{"id":25054,"date":"2015-11-21T10:06:36","date_gmt":"2015-11-21T08:06:36","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=25054"},"modified":"2015-11-21T10:06:36","modified_gmt":"2015-11-21T08:06:36","slug":"jurnalul-ca-film","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/jurnalul-ca-film\/","title":{"rendered":"Jurnalul ca film"},"content":{"rendered":"

Ecaterina Oproiu, Salut\u0103ri de la Cannes. Jurnal 3,<\/em> Editura Semne, 2015<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Al treilea jurnal al doamnei Ecaterina Oproiu mi se pare mai interesant \u015fi mai important dec\u00e2t primele dou\u0103, pe care le-am comentat alt\u0103dat\u0103. Ele erau mai pu\u0163in sintetice, cum este cel de fa\u0163\u0103. Citindu-l pe \u00eendelete, am avut impresia unui adev\u0103rat roman istoric, cu un singur personaj central, Festivalul de film interna\u0163ional, urm\u0103rit consecvent de-a lungul anilor (\u201960-\u201990), \u00eenso\u0163it de zeci \u015fi sute de personaje secundare, filme, personalit\u0103\u0163i, evenimente \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103ri semnificative.
\nEste opera unui scriitor deosebit de talentat, cu o cultur\u0103 vast\u0103, cu o memorie debordant\u0103. Experien\u0163a sa de dramaturg \u015fi conduc\u0103tor al vestitei reviste Cinema de alt\u0103dat\u0103 e \u00eentrebuin\u0163at\u0103 la maximum, d\u00e2nd lecturii un antren neobi\u015fnuit. Luciditate \u015fi ironie, o sensibilitate uneori necenzurat\u0103 ofer\u0103 acestui stil distinc\u0163ie \u015fi originalitate.
\nDespre jurnalul actual autoarea se exprim\u0103 astfel:
\n\u201eAcest Jurnal 3 \u00eel va purta pe cititor \u00eentr-o alt\u0103 lume. \u00cen primul r\u00e2nd, geografic. Coasta de Azur nu seam\u0103n\u0103 cu Cetatea lui Bucur nici cu Vulcana-B\u0103i, nici m\u0103car cu Otopenii doamnei Aslan. Drept care, \u00een cel de al 3-lea Jurnal vom ateriza \u00eempreun\u0103 \u00eentr-un alt univers. Nu-i vorba numai de peisaj (o panoram\u0103 cu palmieri, cu iahturi, cu hoteluri de lux), e vorba, mai ales, de faun\u0103. Nu spun c\u0103-n or\u0103\u015felul Cannes nu tr\u0103iesc oameni ca to\u0163i oamenii, dar ei nu se prea v\u0103d, sau, c\u00e2nd se v\u0103d, se v\u0103d sub form\u0103 de func\u0163ii (majordomi, \u015foferi, lachei, cameriste, buc\u0103tari, portari), adic\u0103 o microscopic\u0103 omenire cu \u015for\u0163ule\u0163e albe, cu eghile\u0163i, cu \u015fepci speciale.
\nAdev\u0103rata \u00abfaun\u0103\u00bb a Cannes-ului este compus\u0103 din astre, adic\u0103 din vedete care coboar\u0103, pe Croazet\u0103, din avioane mai mult sau mai pu\u0163in personale (coboar\u0103 ca s\u0103 dea sau s\u0103 primeasc\u0103 premii) \u015fi, dintr-un puhoi de candidate la titlul de stelu\u0163\u0103, apoi de stea, adic\u0103 un torent de fete, dar \u015fi de b\u0103ie\u0163i, creaturi mai mult sau mai pu\u0163in superbe care a\u015fteapt\u0103 s\u0103 fie captate pe ecranele care zb\u00e2rn\u00e2ie \u00een toate col\u0163urile, de diminea\u0163\u0103 p\u00e2n\u0103 noaptea, foarte t\u00e2rziu, cu alte cuvinte un mald\u0103r de frumuse\u0163i care vin aici cu speran\u0163a c\u0103, \u00een sf\u00e2r\u015fit, vor fi descoperite.
\nNu este un Jurnal profesional, ci jurnalul unui mirean care tr\u0103ie\u015fte din \u015fi prin cinema, \u00een fond, jurnalul unui cinefil, adic\u0103 un h\u0103b\u0103uc bolnav de film, care vrea s\u0103 transmit\u0103 boala la c\u00e2t mai mul\u0163i. \u00cen ad\u00e2ncul fiin\u0163ei lui ar vrea s\u0103 produc\u0103 o epidemie de amor cinematografic.
