De-a lungul istoriei, de-a lungul multor secole de fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri \u015fi c\u0103ut\u0103ri ale identit\u0103\u0163ii noastre, un num\u0103r deloc ne\u00eensemnat de c\u0103rturari (teologi, istorici, scriitori \u015f.a.) au fost nevoi\u0163i a se exprima \u00eentr-o alt\u0103 limb\u0103, f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 a se rupe suflete\u015fte de matca spiritual\u0103, de fondul etnic c\u0103ruia i-au apar\u0163inut.<\/p>\n
To\u0163i ace\u015ftia trebuie adu\u015fi (dac\u0103 n-au fost adu\u015fi p\u00e2n\u0103 acum) \u00een spa\u0163iul real al culturii noastre na\u0163ionale, cu drepturi legitime de fiin\u0163are, indiferent de cota valoric\u0103, \u00een absolut, pe care o au. Un asemenea demers face distinsul istoric \u015fi critic literar Pavel Balmu\u015f, de la Chi\u015fin\u0103u, realiz\u00e2nd un volum antologic din crea\u0163ia celor doi fra\u0163i H\u00e2jd\u0103u \u2013 Alexandru \u015fi Boleslav (Alexandru H\u00e2jd\u0103u, Boleslav H\u00e2jd\u0103u, Scrieri. Poezie. Proz\u0103. Publicistic\u0103. Genealogii. Selec\u0163ie, prefa\u0163\u0103, tabel cronologic, note \u015fi comentarii: Pavel Balmu\u015f \u2013 Chi\u015fin\u0103u. Traduceri din limba rus\u0103 a vremii: C. Stamaty, B. P. Hasdeu, Z. C. Rally-Arbore, N. Dabija, Cl. Balmu\u015f, P. Balmu\u015f. Editura Vicovia, Bac\u0103u, 2014, Seria Panteon Basarabean). Primul este, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 cel care merit\u0103 o aten\u0163ie aparte.
\nAlexandru H\u00e2jd\u0103u (1811-1872) a fost re\u0163inut \u00een timp de istoriografia noastr\u0103 literar\u0103 ca un spirit iluminist, enciclopedic, cunoscut fiind mai ales ca autor de articole \u015ftiin\u0163ifice (Cu privire la \u00eentocmirea clasific\u0103rii ideomatice a plantelor ce cresc liber \u015fi a celor cultivate \u00een regiunea Basarabia), articole privind istoria neamului sau de sociologie, articole cu caracter filosofic (Epistol\u0103 c\u0103tre rom\u00e2ni) sau juridic, opera poetic\u0103 fiind abia pomenit\u0103, pentru c\u0103 a fost scris\u0103 \u00een limba rus\u0103, publicat\u0103 \u00een reviste, de re\u0163inut, prestigiose, ca Vestnik Evropy (Mesagerul Europei) sau Teleskop, de la Moscova, Odesski vestnik, ori \u00een Syn otcestva i Severnyi arhiv din Sankt-Petersburg, pe care prea pu\u0163ini s-au \u00eendemnat a o cerceta \u015fi comenta. Chiar fiul s\u0103u, B. P. Ha\u015fdeu, s-a ar\u0103tat mai preocupat a-i populariza, \u00een limba rom\u00e2n\u0103, paginile de proz\u0103 sau cele ce tratau chestiuni istorice. C\u00e2nd, de fapt, opera poetic\u0103 se dovede\u015fte a fi una cu totul remarcabil\u0103, lingvistic vorbind cu nimic mai prejos de expresia artistic\u0103 a poe\u0163ilor ru\u015fi contemporani lui. E o liric\u0103 modern\u0103 ce st\u0103 confortabil al\u0103turi de produc\u0163iile autorilor din Rom\u00e2nia, de la mijlocul secolului al XIX-lea, revel\u00e2ndu-\u015fi deplinele calit\u0103\u0163i \u00een t\u0103lm\u0103cirea excelent\u0103 a lui Nicolae Dabija, pentru aceast\u0103 edi\u0163ie (traducere fidel\u0103, propun\u00e2nd un limbaj cu parfum de epoc\u0103, dar \u015fi cu suple\u0163ea prozodic\u0103 necesar\u0103 \u00eencadr\u0103rii \u00een perfec\u0163iunea formal\u0103 a sonetului). \u201eEste mai mult dec\u00e2t un \u00abliterat basarabean\u00bb al secolului al XIX-lea \u2013 spune tran\u015fant Pavel Balmu\u015f \u2013; el este, \u00een primul r\u00e2nd, un poet adev\u0103rat (\u00een ruse\u015fte, e drept), un autor serios de sonete (nu at\u00e2t \u00abmoldovene\u015fti\u00bb, c\u00e2t \u00abdin Moldova\u00bb, asemenea, comparabile cu celebrele \u00abSonete din Crimeea\u00bb ale polonezului Adam Mickiewicz), dar \u015fi de fabule (\u015fi acestea \u00abdin Moldova\u00bb, \u015fi nu doar \u00abmoldovene\u015fti\u00bb!), un creator \u015fi de \u00abpoezii diverse\u00bb (ocazionale, dedicatorii, unele cu accente\u2026 protestatare ori \u00abpravoslavnice\u00bb\u2026)\u201c.
