\u00cen civiliza\u0163ia occidental\u0103, numele propriu Isus a devenit substantiv comun. Pe seama lui s-a putut scrie \u00een \u201edoar\u201c dou\u0103 mii de ani mai mult dec\u00e2t ar putea citi un Eliade dac\u0103 ar tr\u0103i c\u00e2t un Avraam. \u00cenainte \u00eens\u0103 de fulminanta sa carier\u0103 postum\u0103, adic\u0103 \u00eenainte s\u0103 devin\u0103, de pild\u0103, salvatorul unic al unor mul\u0163imi, fiul exclusiv al unui dumnezeu sau prietenul imaginar al unor persoane, acest prenume a apar\u0163inut unui om. \u00centrebarea acestui articol este: Ce mai putem \u015fti despre acest om?
\nCercet\u0103rile moderne despre omul Isus au ca punct central lucrarea lui Albert Schweitzer Von Reimarus zu Wrede: Eine Geschichte der Leben-Jesu-Forschung <De la Reimarus la Wrede: Istoria cercet\u0103rii privitoare la via\u0163a lui Isus> (1906), cunoscut\u0103 mai bine sub denumirea englezeasc\u0103 The Quest of the Historical Jesus. Trec\u00e2nd \u00een revist\u0103 momentele-cheie ale preocup\u0103rii privitoare la via\u0163a lui Isus \u00een secolele 18 \u015fi 19, Schweitzer \u015fi-a pus amprenta pe \u00eentreaga cercetare ulterioar\u0103 pe acest subiect: p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, ea e \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een trei (dup\u0103 unii, patru) faze: Old Quest – p\u00e2n\u0103 la Schweitzer; (No Quest – prima jum\u0103tate a secolului 20); New Quest – dup\u0103 Bultmann (1953); \u015fi Third Quest – dup\u0103 1988. Detaliile acestei cercet\u0103ri neav\u00e2ndu-\u015fi locul \u00een textul de fa\u0163\u0103, va fi suficient s\u0103-i culegem roadele (1) pentru a schi\u0163a \u00eentr-o form\u0103 rezonabil\u0103 o via\u0163\u0103 a lui Isus pentru uz laic. \u00centruc\u00e2t reconstituirea unui eveniment din trecut \u0163ine de \u015ftiin\u0163a istoriei, cercet\u0103torii au \u00eemprumutat criteriile \u015ftiin\u0163ifice folosite de istorici. Rezultatele unui asemenea demers nu sunt menite s\u0103 dea satisfac\u0163ie sau s\u0103 frustreze credin\u0163a sau necredin\u0163a cercet\u0103torului sau cititorului, ci doar s\u0103 stabileasc\u0103 cu o probabilitate mai mare sau mai mic\u0103 dac\u0103 un presupus eveniment din trecut a avut sau nu loc.
\nRezum\u00e2ndu-ne la prima sut\u0103 de ani de la moartea lui Isus (30-130 EC), sursele pe care le avem la dispozi\u0163ie pentru o reconstituire a vie\u0163ii lui Isus se \u00eempart \u00een patru categorii:
\na. evangheliile canonice: Marcu, Matei, Luca \u015fi Ioan. Sunt cele mai vechi \u015fi mai consistente m\u0103rturii despre via\u0163a lui Isus, dar trebuie studiate cu mult\u0103 pruden\u0163\u0103, \u00eentruc\u00e2t:
\ni. au fost scrise la zeci de ani de evenimentele pe care le povestesc,
\nii. \u00een alt\u0103 limb\u0103 dec\u00e2t cea pe care o vorbeau Isus \u015fi tovar\u0103\u015fii s\u0103i,
\niii. de c\u0103tre persoane care nu au fost martori oculari,
\niv. persoane care s-au inspirat din tradi\u0163ii orale modificate \u00een procesul transmiterii.
\nb. surse p\u0103g\u00e2ne, adic\u0103 neiudaice. Nu \u015ftim c\u00e2te lucruri vor fi scris autori antici neevrei despre Isus, \u015ftim \u00eens\u0103 cu certitudine c\u0103 nu s-a p\u0103strat aproape nimic. De fapt, avem doar dou\u0103 scurte men\u0163iuni:
\ni. Pliniu cel T\u00e2n\u0103r (62? \u2013 c.113 EC), proconsul roman \u00een Bitinia \u015fi Pont (Asia Mic\u0103), \u00eentr-o scrisoare trimis\u0103 \u00een 112 EC \u00eemp\u0103ratului Traian, se pl\u00e2nge de problemele pe care le are cu grupuri de \u201eadep\u0163i ai lui Cristos, pe care \u00eel venereaz\u0103 ca pe un zeu\u201c (Scrisoarea 10). Nicio informa\u0163ie despre via\u0163a lui Isus.
