar mult \u00eencercata lume a universitarilor \u015fi intelectualilor din anii \u201950-\u201960 deschid o mic\u0103 fereastr\u0103 spre o lume necunoscut\u0103 cititorilor de ast\u0103zi\u201c. Cititorii de ast\u0103zi pot \u00eenv\u0103\u0163a multe din c\u0103r\u0163ile lui Edgar Papu \u015fi, mai presus de toate, din lec\u0163ia unui savant credincios lui \u00eensu\u015fi \u015fi culturii pe care a slujit-o: cu iubire \u015fi cu o neistovit\u0103 jubila\u0163ie sufleteasc\u0103. Actualitatea l\u0103zii cu \u201ezestre\u201c l\u0103sat\u0103 de Edgar Papu const\u0103, mi se pare, \u00een exemplul unui intelectual trecut prin Infern \u015fi care, sc\u0103pat de acolo, r\u0103m\u00e2ne pur \u015fi neatins de riscurile \u015fi simptomele unei culturi \u00eentemeiate pe repro\u015f \u015fi pe resentiment. n<\/p>\n<p>P.S. La o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 dup\u0103 articolul precedent, Mihai Zamfir continu\u0103 s\u0103 scrie \u00een Rom\u00e2nia literar\u0103 (nr.49\/ 20 noiembrie 2015) despre \u201einterbelicul\u201c Edgar Papu. Iat\u0103 finalul excelentului s\u0103u eseu recuperator:\u00a0 \u201ePrintr-un hazard nefericit al istoriei, numele lui Edgar Papu a fost legat abuziv, \u00een ultimii ani ai regimului comunist, de conceptul protocronismului. Enun\u0163at de profesor \u00eentr-o carte de analize istorico-literare, termenul a slujit apoi drept etichet\u0103 politrucilor culturali na\u0163ional-comuni\u015fti, afla\u0163i \u00een c\u0103utarea unor apocrife certificate de noble\u0163e. Naivitatea \u015fi buna-credin\u0163\u0103 proprii lui Edgar Papu au facilitat vinovata translare. Sper ca Memoriile&#8230; de fa\u0163\u0103 s\u0103 restituie publicului contemporan adev\u0103ratul portret al unui om \u015fi al unui savant exemplar, culpabil eventual doar de o prea mare dragoste pentru \u0163ara \u00een care s-a n\u0103scut. Iubirea \u00eenfl\u0103c\u0103rat\u0103 duce uneori la alterarea sim\u0163ului propor\u0163iilor, dar ea r\u0103m\u00e2ne iubire, \u015fi nu altceva\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen dou\u0103 (trei!) numere la r\u00e2nd (46, 47-48\/ 2015), Rom\u00e2nia literar\u0103 \u00eentoarce spatele actualit\u0103\u0163ii spre a se cufunda \u00een \u201eeternul interbelic\u201c: splendid \u201epaseism\u201c, plin de \u00eenv\u0103\u0163\u0103minte pentru actualitate! C\u00e2\u0163iva studen\u0163i de la mijlocul secolului trecut, azi reputa\u0163i istorici literari \u015fi profesori universitari \u00eel evoc\u0103 pe Edgar Papu re\u00eentors \u00eentre noi printr-un volum de Memorii dintr-un&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/reprezentantul-lui-vianu-pe-pamant\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Reprezentantul lui Vianu pe p\u0103m\u00e2nt<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[15458,7408,5988,5485],"class_list":["post-25090","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-eternul-interbelic","tag-edgar-papu","tag-mihai-zamfir","tag-mircea-anghelescu"],"views":5638,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25090","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25090"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25090\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25091,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25090\/revisions\/25091"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25090"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25090"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25090"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}