\nAlexandru H\u00e2jd\u0103u este descendent dintr-o numeroas\u0103 familie cu vechi atest\u0103ri de ranguri boiere\u015fti \u00een Moldova, \u00eenc\u0103 din secolul al XVI-lea. Un anume Efrem H\u00e2jdeu (1571-1664) a fost p\u00e2rc\u0103lab de Hotin, men\u0163ionat de Miron Costin; un Gheorghe Lupa\u015fcu H\u00e2jdeu (1663-1713) a fost \u201epaharnic\u201d, nevoit a se refugia la un moment dat \u00een Polonia, un altul, Gavril H\u00e2jdeu, ajuns \u201emare logof\u0103t\u201d sub domnia lui Ion Potcoav\u0103, trebuie s\u0103 se refugieze la cazaci odat\u0103 cu urcarea pe tron a lui Petru \u015echiopul (1577) \u015f.a.m.d. Jan H\u00e2jdeu, cu titlul de \u201eennisifer Pomeraniensis\u201d \u00een Polonia este tat\u0103l lui Tadeu H\u00e2jdeu (1769-1835), remarcabil traduc\u0103tor de literatur\u0103 \u00een limba polon\u0103 (public\u0103 opt drame ale lui August von Kotzebue, \u00een 1803), el \u00eensu\u015fi poet (a scris ode, satire, fabule), dar a cules \u015fi folclor rom\u00e2nesc (legende), stabilindu-se, \u00een cele din urm\u0103, la Criste\u015fti, \u00een \u0163inutul Hotin, unde s-a \u015fi stins din via\u0163\u0103. A avut doi fii: pe Alexandru \u015fi pe Boleslav, care i-au mo\u015ftenit talentul literar. De remarcat c\u0103, \u201erisipi\u0163i de evenimente neprielnice p\u00e2n\u0103 peste grani\u0163ele \u0163\u0103rii, H\u00e2jdeii au c\u0103utat necontenit vatra str\u0103mo\u015feasc\u0103 de care s-au sim\u0163it indisolubil lega\u0163i\u201d (I. C. Chi\u0163imia, \u00een Istoria literaturii rom\u00e2ne, vol. II, Editura Academiei R.P.R., 1968, p. 664).
\nAlexandru H\u00e2jd\u0103u \u00eenva\u0163\u0103 la pensionul de pe l\u00e2ng\u0103 Seminarul Teologic din Chi\u015fin\u0103u, dup\u0103 care se \u00eenscrie la Facultatea de Drept a Universit\u0103\u0163ii din Harkov (Harkiv) pe care o absolv\u0103 \u00een 1832. Se angajeaz\u0103 la Comitetul pentru coloni\u015ftii din Sudul Rusiei, cu sediul \u00een Chi\u015fin\u0103u. Apoi, pentru pu\u0163in\u0103 vreme este func\u0163ionar \u00een cancelaria guvernatorului P. I. Averin al Basarabiei. Datorit\u0103 numeroaselor scrieri (articole) publicate deja \u00een Vestnik Evropy, \u00een Molva, \u00een Teleskop ca \u015fi \u00een Odesski vestnik, este ales, \u00een 1835 membru al Societ\u0103\u0163ii de Agricultur\u0103 din Sudul Rusiei, cu sediul la Odessa, apoi membru al Societ\u0103\u0163ii Imperiale Agricole din Sudul Rusiei (1836) \u015fi tot \u00een acela\u015fi an este numit efor al \u015fcolilor din \u0163inutul Hotinului, calitate \u00een care elaboreaz\u0103 \u015fi sus\u0163ine c\u00e2teva discursuri cu vibrante rezonan\u0163e na\u0163ionale (Pomenire de veche slav\u0103 a Moldovei, \u00een 1837). Pe mo\u015fia str\u0103mo\u015feasc\u0103 de la Criste\u015fti i se na\u015fte, la 28 februarie (stil nou) 1838, un fiu: Thadeu, cel care va deveni marele c\u0103rturar rom\u00e2n, Bogdan Petriceicu Ha\u015fdeu.