\nii. Tacit (c. 55 \u2013 c. 117 EC), \u00een Analele sale (115 EC), vorbe\u015fte \u015fi el despre un grup de adep\u0163i ai lui \u201eCristos, care a fost crucificat de c\u0103tre Pilat din Pont, pe vremea c\u00e2nd \u00eemp\u0103rat era Tiberiu\u201c (Cartea 15). Aici avem c\u00e2teva informa\u0163ii sumare care coroboreaz\u0103 ceea ce afl\u0103m din evanghelii, dar nimic mai mult.
\nc. surse iudaice
\nFlavius Josephus (37 \u2013 c. 100 EC) are dou\u0103 men\u0163iuni despre Isus \u00een lucrarea sa Antichit\u0103\u0163i iudaice. \u00cen prima, vorbe\u015fte despre \u201eIacov, fratele lui Isus, cel numit Cristos\u201c (2), iar \u00een a doua despre \u201eIsus, un om \u00een\u0163elept, dac\u0103 se cuvine s\u0103-l numim om, c\u0103ci a f\u0103cut lucruri minunate \u2013 fiind \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor celor ce iubesc adev\u0103rul. A avut adep\u0163i at\u00e2t dintre iudei c\u00e2t \u015fi dintre p\u0103g\u00e2ni. Era Cristos\u015ful\u0163; iar dup\u0103 ce Pilat, la sugestia conduc\u0103torilor no\u015ftri, l-a condamnat la crucificare, cei ce l-au iubit la \u00eenceput nu l-au abandonat, c\u0103ci le-a ap\u0103rut din nou viu a treia zi, dup\u0103 cum preziseser\u0103 divinii profe\u0163i \u015fi \u00eenc\u0103 zece mii de lucruri minunate despre el; iar tribul cre\u015ftinilor, numi\u0163i a\u015fa dup\u0103 el, nu a disp\u0103rut p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi.\u201c(3) L\u0103s\u00e2nd deoparte faptul c\u0103 al doilea fragment pare scris mai degrab\u0103 de un credincios cre\u015ftin dec\u00e2t de un istoric evreu (4), din p\u0103cate nici Josephus nu ne spune vreun lucru nou, pe care noi s\u0103 nu-l fi aflat din evangheliile canonice.
\nd. alte surse canonice
\nL\u0103s\u00e2nd deoparte cele patru evanghelii, celelalte 23 c\u0103r\u0163i din Noul Testament nu ne spun nici ele prea multe despre Isus, din ele put\u00e2nd afla mai degrab\u0103 ce credeau sau trebuia s\u0103 cread\u0103 cre\u015ftinii despre el. Tot ce afl\u0103m de la Pavel e c\u0103 i. Isus s-a n\u0103scut din femeie (Gal. 4:4), ii. era evreu (Gal. 4:4), iii. a avut fra\u0163i (1 Cor. 9:5), dintre care unul numit Iacov (Gal. 1:19), iv. a avut doisprezece apostoli (1 Cor. 15:5), v. a propov\u0103duit evreilor (Rom. 15:8), vi. a predicat faptul c\u0103 adep\u0163ii s\u0103i trebuie s\u0103 nu divor\u0163eze (1 Cor. 7:11) \u015fi c\u0103 trebuie s\u0103-\u015fi pl\u0103teasc\u0103 preo\u0163ii (1 Cor. 9:14), vii. a \u0163inut o ultim\u0103 cin\u0103 (1 Cor. 11:23-6), viii. a fost tr\u0103dat (1 Cor. 11:23-6) \u015fi ix. a fost crucificat (1 Cor. 2:2). Nimic mai mult \u015fi, iar\u0103\u015fi, nimic nou fa\u0163\u0103 de evangheliile canonice.
\n\u00cen afara acestora, orice alte surse la care unii pot pretinde c\u0103 ar avea acces pentru a c\u0103p\u0103ta informa\u0163ii despre via\u0163a lui Isus sunt irelevante din punct de vedere istoric. Pentru un istoric, ideal ar fi ca i\u00b0 informa\u0163ia s\u0103 apar\u0103 \u00een mai mult de o surs\u0103, ii\u00b0 sursele s\u0103 provin\u0103 dintr-o epoc\u0103 istoric\u0103 c\u00e2t mai apropiat\u0103 de evenimentul examinat, iii\u00b0 s\u0103 fi fost produse independent una de cealalt\u0103, iv\u00b0 s\u0103 aib\u0103 coeren\u0163\u0103 intern\u0103 \u015fi extern\u0103, adic\u0103 s\u0103 nu existe contradic\u0163ii nici \u00een interiorul unei surse, nici \u00eentre ele, \u015fi v\u00b0 s\u0103 nu fie compromise de faptul c\u0103 servesc propriului scop.
\nPe baza acestei liste de condi\u0163ii ideale, cercet\u0103torii au elaborat un num\u0103r mai mare sau mai mic de criterii metodologice de evaluare a plauzibilit\u0103\u0163ii informa\u0163iilor. \u00cen opinia lui Ehrman, esen\u0163iale sunt urm\u0103toarele trei:
\n1. Criteriul atest\u0103rii independente
\nCu c\u00e2t o informa\u0163ie se g\u0103se\u015fte \u00een mai multe surse independente \u00eentre ele, cu at\u00e2t e mai certificabil\u0103 din punct de vedere istoric.
