\u00cen Italia ora de religie este o disciplin\u0103 facultativ\u0103 de natur\u0103 neconfesional\u0103. Religia se pred\u0103 in baza Pactului de la Lateran din 1929 dintre Statul Vatican \u015fi Italia fascist\u0103 a lui Mussolini. Rev\u0103zut in 1984, acest acord prevede \u00een art. 9.2 ca: \u00abStatul, recunosc\u00e2nd valoarea culturii religioase \u015fi \u0163in\u00e2nd cont c\u0103 principiile catolicismului fac parte din patrimoniul istoric al poporului italian, va continua s\u0103 asigure predarea religiei catolice \u00een \u015fcolile publice\u00bb.<\/p>\n
A\u015fadar, religia catolic\u0103 se pred\u0103 la \u015fcoal\u0103 nu sub form\u0103 de \u00eendoctrinare sau de catehizare, dar cu scopul precis de a transmite o component\u0103 cultural\u0103 fundamental\u0103 a istoriei \u015fi societ\u0103\u0163ii italiene. Cu at\u00e2t mai mult este \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103 tutelarea acestei discipline, dac\u0103 ne g\u00e2ndim la favorizarea procesului de integrare a elevilor de na\u0163ionalitate \u015fi religie diferite. Cultura unei na\u0163iuni r\u0103m\u00e2ne neschimbat\u0103, independent de crezul \u015fi originile celui care trebuie s\u0103 o \u00eenve\u0163e \u00een b\u0103ncile \u015fcolii.
\n\u00cen acest sens, este semnificativ ceea ce scria cu ani \u00een urm\u0103, pe atunci cardinal, Joseph Ratzinger: Exist\u0103 o ur\u0103 de sine a Occidentului ceea ce este ciudat \u015fi se poate considera doar ca ceva patologic; Occidentul \u00eencearc\u0103, \u00een mod l\u0103udabil, s\u0103 se deschid\u0103 \u00een deplin\u0103 \u00een\u0163elegere valorilor exteriore, dar nu se mai iube\u015fte pe sine. Despre propria istorie vede doar ceea ce este ru\u015finos \u015fi distructiv, nu mai este capabil s\u0103 perceap\u0103 ceea ce este sublim \u015fi pur. Europa are nevoie de o nou\u0103 \u2013 critic\u0103 si umil\u0103 \u2013 acceptare de sine, dac\u0103 dore\u015fte \u00eentr-adev\u0103r s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103. Multiculturalismul, care este \u00eencontinuu \u015fi cu pasiune \u00eencurajat \u015fi promovat, reprezint\u0103 uneori abandonarea \u015fi renegarea a ceea ce este propriu, este fuga de lucrurile proprii. \u00cens\u0103 multiculturalismul nu poate s\u0103 subziste f\u0103r\u0103 baze comune, f\u0103r\u0103 puncte de orientare date de propriile valori.
\nOra de religie este o chestiune complex\u0103 \u015fi \u00een Italia. Ora alternativ\u0103 celei de religie poate reprezenta un risc c\u00e2nd \u00eenceteaz\u0103 de a mai fi o autentic\u0103 alternativ\u0103. Alternativa \u00eenseamn\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, un program didactico-formativ care nu se face dintr-o perspectiv\u0103 religioas\u0103. Pe l\u00e2ng\u0103 aceasta mai \u00eenseamn\u0103: studiul cu asisten\u0163a unui profesor sau studiul individual, dar \u015fi nefrecventarea orei \u00een sine. \u00cen ultimul caz, elevul este obligat s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 incinta \u015fcolii pe parcursul orei respective \u00een situa\u0163ia \u00een care aceasta nu este prima sau ultima din orarul zilei.
\n\u00cen acest context problematic este evident\u0103 caren\u0163a de obiectivitate a alegerii \u00een sine. De aceea se impune a reflecta asupra semnifica\u0163iei finalit\u0103\u0163ii orei de religie. Acest lucru \u00eel sublinia \u015fi Umberto Eco, celebrul scriitor declarat ateu, care se \u00eentreba: De ce elevii trebuie s\u0103 cunoasc\u0103 totul despre zeii lui Homer \u015fi foarte pu\u0163in despre Moise? De ce trebuie s\u0103 cunoasc\u0103 Divina Commedia \u015fi C\u00e2ntarea C\u00e2nt\u0103rilor nu, de\u015fi Dante nu poate fi \u00een\u0163eles f\u0103r\u0103 Solomon? Este deci legitim \u015fi fecund s\u0103 afirm\u0103m c\u0103 Biblia are tot dreptul s\u0103 fie considerat\u0103 un cod al culturii, la fel cum este Platon, Aristotel, Kant \u015fi Iluminismul. \u00censu\u015fi filozoful german Kant spunea c\u0103: Evanghelia este izvorul din care se na\u015fte civiliza\u0163ia noastr\u0103, la fel se pronun\u0163a Goethe, afirm\u00e2nd: Cre\u015ftinismul este limba matern\u0103 a Europei. Pictorul Marc Chagall, \u00een sintonie cu cei doi, m\u0103rturisea: Paginile Bibliei sunt alfabetul colorat \u00een care de-a lungul secolelor pictorii \u015fi-au \u00eenmuiat penelul.
