La ie\u015firea din proiectul comunist, Rom\u00e2nia privea cu speran\u0163\u0103 c\u0103tre proiectul european, \u00een care va intra formal prin aderarea la Uniunea European\u0103 din ianuarie 2007. Integrarea cultural\u0103 este \u00eens\u0103 un proces la fel de dificil precum integrarea politic\u0103. Cantitatea discu\u0163iilor de dup\u0103 1989 privind \u201eeuropenitatea literaturii rom\u00e2ne sau proiectul b\u0103n\u0103\u0163ean interesat de a\u015fa-zisa apartenen\u0163\u0103 a spa\u0163iului timi\u015forean la Mitteleuropa\/ Europa Central\u0103\u201c tr\u0103deaz\u0103 un complex av\u00e2nd ca manifest\u0103ri corelate obsesia de a nu fi \u201edoar\u201c balcanici.
\nImperativul transfer\u0103rii acestei obsesii \u00eentr-o form\u0103 real\u0103 reprezint\u0103 una dintre constantele c\u00e2mpului cultural postcomunist. Spectrul variaz\u0103 \u00eentre vechi complexe de inferioritate (cunoscutul fatalism al autoderiziunii semiperiferice) \u015fi la fel de vechi complexe de superioritate (\u00een special provenind din zona na\u0163ionalist\u0103). \u00cens\u0103 pot fi observate \u015fi mai constructive complexe de egalitate, con\u0163in\u00e2nd \u2013 uneori fie \u015fi la modul utopic \u2013 strategii de str\u0103pungere a pie\u0163ei globale. Aici pot fi distinse dou\u0103 pozi\u0163ii: cea categorial\u0103, care vede \u2013 cumva pe linia interbelic\u0103 \u2013 globalizarea cultural\u0103 a Rom\u00e2niei ca valoare colectiv\u0103; \u015fi cea individual\u0103, care g\u00e2nde\u015fte penetrarea global\u0103 \u00een termeni de indivizi. Pentru prima pozi\u0163ie poate fi citat Andrei Ple\u015fu, care \u00eentr-o conferin\u0163\u0103 \u0163inut\u0103 \u00een deschiderea Festivalului interna\u0163ional de muzic\u0103 simfonic\u0103 de la Salzburg (25 iulie 2003) propunea naiv-ridicol reconstruc\u0163iei europene o aritmetic\u0103 a unific\u0103rii emo\u0163iilor colective, respectiv a bucuriilor: \u201eUnificarea european\u0103 va \u00eensemna, \u00eentre altele, \u015fi o unificare a bucuriilor noastre, o armonizare a experien\u0163ei bucuriei din Est cu experien\u0163a bucuriei din Vest\u201c. De asemenea, pot fi integrate aici grupuri precum A Treia Europ\u0103 din Timi\u015foara (Cornel Ungureanu, Adriana Babe\u0163i, Mircea Mih\u0103ie\u015f \u015f.a.), care a scos c\u0103r\u0163i, volume colective, reviste, a organizat colocvii pe tema Mitteleuropa, valorific\u00e2nd mo\u015ftenirea habsburgic\u0103 \u015fi multicultural\u0103 \u2013 i.e. \u201emai\u201c european\u0103 \u015fi \u201emai\u201c integrat\u0103 \u2013 a zonei Banatului.
\nPentru cea de a doua situa\u0163ie, reprezentativ\u0103 este pozi\u0163ia lui Mircea C\u0103rt\u0103rescu din articolul programatic Europa are forma creierului meu (2003): \u201enu sunt un autor din Estul Europei. Nu recunosc \u00eemp\u0103r\u0163irea Europei \u00een cele trei zone, nici geopolitic, nici cultural, nici religios, nici in vreun alt fel. (\u2026) Nu vreau nici s\u0103 devin \u00abrom\u00e2nul de serviciu\u00bb, invitat stereotip s\u0103-\u015fi reprezinte \u0163ara la colocvii \u015fi simpozioane. Nu am nimic de reprezentat \u00een afar\u0103 de mine \u00eensumi, de patria scrierilor mele\u201c. Involuntar ironic pentru autorul unei teze despre Postmodernismul rom\u00e2nesc, C\u0103rt\u0103rescu se revendic\u0103 \u00een mod anacronic \u2013 dar cu at\u00e2t mai simptomatic pentru defazarea rom\u00e2neasc\u0103 \u2013 de la nara\u0163iunea europocentrist\u0103 a imperialismului de secol XIX: \u201emi se pare limpede c\u0103 exista ceva ce sub\u00eentinde (tautologic) toate scrierile ce ar putea fi subsumate culturii \u00eenalte, oriunde ar fi ele scrise \u015fi oric\u00e2t de contaminate ar fi cu alte tipuri de cultura: spiritul european. Din acest punct de vedere, M\u00e1rquez este european, Pynchon este european, Kawabata este european\u201c. Reversul r\u00e2ndurilor de mai sus apare \u00een volumul Frumoasele str\u0103ine (2010), \u00een care C\u0103rt\u0103rescu raporteaz\u0103 experien\u0163a derizorie a particip\u0103rii la un desant rom\u00e2nesc format din 12 scriitori rom\u00e2ni \u00een Fran\u0163a (\u201eLes Belles \u00c9trang\u00e8res\u201c).