\nIndependen\u0163a surselor e o problem\u0103 ceva mai complicat\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte evangheliile canonice, a\u015fa \u00eenc\u00e2t e nevoie de c\u00e2teva detalii. Cercet\u0103torii sunt ast\u0103zi de acord c\u0103, din punct de vedere cronologic, Marcu (65-70 EC) e prima evanghelie scris\u0103. Matei \u015fi Luca (80 EC) au folosit ca surs\u0103 pe Marcu, dar \u015fi o scriere comun\u0103, ast\u0103zi pierdut\u0103, denumit\u0103 Q (50 EC). De asemenea, at\u00e2t Matei c\u00e2t \u015fi Luca au avut fiecare \u015fi c\u00e2te o surs\u0103 independent\u0103, denumit\u0103 M (65 EC) pentru Matei \u015fi L (60 EC) pentru Luca. Ioan a fost scris\u0103 ultima (90 EC) \u015fi e independent\u0103 de celelalte.
\nAstfel, o istorie preluat\u0103 din Marcu de Matei \u015fi de Luca \u015fi neexistent\u0103 \u00een nicio alt\u0103 surs\u0103 nu este atestat\u0103 independent, pe c\u00e2nd o relatare care exist\u0103 \u015fi \u00een Marcu \u015fi \u00een Q, a\u015fa \u00eenc\u00e2t probabilitatea ca ea s\u0103 corespund\u0103 unui eveniment \u00eent\u00e2mplat cu adev\u0103rat cre\u015fte considerabil.
\nLimite. Dac\u0103 o relatare se g\u0103se\u015fte \u00eentr-o singur\u0103 surs\u0103, nu e obligatoriu s\u0103 fie inexact\u0103 din punct de vedere istoric. Acest criteriu nu este excluziv, ci probabilistic.
\n2. Criteriul deosebirii de vederi
\nCu c\u00e2t persoana care transmite o informa\u0163ie este mai interesat\u0103 s\u0103 ob\u0163in\u0103 un efect anume, cu at\u00e2t informa\u0163ia este mai pu\u0163in certificabil\u0103 din punct de vedere istoric \u015fi viceversa, cu c\u00e2t informa\u0163ia este mai contrar\u0103 inten\u0163iei generale a textului, cu at\u00e2t e mai probabil s\u0103 se fi \u00eent\u00e2mplat \u00een realitate.
\nE cert c\u0103 evangheli\u015ftii au trecut \u00een scris istorii orale care circulau deja de c\u00e2teva decenii. Aceste istorii se transmiteau de la om la om \u00een procesul (tentativei) de convertire, a\u015fa \u00eenc\u00e2t e destul de plauzibil c\u0103 transmi\u0163\u0103torii cedau adesea tendin\u0163ei naturale de a exagera \u015fi de a \u00eenflori. Istoriile orale tind s\u0103 declan\u015feze fantezia povestitorilor chiar \u015fi \u00een lipsa urm\u0103ririi unui scop anume; aceast\u0103 tendin\u0163\u0103 e cu at\u00e2t mai plauzibil\u0103 \u00een situa\u0163ii \u00een care propov\u0103duitorii vor fi \u00eent\u00e2mpinat rezisten\u0163\u0103 \u015fi vor fi fost obliga\u0163i s\u0103 pluseze mai ales pe latura supranatural\u0103 a \u201eve\u015ftii celei bune\u201c. Astfel, dac\u0103 o surs\u0103 ne spune o poveste care merge \u00een direc\u0163ia propriei ei reconfirm\u0103ri, prinde bine o doz\u0103 mai mare de pruden\u0163\u0103 \u00een acceptarea ei ca informa\u0163ie sigur\u0103; dac\u0103, dimpotriv\u0103, relatarea este de a\u015fa natur\u0103 c\u0103 povestitorul, din motive de st\u00e2njeneal\u0103 sau de deosebire de vederi, \u00een mod normal nu ar inventa-o, atunci e foarte probabil s\u0103 fie adev\u0103rat\u0103.
\nLimite. Faptul c\u0103 o relatare are iz propagandistic nu exclude din principiu posibilitatea s\u0103 fie adev\u0103rat\u0103 din punct de vedere istoric. \u00cen fond, propov\u0103duitorii erau ei \u00een\u015fi\u015fi convin\u015fi de adev\u0103rul credin\u0163ei lor. Acest criteriu este, deci, incluziv cu relat\u0103rile care diverg de la mesajul general al textului, dar nu neap\u0103rat excluziv cu cele care converg.
\n3. Criteriul credibilit\u0103\u0163ii contextuale
\nO relatare trebuie s\u0103 fie credibil\u0103 \u00een context pentru a fi acceptat\u0103 ca probabil\u0103 din punct de vedere istoric.