\nAtitudinea sa na\u0163ionalist\u0103 nu este bine v\u0103zut\u0103 de oficialit\u0103\u0163i \u015fi \u00een 1840 va trebui s\u0103 se retrag\u0103 la Vini\u0163a, din districtul Kiev (Kyiv), \u00een calitate de profesor de limba francez\u0103 la clasele gimnaziale. Doi ani mai t\u00e2rziu se transfer\u0103 la gimnaziul de b\u0103ie\u0163i din Cameni\u0163a (Podolia\/ Hotin), dar \u00een 1843 este nevoit a p\u0103r\u0103si \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul \u015fi se dedic\u0103 avocaturii. \u00cen 1850 \u00eens\u0103, \u201e\u00een tov\u0103r\u0103\u015fia a doi jandarmi, din ordinul guvernatorului din ora\u015ful Kyiv, Al. H\u00e2jd\u0103u este dus cu for\u0163a la Chi\u015fin\u0103u, \u00abspre a nu tulbura lini\u015ftea\u00bb autorit\u0103\u0163ilor \u0163ariste din Podolia\u201d (Pavel Balmu\u015f). \u00cen 1861 se stabile\u015fte la Criste\u015fti-Hotin, practic\u00e2nd \u00een continuare avocatura, ne\u00eencet\u00e2nd s\u0103 publice articole \u015fi opere beletristice, fapt ce va fi determinant pentru participarea sa ca membru fondator al Societ\u0103\u0163ii Filologice Rom\u00e2ne (viitoarea Academie Rom\u00e2n\u0103). Se stinge din via\u0163\u0103 la 61 de ani, din cauza unei ciroze netratate, \u00een ora\u015ful Hotin. De re\u0163inut c\u0103 \u00een 1833 trimisese o peti\u0163ie Divanului Prin\u0163ipatului Moldaviei, cer\u00e2nd \u00eeng\u0103duin\u0163a de a se stabili la Ia\u015fi (\u201e…eu m-am n\u0103scut sub ceriul str\u0103in, am crescut \u00eentr-o \u0163ar\u0103 str\u0103in\u0103 (\u2026) am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 m\u0103 \u00eentorc iar\u0103\u015fi la Patrie \u015fi patrio\u0163i \u015fi s\u0103 slujesc cu credin\u0163\u0103 spre binele ob\u015ftesc, ca un adev\u0103rat fiu al Patriei\u201d), solicitare ce i-a fost respins\u0103.
\nCele peste peste 45 de poezii cuprinse \u00een actuala antologie fac din plin dovada unui p\u0103tima\u015f \u00eendr\u0103gostit de meleagurile Moldovei, c\u0103rora le dedic\u0103, aproape \u00een \u00eentregime, suita sonetelor sale: S\u00e2nca, pe Prut, Satul Boureni, Suceava, Muntele Ceahl\u0103u, Legendara Vale Alb\u0103, Hotin, Chilia Nou\u0103, Cotnari, Cahul, Codrii Moldovei, L\u0103pu\u015fna \u015f.a., versuri evocatoare, pline de nostalgie, dar \u015fi de exaltare \u00een fa\u0163a unor peisaje mirifice: \u201eV\u0103 este cunoscut acel meleag, unde natura\/ A d\u0103ruit cu prisosin\u0163\u0103 tot ce vezi:\/ P\u0103durile \u2013 pe dealuri, pe \u015fesuri \u2013 ar\u0103tura,\/ \u00cen lunci \u2013 gr\u0103dini \u015fi tinere livezi?!\/\/ Unde e c\u00e2ntul \u00eenfr\u0103\u0163it cu munca\/ \u015ei \u0163ine loc un z\u00e2mbet de salut,\/ Unde sloboda-\u015fi gl\u0103suie porunca,\/ Cel plai blagoslovit vi-i cunoscut?\/\/ O, plai natal! Cui soarta \u00een\u0163eleapt\u0103\/ De a se na\u015fte-aici i-a h\u0103r\u0103zit \u2013 \/ Acela se socote fericit\u201d (Natura Moldovei). Se resimte \u00een tonalitatea unor asemenea versuri febrila atitudine patriotic\u0103 pa\u015foptist\u0103. Adesea verbul poart\u0103 rezonan\u0163e ce par a avea aceea\u015fi pl\u0103mad\u0103 istoric\u0103 teatral\u0103 ce l-a animat \u015fi pe Bolintineanu (Dubovi\u0163a sau: Voichi\u0163a). Alteori, r\u0103zbat halourile romanticei retorici pu\u015fkiniene (St\u00e2lpul Leahului). Predomin\u0103 \u00eens\u0103 picturalul unor descrip\u0163ii peisagistice, \u00eentr-o afectat\u0103 declara\u0163ie de iubire pentru tot ce constituie universul locurilor moldave. Contempl\u00e2nd bun\u0103oar\u0103 Satul Grum\u0103ze\u015fti, versul e exaltat, incantatoriu: \u201eAh, fra\u0163ii mei! O \u0163ar\u0103 preafrumoas\u0103\/ Se afl\u0103 chiar pe-aici, pe undeva,\/ \u015ei iarba deas\u0103 e ca de m\u0103tase\/ \u015ei r\u00e2uri de vin dulce curg prin ea.