\nDup\u0103 admiterea Rom\u00e2niei \u00een Uniunea European\u0103 din ianuarie 2007, urm\u00e2nd ader\u0103rii la NATO din 2004, astfel de complexe \u015fi de discu\u0163ii se mut\u0103 pe un nou nivel, acela al racord\u0103rii efective a literaturii rom\u00e2ne la spa\u0163iul\/ traficul european, profit\u00e2ndu-se \u015fi de agenda birocratic\u0103 de la Bruxelles, care aloc\u0103, prin diverse programe, resurse discut\u0103rii \u201eidentit\u0103\u0163ii europene\u201c. Este un moment extrem de favorabil culturilor semi-periferice precum cea rom\u00e2n\u00e3, nu \u00een sensul utopic c\u0103 raportul de for\u0163e dintre culturile dominante \u015fi cele marginale ar fi fost descompus \u015fi recompus pe o orizontal\u0103 democratic\u0103 \u00een care diferen\u0163ele structurale dintre periferii \u015fi centre devin nefunc\u0163ionale, ci \u00een acela c\u0103 (semi)periferiilor li se aloc\u0103 at\u00e2t resurse, c\u00e2t \u015fi un interes mai mult sau mai pu\u0163in simulat. A\u015fa se explic\u0103 faptul c\u0103 strategia Institutului Cultural Rom\u00e2n de a aloca, din 2006, un buget de promovare a literaturii rom\u00e2ne prin subven\u0163ionarea traducerilor \u015fi a costurilor de publicare pe pia\u0163a european\u0103 (inclusiv est-european\u0103) a avut \u015fansa de a intra \u00eentr-o dinamic\u0103 global favorabil\u0103. (\u0162ine de specificul rom\u00e2nesc faptul c\u0103 bugetul ridicat avut la dispozi\u0163ie de ICR \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 \u2013 mandatul H.-R. Patapievici \u2013 a fost asigurat prin servilismul \u015fi activismul politic al conducerii institu\u0163iei.) Chiar dac\u0103 numeroasele traduceri din literatura rom\u00e2n\u0103 ap\u0103rute pe pia\u0163a european\u0103 \u00een ultimul deceniu nu au schimbat efectiv cota global\u0103 a literaturii rom\u00e2ne, care r\u0103m\u00e2ne una de interes marginal (dincolo de cota individual\u0103 a unor scriitori precum Mircea C\u0103rt\u0103rescu), ele au coincis totu\u015fi cu cel mai important \u015fi substan\u0163ial val de export literar cunoscut de postcomunismul rom\u00e2nesc. Pe l\u00e2ng\u0103 publicarea conven\u0163ional\u0103 pe h\u00e2rtie, scriitorii rom\u00e2ni \u2013 selecta\u0163i cu prec\u0103dere din genera\u0163iile emergente \u2013 au intrat \u00een programe europene de lecturi publice, de traduceri, au primit burse de crea\u0163ie, au putut participa la festivaluri interna\u0163ionale, intr\u00e2nd astfel \u00een mas\u0103 \u00eentr-un circuit de diseminare unic \u00een istoria literar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Singurul contracandidat plauzibil ar fi programul comunist de exportare a literaturii rom\u00e2ne \u00een \u201elag\u0103rul sovietic\u201c, \u00eens\u0103 acesta r\u0103m\u00e2ne specializat la arealul geografiei ideologice; c\u00e2t despre exportul avangardei interbelice, a unor autori din T\u00e2n\u0103ra Genera\u0163ie interbelic\u0103 precum Mircea Eliade, Emil Cioran sau Eugen Ionescu ori a seriei de critici format\u0103 din Matei C\u0103linescu, Toma Pavel, Virgil Nemoianu, Sorin Alexandrescu, Mihai Sp\u0103riosu, Marcel Corni\u015f-Pop \u015f.a., acestea nu au fost ac\u0163iuni planificate \u015fi coordonate de statul rom\u00e2n, ci un joc al circumstan\u0163elor istorice. \u00a0\u00a0 \u00a0n<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
La ie\u015firea din proiectul comunist, Rom\u00e2nia privea cu speran\u0163\u0103 c\u0103tre proiectul european, \u00een care va intra formal prin aderarea la Uniunea European\u0103 din ianuarie 2007. Integrarea cultural\u0103 este \u00eens\u0103 un proces la fel de dificil precum integrarea politic\u0103. Cantitatea discu\u0163iilor de dup\u0103 1989 privind \u201eeuropenitatea literaturii rom\u00e2ne sau proiectul b\u0103n\u0103\u0163ean interesat de a\u015fa-zisa apartenen\u0163\u0103 a… Cite\u0219te mai mult »Export\u0103m<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[15435,15434,15437,1521,15436],"class_list":["post-25035","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-activitatea-icr","tag-buget-de-promovare-a-literaturii","tag-export-literar","tag-mircea-cartarescu","tag-traduceri-din-literatura-romana"],"views":2937,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25035","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25035"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25035\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25036,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25035\/revisions\/25036"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25035"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25035"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25035"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}