\nSpre deosebire de primele dou\u0103, criteriul de fa\u0163\u0103 are rol exclusiv excluziv, fiind menit doar s\u0103 scoat\u0103 din ecua\u0163ie relat\u0103rile care nu sunt \u00eencadrabile \u00een contextul social, religios, lingvistic etc. al vie\u0163ii lui Isus.
\nAceste criterii nu sunt perfecte, \u00eens\u0103 sunt indispensabile pentru cititorul care, l\u0103s\u00e2nd deoparte orice prejudecat\u0103, vrea s\u0103 se descurce \u00een multitudinea de pove\u015fti despre Isus puse \u00een circula\u0163ie \u00een primele secole ale erei noastre. \u00cen lipsa oric\u0103rui criteriu, ar trebui acceptate at\u00e2t relat\u0103rile contradictorii din evangheliile canonice, c\u00e2t \u015fi cele din apocrife, iar rezultatul ar fi un artefact foarte apropiat de o caricatur\u0103.<\/p>\n
4 Din p\u0103cate, criteriile canonice sunt inutilizabile pentru \u015ftiin\u0163a istoriei, \u00eentruc\u00e2t fac din miz\u0103 premis\u0103, justific\u00e2nd interpret\u0103ri prin interpol\u0103ri \u015fi teologii prin aporii (5). Efortul de reconstituire const\u0103 \u00een trecerea tuturor relat\u0103rilor prin cele trei criterii descrise pe scurt mai sus \u015fi \u00een \u00een\u015firuirea celor care trec testul \u2013 nu ca adev\u0103ruri absolute, ci ca relat\u0103ri mai probabile dec\u00e2t celelalte \u2013 sub forma unei sumare biografii. Dac\u0103 rezultatul reu\u015fe\u015fte s\u0103 arate ca o via\u0163\u0103 de om, chiar \u015fi \u00een cazul \u00een care unele detalii extravagante vor fi c\u0103zut la test, pentru scopul acestui articol va fi fost de ajuns.
\nVom aplica mai \u00eent\u00e2i aceste criterii relat\u0103rilor despre prima parte a vie\u0163ii lui Isus. Notarea va fi simplu de urm\u0103rit: dac\u0103 o poveste trece de criteriul 1, o vom nota 1+; dac\u0103 nu trece, o vom nota 1\u2013. La fel pentru celelalte criterii. Vom reduce treptat explica\u0163iile \u015fi trimiterile la minimum.
\nMarcu \u015fi Ioan nu vorbesc nimic despre na\u015fterea sau copil\u0103ria lui Isus, dar aduc vorba indirect despre c\u00e2teva lucruri legate de aceast\u0103 perioad\u0103. De pild\u0103, ambii vorbesc despre provenien\u0163a lui Isus din Nazaret (Mar. 1:9, Ioan 1:45) \u015fi despre faptul c\u0103 avea fra\u0163i (Ioan 7:3, Mar. 3:32). Doar Matei \u015fi Luca prezint\u0103 relat\u0103ri efective despre primii ani ai lui Isus, \u00eens\u0103 se contrazic \u00een c\u00e2teva locuri \u2013 de exemplu, erau p\u0103rin\u0163ii lui Isus din Nazaret (Luc. 2:4) sau din Betleem (Mat. 2:5)? \u2013 ceea ce arat\u0103 c\u0103, \u00een privin\u0163a acestei perioade, sursele lor sunt atestate independent. Pavel (I Cor. 9:5) relateaz\u0103 \u015fi el c\u0103 Isus avea fra\u0163i, d\u00e2nd chiar \u015fi numele unuia dintre ei, Iacov (Gal. 1:19). Evangheliile apocrife despre copil\u0103ria lui Isus au \u015fi ele informa\u0163ii similare, dar sunt scrieri\u00a0 mult mai t\u00e2rzii \u015fi con\u0163in material \u00een bun\u0103 parte legendar \u015fi inacceptabil din punct de vedere istoric: copilul Isus cre\u00e2nd ni\u015fte p\u0103s\u0103ri din \u0163\u0103r\u00e2n\u0103 sau \u00eenviind din mor\u0163i un prieten de joac\u0103 etc.