\u201c. Mereu trecutul e prezent \u00een aceste tablouri de epoc\u0103: \u201eCuib al vitejilor, meleaguri de libertate,\/ Leag\u0103n de doine \u2013 sl\u0103vitu-te-au egal,\/ Peisajul \u015fi pl\u0103ie\u015fii t\u0103i plini de demnitate\/ Privighetoare trist\u0103 de c\u00e2ntu-i genial.\/\/ Iubirile-\u015fi l\u0103sau adesea nec\u00e2ntate\/ Fecioarele, ce-n lupt\u0103 se av\u00e2ntau pe cal,\/ Peisajul e acela\u015fi, doar semin\u0163ii sunt alte,\/ Cum Prutul e acela\u015fi, dar apa-i alta-n val\u201d (L\u0103pu\u015fna). \u00cen fiecare detaliu al meleagului, poetul intuie\u015fte \u00eentreaga frumuse\u0163e a cuprinsului de \u0163ar\u0103: \u201e\u015ei s-a-nt\u00e2mplat s\u0103 vezi vre-odat\u0103 St\u0103ucenii?\/ Un sat de l\u00e2ng\u0103 ape, suit pe un t\u0103p\u015fan,\/ \u00centre livezi \u015fi lanuri de aur \u2013 sumedenii\/ Cu lunci, \u00een care pa\u015fte truditul boulean.\/\/ C\u0103 dealurile-s cu\u015fme \u0163urcane ai vedenii,\/ Albine \u00een prisac\u0103, o, l\u0103rmuire avan;\/ \u00cen c\u00e2ntec de cimpoi, danseaz\u0103 moldovenii:\/ \u0162\u0103rani \u015fi \u0163\u0103r\u0103ncu\u0163e, la hor\u0103, l\u00e2ng\u0103 lan.\/\/ Blagoslove\u015fte-i, doamne, pe cei de i-au f\u0103cut\/ pe oamenii ace\u015ftia s\u0103 uite de suspin\u201d (Satul St\u0103uceni). F\u0103r\u0103-ndoial\u0103 avem aici o viziune idilic\u0103 asupra unei lumi ce-\u015fi p\u0103streaz\u0103 arhaitatea ca virtute a purit\u0103\u0163ii neamului, a\u015fa \u00eenc\u00e2t tablourile se deseneaz\u0103 dup\u0103 un re\u0163etar bucolic, elegant \u00eens\u0103, \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat cu demnitatea pe care \u015fi-o denun\u0163\u0103 \u00eensu\u015fi, ca pe un crez de virtute na\u0163ional\u0103: \u201eTot ce scrii, orice poem\u0103 \u2013 \/ Sunt c\u00e2nt\u0103ri pe-aceea\u015fi tem\u0103 (\u2026) Despre una lira-\u0163i c\u00e2nt\u0103:\/ Doar despre Moldova sf\u00e2nt\u0103 (\u2026) c\u00e2nt mereu\/ \u0162ara sufletului meu\u201d (C\u00e2ntec despre Moldova).
\nAlexandru H\u00e2jd\u0103u adaug\u0103 astfel, \u00een literatura rom\u00e2n\u0103, o voce vibrant\u0103, patrotic\u0103, \u00een pleiada poe\u0163ilor genera\u0163iei \u00eensufle\u0163it\u0103 de ideile patriotice pa\u015foptiste.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
De-a lungul istoriei, de-a lungul multor secole de fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri \u015fi c\u0103ut\u0103ri ale identit\u0103\u0163ii noastre, un num\u0103r deloc ne\u00eensemnat de c\u0103rturari (teologi, istorici, scriitori \u015f.a.) au fost nevoi\u0163i a se exprima \u00eentr-o alt\u0103 limb\u0103, f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 a se rupe suflete\u015fte de matca spiritual\u0103, de fondul etnic c\u0103ruia i-au apar\u0163inut. To\u0163i ace\u015ftia trebuie adu\u015fi (dac\u0103 n-au fost… Cite\u0219te mai mult »Un poet moldovean \u2013 Alexandru H\u00e2jd\u0103u<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[15450],"class_list":["post-25056","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-alexandru-hajdau"],"views":1854,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25056","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25056"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25056\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25057,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25056\/revisions\/25057"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25056"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25056"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25056"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}