\nCert este c\u0103 ar trebui con\u015ftientizat faptul c\u0103 exist\u0103 un motiv dac\u0103 \u00eentreaga cronologie occidental\u0103 folose\u015fte calendarul elaborat de Papa Grigore al XIII-lea \u015fi anul na\u015fterii lui Cristos pentru a reconstrui evenimentele istorice globale. Exist\u0103 un motiv dac\u0103 \u00een cultura noastr\u0103 \u00eent\u00e2lnim autori profund spirituali \u015fi cre\u015ftini a\u015fa cum au fost: Dante Alighieri, Fedor Dostoevski, Lev Tolstoi, etc. Exist\u0103 un motiv dac\u0103 atunci c\u00e2nd c\u0103l\u0103torim ne atrag aten\u0163ia cupolele si turnurile catedralelor care domin\u0103 toate marile ora\u015fe europene, dac\u0103 marea majoritate a capodoperelor artistice ale vechiului continent dau m\u0103rturie despre cre\u015ftinism. Nu este o surpriz\u0103 nici faptul c\u0103 dou\u0103 dintre cele mai celebre scultpuri din lume sunt Regele David si Piet\u00e0.
\nDespre cre\u015ftinism, filosoful agnostic Benedetto Croce, afirma \u00eentr-un scurt eseu intitulat \u00abDe ce nu putem s\u0103 nu ne numim \u201ecre\u015ftini\u201c\u00bb: \u201eCre\u015ftinismul a fost cea mai mare revolu\u0163ie pe care umanitatea a realizat-o (…). Toate celelalte revolu\u0163ii, toate marile descoperiri ce au marcat epocile istoriei umane, nu \u00eei pot sta \u00een fa\u0163\u0103, comparativ cu ea apar particulare si limitate. Toate, f\u0103r\u0103 a exclude ceea ce Grecia a realizat \u00een poezie, art\u0103, filozofie, libertate politic\u0103, \u015fi Roma \u00een drept (…). Motivul este c\u0103 revolu\u0163ia cre\u015ftin\u0103 a ac\u0163ionat \u00een ad\u00e2ncul sufletului, \u00een cons\u0163iin\u0163a moral\u0103, \u015fi, d\u00e2nd importan\u0163\u0103 intimit\u0103\u0163ii \u015fi \u00eense\u015fi acestei con\u015ftiin\u0163e, aproape c\u0103 p\u0103rea s\u0103-i dob\u00e2ndeasc\u0103 o nou\u0103 virtute, o nou\u0103 calitate spiritual\u0103, care p\u00e2n\u0103 atunci lipsise umanit\u0103\u0163ii. Oamenii, geniile, eroii, care au fost \u00eenainte de cre\u015ftinism, au realizat lucruri fascinante, opere extraordinare, \u015fi ne-au transmis o comoar\u0103 bogat\u0103 de forme, g\u00e2nduri \u015fi experien\u0163e; dar \u00een ei to\u0163i lipsea acel sentiment de iubire \u015fi de caritate care ne une\u015fte \u015fi \u00eenfr\u0103\u0163e\u015fte, \u015fi pe care doar cre\u015ftinismul l-a dat vie\u0163ii umane.\u201c \u00cen aceia\u015fi termeni se exprim\u0103 \u015fi J\u00fcrgen Habermas, filozof ateu, istoric \u015fi sociolog, unul dintre cei mai importan\u0163i reprezentan\u0163i \u00een via\u0163\u0103 ai prestigioasei Frankfurter Schule: \u201eUniversalismul egalitar \u2013 din care au derivat ideile de libertate \u015fi solidaritate, con\u015ftiin\u0163\u0103 moral\u0103 individual\u0103, drepturile omului \u015fi democra\u0163ie \u2013 este mo\u015ftenirea direct\u0103 a eticii ebraice a justi\u0163iei \u015fi a eticii cre\u015ftine a iubirii. P\u00e2n\u0103 ast\u0103zi nu dispunem de op\u0163iuni alternative. Continu\u0103m s\u0103 ne aliment\u0103m din acest izvor. Tot restul sunt doar vorbe postmoderne.\u201c
\nCum a fost posibil s\u0103 ajungem \u00eentr-o asemenea situa\u0163ie, s\u0103 uit\u0103m totul? Amnezie? Secularizare? Neglijen\u0163\u0103? Indiferen\u0163\u0103? Probabil c\u00e2te pu\u0163in din toate acestea. Un lucru este cert, \u00een cadrul orelor de religie nu ar trebui s\u0103 lipseasc\u0103 subiecte ca: estetica teologic\u0103, natura dogmelor, prolema teodiceei \u015fi a p\u0103catului originar, harul, Conciliile \u015fi ereziile, Scolastica, filosofia cre\u015ftin\u0103, cre\u015ftinismul \u00een raport cu celelalte religii, dialogul religie-\u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi credin\u0163\u0103-ra\u0163iune, etc. Nu catehizare, nu \u00eendoctrinare, ci dialog, cunoa\u015ftere, cultur\u0103, spiritualitate.