\nVom \u00eemp\u0103r\u0163i informa\u0163iile de care dispunem \u00een informa\u0163ii improbabile \u015fi informa\u0163ii probabile. Astfel, pe de o parte, este improbabil
\ni. c\u0103 Maria ar fi fost virgin\u0103 c\u00e2nd l-a n\u0103scut pe Isus. 1+, pentru c\u0103 e atestat independent \u00een Matei (1:18, 25) \u015fi Luca (1:34). \u00cens\u0103 cu rezerve, deoarece Marcu \u015fi Ioan ignor\u0103 acest episod ca \u015fi cum n-ar fi fost deloc important. \u00cen plus, \u00een Marcu 3:31 c\u00e2nd mama \u015fi fra\u0163ii lui vin s\u0103-l retrag\u0103 pe Isus din via\u0163a public\u0103 \u00eentruc\u00e2t considerau c\u0103-\u015fi pierduse min\u0163ile, Maria nu pare s\u0103 cread\u0103 nimic special despre Isus, ceea ce ar fi fost cazul dac\u0103 l-ar fi conceput virgin\u0103. De asemenea, Ioan 1:45 \u00eel nume\u015fte pe Isus \u201efiul lui Iosif\u201c. \u015ei 2\u2013, pentru c\u0103 at\u00e2t Matei c\u00e2t \u015fi Luca relateaz\u0103 na\u015fterea din fecioar\u0103 \u00een scopul propriei reconfirm\u0103ri: Matei nu este un povestitor neutru c\u00e2nd face \u00een mod explicit ca relatarea sa s\u0103 confirme \u201eprofe\u0163ia\u201c din Isaia 7:14; iar la Luca 1:35, na\u015fterea din fecioar\u0103 e menit\u0103 s\u0103 confirme c\u0103 Dumnezeu e tat\u0103l lui Isus;
\nii. c\u0103 Isus s-ar fi n\u0103scut \u00een Betleem 1\u2013, 2\u2013, 3\u2013;
\niii. c\u0103 p\u0103rin\u0163ii lui Isus ar fi fost obliga\u0163i s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 la Betleem s\u0103 se \u201e\u00eenregistreze fiscal\u201c 1\u2013, 2\u2013, 3\u2013;
\niv. c\u0103 ar fi existat ni\u015fte magi care, ghida\u0163i de o stea, l-ar fi vizitat pe Isus dup\u0103 na\u015ftere 1\u2013, 2\u2013, 3\u2013;
\nv. c\u0103 Isus s-ar fi n\u0103scut \u201epe c\u00e2nd Quirinius oc\u00e2rmuia Siria\u201c (Luc. 2:2) 3\u2013;
\nvi. c\u0103 povestea despre Isus la v\u00e2rsta de doisprezece ani predic\u00e2nd la templu (Luc. 2:42-50) ar fi adev\u0103rat\u0103 1\u2013, 2\u2013;
\nvii. c\u0103 Isus ar fi f\u0103cut minuni. De\u015fi posibilitatea lor nu poate fi exclus\u0103, \u00een lipsa predictibilit\u0103\u0163ii \u015fi reproductivit\u0103\u0163ii lor \u015ftiin\u0163a este nevoit\u0103 principial s\u0103 le scoat\u0103 din calcul. \u00cen plus, atunci c\u00e2nd e s\u0103 confirme sau s\u0103 infirme faptul c\u0103 un miracol a avut sau nu loc, \u015ftiin\u0163a istoriei \u00een special se confrunt\u0103 \u015fi cu unicitatea evenimentului miraculos, a\u015fa \u00eenc\u00e2t e nevoit\u0103 s\u0103 nu acorde unei minuni relatate din trecut mai mult dec\u00e2t statutul unei probabile improbabilit\u0103\u0163i 1+, 2\u2013, 3+;
\nviii. c\u0103 Isus ar fi intrat \u00een Ierusalim \u201e\u00een glorie\u201c (Mar. 1:1-10, Mat. 21:5) 1+, 2\u2013, 3\u2013;
\nix. c\u0103, la cina cea de tain\u0103, ar fi instituit \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fania (Mat. 26:26-9, Mar. 14:22-5, Luc. 22:15-20, 1 Cor. 11:23-6) 1+, 2\u2013;
\nx. c\u0103, la audiere \u00een fa\u0163a Sanhedrinului, Isus ar fi fost acuzat de blasfemie (Mar. 14:61-2) 1\u2013, 2\u2013, 3\u2013;
\nxi. c\u0103, la proces, Pilat ar fi cerut p\u0103rerea mul\u0163imii \u00eenainte de a hot\u0103r\u00ee crucificarea lui Isus 3\u2013;
\nxii. c\u0103 mul\u0163imea ar fi cerut moartea lui Isus 2\u2013;
\nxiii. c\u0103 cineva ar fi putut s\u0103 aud\u0103 vreun cuv\u00e2nt spus de Isus \u00een timp ce era pe cruce 1\u2013, 2\u2013, 3\u2013;
\nxiv. c\u0103 Isus ar fi fost \u00eengropat \u00eentr-un morm\u00e2nt privat 1+, 2\u2013, 3\u2013;
\nxv. c\u0103 ar fi \u00eenviat 1\u2013, 2\u2013, 3\u2013;
\nxvi. c\u0103 discipolii ar fi g\u0103sit morm\u00e2ntul gol 2\u2013, 3\u2013;
\nxvii. c\u0103 discipolii ar fi spus c\u0103 morm\u00e2ntul era gol: \u015ftim doar c\u0103 ulterior ei au spus c\u0103 spuseser\u0103 c\u0103 morm\u00e2ntul era gol 2\u2013.