\nNu v\u0103 ascund c\u0103, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 trezesc interesul pentru un anume film, am folosit unele \u015firetlicuri nerespect\u00e2nd cu sfin\u0163enie cronologia\u201c.
\nTextele sunt \u00eenso\u0163ite de o imagistic\u0103 variat\u0103, bogat\u0103, generoas\u0103.
\nO surpriz\u0103 deosebit\u0103 este chiar aceea cu care se deschide cartea, reprezent\u00e2ndu-l pe celebrul Orson Welles la Buftea, pe vremea c\u00e2nd studioul nostru se modernizase, era \u00een plin\u0103 \u00eenflorire, nu \u00een excluderea printr-o privatizare abominabil\u0103.
\nRe\u00eenvierea fiec\u0103rui film de care este vorba \u00een capitolele cu titluri originale, atractive, \u00eel poart\u0103 pe cititor \u00een aceast\u0103 lume real\u0103 \u015fi fantastic\u0103, transpus\u0103 pe pelicul\u0103, cum numai un om dedicat aproape toat\u0103 via\u0163a cunoa\u015fterii \u015fi \u00een\u0163elegerii celei de a \u015faptea arte o putea face.
\nS\u0103 ne oprim doar la c\u00e2teva din aceste capitole: Marin Sorescu sau plecarea la Cannes; Fiecare cu marota lui; Ciulei & Otto c\u0103pc\u0103unul; Jean Marais \u015fi Jean Cocteau; Hiba lui Hamlet; 1968: Godard vrea s\u0103 desfin\u0163eze festivalul; Fran\u00e7ois Sagan \u2013 Bonjour tristesse; Fellini \u015fi Roma; Cazul Polanski; Scrie\u0163i-v\u0103 memoriile!; \u201eNoaptea american\u0103\u201c; Salo sau 129 de zile \u00een Sodoma; Nevoia de invers; Visconti la apus; Casanova, un mister; Galaxia Hollywood; Jean Gabin; Fra\u0163ii Marx; Filme cu dou\u0103 t\u0103i\u015furi; Bergman ne \u00eentoarce pe dos; Samuraii; O comedie mai tare dec\u00e2t o tragedie; Un sifilis genial; De la Bonaparte la Malaparte; Scandalul; Trei capodopere; Marcel Proust \u2013 salahor; Tarzan, regele junglei; Angoasa \u015fi ipohondria; Cum se ob\u0163ine un premiu; Lumea a treia pe Riviera; Un festival adormitor?; Familia, o cavalerie f\u0103r\u0103 cai?; Un film grandios despre SIDA; Liz Taylor vine la festival; Filmele din R\u0103s\u0103rit; Lumea dezmo\u015fteni\u0163ilor; O capodoper\u0103 \u00een premier\u0103 mondial\u0103.
\nIat\u0103 doar jum\u0103tate din articolele acestea care cuprind \u00een ele imaginea filmat\u0103 a unei lumi \u00eentregi, \u00eentr-o perioad\u0103 de mari r\u0103sturn\u0103ri social-politice \u015fi umane. Ecourile ei, pe-atunci, nu ajungeau dec\u00e2t rar, prin film, \u015fi \u00een \u0163ara noastr\u0103. Evocarea lor, cu at\u00e2ta m\u0103iestrie, ne \u00eentoarce \u00een trecut, ne r\u0103scole\u015fte, ne ofer\u0103 termeni de compara\u0163ie cu realit\u0103\u0163ile mondiale \u015fi na\u0163ionale. E un examen de con\u015ftiin\u0163\u0103 pentru cei de v\u00e2rsta mea \u015fi o lec\u0163ie pentru tinerii care se mai apleac\u0103 asupra unor asemenea c\u0103r\u0163i.
\nCum ziceam, paginile acestui veritabil roman istoric sunt redactate \u00een limbajul modern, evoluat, al materiei respective, cu mediile ei multiforme, dar \u015fi cu expresiile populare, neao\u015f rom\u00e2ne\u015fti, pe care autoarea le are la \u00eendem\u00e2n\u0103 \u015fi nu se zg\u00e2rce\u015fte s\u0103 le pun\u0103 pe h\u00e2rtie.