\nEste necesar\u0103 con\u015ftientizarea importan\u0163ei orei de religie prea mult atacat\u0103 de o mentalitate exagerat de laic\u0103 \u015fi care a pierdut sensul istoriei. Iar asta nu \u00een numele unui anacronic spirit confesional, ci \u00een numele identit\u0103\u0163ii noastre, despre care poetul Thomas Stearns Eliot, c\u00e2\u015ftig\u0103torul premiului Nobel pentru Literatur\u0103, spunea: \u201eUn cet\u0103\u0163ean european poate s\u0103 cread\u0103 c\u0103 cre\u015ftinismul nu ar fi adev\u0103rat \u015fi totu\u015fi ceea ce zice \u015fi face izvor\u0103\u015fte din cultura cre\u015ftin\u0103 pe care o mo\u015ftene\u015fte. F\u0103r\u0103 cre\u015ftinism nu ar fi existat nici Voltaire \u015fi nici Nietzsche. Dac\u0103 dispare cre\u015ftinismul, dispare \u015fi cultura noastr\u0103, dispare \u00eensu\u015fi chipul nostru.\u201c
\nPoate c\u0103 are sens, mai mult ca oric\u00e2nd, s\u0103 reparcurgem istoria \u015fi cultura noastr\u0103 occidental\u0103 \u00een lumina religiei, pentru c\u0103 doar astfel se vor putea \u00een\u0163elege gre\u015felile care au condus la crizele moderne de natur\u0103 economic\u0103, politic\u0103, moral\u0103 \u015fi spiritual\u0103. F\u0103r\u0103 con\u015ftiin\u0163a propriei culturi religioase va fi de neconceput s\u0103 \u00een\u0163elegem de exemplu sensul \u00een\u0163elepciunii t\u00e2n\u0103rului rege Solomon, care nu \u00eei cere lui Dumnezeu carier\u0103 politic\u0103, moartea du\u015fmanilor, bog\u0103\u0163ie sau via\u0163\u0103 lung\u0103, dar \u00abo inim\u0103 \u00een\u0163eleapt\u0103 \u015fi priceput\u0103, ca s\u0103 pot judeca poporul t\u0103u cu dreptate \u015fi s\u0103 deosebesc binele de r\u0103u\u00bb (1Re 3,9).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen Italia ora de religie este o disciplin\u0103 facultativ\u0103 de natur\u0103 neconfesional\u0103. Religia se pred\u0103 in baza Pactului de la Lateran din 1929 dintre Statul Vatican \u015fi Italia fascist\u0103 a lui Mussolini. Rev\u0103zut in 1984, acest acord prevede \u00een art. 9.2 ca: \u00abStatul, recunosc\u00e2nd valoarea culturii religioase \u015fi \u0163in\u00e2nd cont c\u0103 principiile catolicismului fac parte… Cite\u0219te mai mult »Ora de religie \u00een Italia, un model de adaptat, nu de importat<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[15433,15432,15431],"class_list":["post-25033","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-indoctrinare-sau-de-catehizare","tag-ora-de-religie-in-italia","tag-religia-catolica"],"views":3193,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25033","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25033"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25033\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25034,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25033\/revisions\/25034"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25033"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25033"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25033"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}