\nPe de alt\u0103 parte, este probabil spre cert sau chiar, \u00een unele cazuri, absolut sigur c\u0103
\ni. Isus s-a n\u0103scut \u015fi a fost crescut evreu 1+, 2+, 3+;
\nii. Isus provine din Nazaret, un sat din Galileea 1+, 2+, 3+;
\niii. p\u0103rin\u0163ii lui Isus erau evrei din Nazaret, pe nume Iosif \u015fi Maria 1+, 2+, 3+; varianta care spune c\u0103 Iosif ar fi fost deja b\u0103tr\u00e2n c\u00e2nd Isus \u015fi-a \u00eenceput misiunea este t\u00e2rzie \u015fi prime\u015fte 2\u2013, pentru c\u0103 se urm\u0103rea justificarea anemiei lui sexuale; Iosif (ca \u015fi Isus, mai t\u00e2rziu) a fost muncitor manual, iar Maria a tr\u0103it p\u00e2n\u0103 dup\u0103 moartea lui Isus 1+, 2+;
\niv. Isus a avut fra\u0163i, poate chiar \u015fi surori 1+, 2+;
\nv. competen\u0163e educa\u0163ionale: aramaic\u0103 vorbit, ebraic\u0103 citit \u015fi vorbit, poate pu\u0163in\u0103 greac\u0103; a studiat scriptura \u00een copil\u0103rie, f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 s\u0103 exceleze \u00een studii; nu a fost tocmai precoce 1+, 2+;
\nvi. Isus a fost un profet apocaliptic 1+, 2+, 3+. Cele mai vechi surse pe care le avem (Marcu, Q, M \u015fi L) \u00eel portretizeaz\u0103 pe Isus \u00een \u201eculori\u201c apocaliptice. (Ne\u00eent\u00e2mpl\u0103tor, nu la fel stau lucrurile \u00een cazul surselor t\u00e2rzii \u2013 Ioan, Toma.) Marcu 13:24-27: \u201e\u00cen acele zile, dup\u0103 necazul acela, soarele se va \u00eentuneca \u015fi luna nu-\u015fi va mai da lumina ei. \u015ei stelele vor c\u0103dea din cer \u015fi puterile care sunt \u00een ceruri se vor cl\u0103tina. Atunci vor vedea pe Fiul Omului venind pe nori, cu putere mult\u0103 \u015fi cu slav\u0103. \u015ei atunci El va trimite pe \u00eengeri \u015fi va aduna pe ale\u015fii S\u0103i din cele patru v\u00e2nturi, de la marginea p\u0103m\u00e2ntului p\u00e2n\u0103 la marginea cerului.\u201c \u201eAdev\u0103rat gr\u0103iesc vou\u0103\u201c, zice Isus peste dou\u0103 versete (13:30), \u201ec\u0103 nu va trece neamul acesta p\u00e2n\u0103 ce nu vor fi toate acestea.\u201c Q (sursa comun\u0103 pentru Matei \u015fi Luca, cit\u0103m aici forma din Luca, 17: 26-7): \u201ePrecum a fost \u00een zilele lui Noe, tot a\u015fa va fi \u015fi \u00een zilele Fiului Omului: m\u00e2ncau, beau, se \u00eensurau, se m\u0103ritau p\u00e2n\u0103 \u00een ziua c\u00e2nd a intrat Noe \u00een corabie \u015fi a venit potopul \u015fi i-a nimicit pe to\u0163i.\u201c Caracterul apocaliptic al mesajului lui Isus se dilueaz\u0103 odat\u0103 cu trecerea timpului: de pild\u0103, c\u00e2nd preia din Marcu 13:26 (v. mai sus), Luca 9:27 scoate cuvintele \u201ecu mult\u0103 putere \u015fi slav\u0103\u201c: \u201eSunt unii dintre cei ce stau aici care nu vor gusta moartea p\u00e2n\u0103 ce nu vor vedea \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu\u201c, pentru c\u0103, \u00een viziunea lui Luca, \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu nu mai este o viitoare venire a Fiului Omului pentru a \u00eenvinge for\u0163ele r\u0103ului \u015fi a institui o epoc\u0103 a drept\u0103\u0163ii \u015fi binelui, ci e constituit\u0103 de \u00eens\u0103\u015fi misiunea lui Isus (Luc. 17:20-1). De asemenea, Luca 22:69 elimin\u0103 tonul apocaliptic din r\u0103spunsul dat de Isus marelui preot la proces, preluat din Marcu 14:62 etc. Se pare c\u0103, \u00eentruc\u00e2t trecuser\u0103 deja c\u00e2teva decenii de la redactarea lui Marcu, speran\u0163ele \u015fi\/sau disper\u0103rile apocaliptice \u015fi-au pierdut din vigoare. \u00centr-o surs\u0103 \u015fi mai t\u00e2rzie cum este Ioan (3:3, 36; 11:23-6), orice urm\u0103 de mesaj apocaliptic dispare complet, \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu fiind ilustrat\u0103 ca deja prezent\u0103 pentru cei care cred \u00een Isus. \u00centr-o surs\u0103 apocrif\u0103 de secol 2 (Evanghelia dup\u0103 Toma, versetul 3), mesajul apocaliptic este deja respins cu putere de c\u0103tre \u00eensu\u015fi Isus: \u201eDac\u0103 cei ce v\u0103 conduc v\u0103 spun: \u00abVezi, \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia e \u00een cer\u00bb, atunci p\u0103s\u0103rile cerului vor ajunge \u00eenaintea voastr\u0103. Dac\u0103 v\u0103 spun: \u00abE \u00een mare\u00bb, atunci pe\u015ftii v-o vor lua \u00eenainte. De fapt, \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia este \u00een sinea voastr\u0103 \u015fi \u00een afara voastr\u0103\u201c (6);