\nDespre harul dramaturgului, de mare succes alt\u0103dat\u0103, pe scenele rom\u00e2ne\u015fti \u015fi str\u0103ine, ne d\u0103m seama, de exemplu, \u00een subcapitolul O capodoper\u0103, de la paginile 449-556.
\nIar ca s\u0103 \u00eenchei tot cu un cuv\u00e2nt al autoarei, reproduc fragmentul Scandalul \u015fi revan\u015fa, ca pe un e\u015fantion edificator:
\n\u201eDe unde vin \u00abmarginalii\u00bb?
\nMarginalii vin de la margine. Acolo, gura \u015fomajului mu\u015fc\u0103 ad\u00e2nc \u015fi cu poft\u0103.
\nOameni activi sunt transforma\u0163i \u00een parazi\u0163i cu dreptul la subzisten\u0163\u0103 asigurat \u2013 dar parazitismul nu \u00eenseamn\u0103 moarte biologic\u0103. Parazitismul este sursa unei morale. Morala neputin\u0163ei. A neputin\u0163ei care se consoleaz\u0103 cu LSD \u015fi cu alte paradisuri artificiale. \u015ei cu nevoia de r\u0103zbunare. Dar, cum te po\u0163i r\u0103zbuna c\u00e2nd de o parte e duba poli\u0163iei, iar de cealalt\u0103 parte briceagul \u00abamicului\u00bb? \u00cen spate mizeria, \u00een fa\u0163\u0103, neantul…
\nAce\u015fti tineri nu posed\u0103 dec\u00e2t propriul lor trup. Pe el, pe trupul lor, \u00ee\u015fi exerseaz\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, furia.
\nScandalizarea unei lumi nep\u0103s\u0103toare este o revan\u015f\u0103 derizorie \u2013 dar e, totu\u015fi, o revan\u015f\u0103.
\nTo\u0163i acei domni, cu meloane \u015fi cu serviete diplomat, \u0163in la onorabilitatea lor \u2013 \u00abJos cu onorabilitatea!\u00bb
\nEstablishment-ul e amator de frumos \u015fi de antiseptic? \u00abTr\u0103iasc\u0103, deci, ur\u00e2tul, p\u0103rul violet, belciugul \u00een nas, tr\u0103iasc\u0103 jegul \u015fi cocaina!\u00bb
\nE clar c\u0103 to\u0163i ace\u015fti nenoroco\u015fi, l\u0103sa\u0163i pe dinafar\u0103, ar vrea s\u0103 fac\u0103 praf societatea care i-a scos din joc. Neput\u00e2nd-o sf\u0103r\u00e2ma pe ea, se zdrobesc pe ei. Se nimicesc cu ce pot. Cu stupefiante, cu apatia, cu turbarea care nu e dec\u00e2t o alt\u0103 fa\u0163\u0103 a apatiei.
\nCum s\u0103 cred c\u0103 puhoiul de filme despre a\u015fa-numi\u0163ii marginali e de ne\u00een\u0163eles?
\nCum s\u0103 cred c\u0103 a c\u0103zut din senin, din perversitatea unor selec\u0163ioneri care, spre ziu\u0103, ghiftui\u0163i de caviar \u015fi de whisky, s-au trezit strig\u00e2nd: \u00abIa s\u0103 vedem ce mai fac lumpenii no\u015ftri\u00bb\u2026
\n\u00cen ce filme mai apar fiindc\u0103 de ap\u0103rut, apar ca ciupercile…\u201c.
\nPe c\u00e2nd o alt\u0103 carte de la doamna Catrinel Oproiu, capabil\u0103 mereu de asemenea surprize?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ecaterina Oproiu, Salut\u0103ri de la Cannes. Jurnal 3, Editura Semne, 2015   Al treilea jurnal al doamnei Ecaterina Oproiu mi se pare mai interesant \u015fi mai important dec\u00e2t primele dou\u0103, pe care le-am comentat alt\u0103dat\u0103. Ele erau mai pu\u0163in sintetice, cum este cel de fa\u0163\u0103. Citindu-l pe \u00eendelete, am avut impresia unui adev\u0103rat roman istoric,… Cite\u0219te mai mult »Jurnalul ca film<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[11427,15449],"class_list":["post-25054","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-ecaterina-oproiu","tag-salutari-de-la-cannes"],"views":1343,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25054","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25054"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25054\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25055,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25054\/revisions\/25055"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25054"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25054"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25054"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}