\nvii. majoritatea \u00eenv\u0103\u0163\u0103turilor \u015fi faptelor lui Isus nu pot fi \u00een\u0163elese f\u0103r\u0103 contextualizare apocaliptic\u0103: Isus a fost botezat de Ioan Botez\u0103torul, un profet apocaliptic 1+, 2+, 3+; a avut doisprezece adep\u0163i principali 1+, 3+; unul dintre ei (Iuda) l-a tr\u0103dat (Mar. 14:10-1, 43-45, Mat. 26:14-6, 47-9, Luc. 22:3-6, 47-8, Ioan 18:2-3, Fapte 1:16-8, 1 Cor. 11:23) 1+, 2+; Isus s-a \u00eentov\u0103r\u0103\u015fit cu persoane de condi\u0163ie inferioar\u0103 (vame\u015fi, prostituate, p\u0103c\u0103to\u015fi \u00een general etc.) \u015fi cu femei 1+, 2+, 3+; o perioad\u0103 de c\u00e2teva luni p\u00e2n\u0103 la cel mult doi ani \u015fi ceva, a propov\u0103duit evreilor poc\u0103in\u0163a \u015fi iminen\u0163a instituirii \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu pe p\u0103m\u00e2nt prin alungarea for\u0163elor r\u0103ului \u015fi valorizarea celor slabi \u015fi oprima\u0163i 1+;
\nviii. domiciliul principal al lui Isus a fost la Capernaum, o localitate situat\u0103 \u00een partea de Nord a M\u0103rii Galileei 1+, 2+;
\nix. Isus a avut reputa\u0163ie de exorcist, t\u0103m\u0103duitor \u015fi f\u0103c\u0103tor de minuni 1+, 2\u2013, 3+;
\nx. a fost repudiat\/respins de propria familie (Mar. 3:21,31, Ioan 7:5) 1+, 2+, de comunitatea local\u0103 (Mar. 6:1-6, Luc. 4:16-30, Ioan 4:44, Toma 31) 1+, 2+, de oamenii din satele \u015fi t\u00e2rgurile \u00een care a propov\u0103duit (Q: Luca 10:13-5, Mat. 11:20-4; Q: Luc. 9:58, Mat. 8:20) 1+, 2+, \u00een fine, de liderii religio\u015fi, de aristocra\u0163ie \u015fi de preo\u0163ii de la templu din cauza interpret\u0103rii diferite a scripturii 1+, 2+;
\nxi. Isus s-a dus la Ierusalim s\u0103-\u015fi proclame mesajul apocaliptic, ac\u0163ion\u00e2nd \u00een virtutea acestui mesaj (7) chiar \u00een interiorul templului, provoc\u00e2nd scandal \u015fi ceva stric\u0103ciuni 1+, 2+;
\nxii. tem\u00e2ndu-se de provoc\u0103ri din cauza ocupantului roman care voia lini\u015fte, liderii religio\u015fi iudei l-au arestat pe Isus \u015fi l-au interogat 1+, 2+;
\nxiii. \u00een urma interoga\u0163iei, au hot\u0103r\u00e2t c\u0103 nu-l puteau l\u0103sa viu, a\u015fa c\u0103 l-au dat pe m\u00e2na autorit\u0103\u0163ilor romane, singurele abilitate s\u0103 execute infractori 1+, 2+, 3+;
\nxiv. dup\u0103 un proces extrem de sumar, care poate nu a durat mai mult de c\u00e2teva minute, Pilat a ordonat execu\u0163ia lui Isus sub acuza\u0163ia (extras\u0103 probabil din denun\u0163ul lui Iuda) c\u0103 se considera Mesia (8), Regele Iudeilor (Mar. 15:26, Ioan 19:19) 1+, 2+, 3+;
\nxv. \u00eenainte de a fi crucificat, Isus a fost biciuit (Mar. 15:15, Ioan 19:1) 1+, 2+, 3+;
\nxvi. a murit relativ repede, \u00een c\u00e2teva ore, \u00eentr-o vineri dup\u0103-amiaz\u0103, probabil pentru c\u0103 fusese \u015fi biciuit \u00eenainte 1+, 2+, 3+;
\nxvii. a fost \u00eenmorm\u00e2ntat fie de c\u0103tre romani \u00eentr-o groap\u0103 comun\u0103 fie de c\u0103tre un discipol 1+, 2+, 3+;
\nxviii. ulterior, unii ucenici au ajuns s\u0103 cread\u0103 \u00een \u00eenvierea lui Isus 1+, 2\u2013;
\nxix. la un interval oarecare de la moartea lui Isus, unii dintre ucenici au \u00eenceput s\u0103 propov\u0103duiasc\u0103 faptul c\u0103 Isus ar fi \u00eenviat din mor\u0163i 1+, 2\u2013.
\nAceast\u0103 list\u0103 de 19 puncte con\u0163ine \u2013 \u00een linii mari \u015fi l\u0103s\u00e2nd deoparte detaliile minore \u2013 toate lucrurile despre via\u0163a lui Isus despre care putem avea o certitudine rezonabil\u0103 c\u0103 s-au \u00eent\u00e2mplat \u00een realitate. L\u0103s\u00e2nd deoparte explica\u0163iile \u015fi trimiterile, citirea textelor trecute \u00een caractere cursive e \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 ofere o imagine de ansamblu a lucrurilor pe care le putem \u015fti ast\u0103zi despre omul Isus. Dac\u0103 un credincios se simte obligat s\u0103 cread\u0103 (sau un necredincios s\u0103 nu cread\u0103) \u015fi alte relat\u0103ri dintre cele examinate, istoricul este\u00a0 obligat s\u0103-\u015fi suspende credin\u0163a sau necredin\u0163a \u00een momentul evalu\u0103rii lor. El nu poate nici s\u0103 confirme nici s\u0103 infirme relat\u0103rile improbabile din punct de vedere istoric; de aceea, astfel reconstituit\u0103, via\u0163a lui Isus e sensibil mai arid\u0103 dec\u00e2t povestea.<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
(1) Ne folosim pentru aceasta de cursul
\nlui Bart D. Ehrman, Historical Jesus, achizi\u0163ionabil \u00een format audio\/video
\nde la adresa http:\/\/www.thegreat
\ncourses.com\/tgc\/courses\/course_detail.aspx?cid=643.
\n(2) Flavius Josephus. Jewish Antiquities. London: Wordsworth, 2006, Cartea XX, cap. 9, (200), p. 877.
\n(3) Ibid., Cartea XVIII, cap. 3, (63-4), p. 780.
\n(4)\u00a0 Acest lucru e cu at\u00e2t mai ciudat cu c\u00e2t, pe parcursul Antichit\u0103\u0163ilor sale, Josephus vorbe\u015fte despre o mul\u0163ime de al\u0163i Isu\u015fi (era un prenume foarte uzitat \u00eentre evrei) \u015fi le d\u0103 mult mai mult\u0103 aten\u0163ie dec\u00e2t singurului care ar fi fost \u201eCristos<ul>\u201c.<\/p>\n(5)\u00a0 Treimea, de exemplu, privit\u0103 f\u0103r\u0103 prejudec\u0103\u0163i, apare ca un triunghi conjugal cvasi-gay \u00een c\u0103utarea unei mame-surogat: tat\u0103l ar trebui, conform titulaturii, s\u0103 fie tat\u0103l fiului; dar nu, pe Maria o las\u0103 grea duhul, deci fiul e de fapt fiul ilegitim al tat\u0103lui, conceput cu Maria de duhul. Tat\u0103l, fiul \u015fi duhul fiind una amintesc de promisiunea so\u0163ilor la altar de a fi \u201eun singur trup\u201c. O femeie, desigur, n-ar fi avut ce c\u0103uta \u00een treime, de\u015fi ea ar mai fi domolit din gayitatea \u00eentregului construct. Dintr-o alt\u0103 perspectiv\u0103, la fel de indigest\u0103, fiul cel co-fiin\u0163ial cu tat\u0103l \u015fi cu duhul se concepe pe sine \u00eensu\u015fi cu propria mam\u0103 etc. Pe scurt, treimea nu poate fi g\u00e2ndit\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t f\u0103r\u0103 o l\u0103m\u00e2ie la \u00eendem\u00e2n\u0103.
\n(6) Apud\u00a0 Bart D. Ehrman, Lost Scriptures. Books That Did Not Make It into the New Testament. New York: Oxford University Press, 2003, p. 20.
\n(7) Pentru a-\u015fi face auzit mesajul, Isus ar fi oferit astfel o \u201eavanpremier\u0103\u201c a distrugerii templului. Vezi E. P. Sanders. Jesus and Judaism. Philadelphia: Fortress Press, 1985, p. 69: \u201cJesus\u2019 action is to be regarded as a symbolic demonstration.\u201d Vezi \u015fi ibid., nota 57, p. 368.Pentru evreii secolului 1, Mesia putea desemna i\u00b0 un judec\u0103tor universal care urma s\u0103 vin\u0103 pe norii cerului, ii\u00b0 un mare preot \u015fi interpret al legii \u015fi\/sau iii\u00b0 un mare conduc\u0103tor politic al lui Israel, care urma s\u0103 alunge for\u0163ele r\u0103ului \u015fi s\u0103 instituie \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu. Probabil con\u015ftient de pericol, Isus a evitat folosirea \u00een public a acestei titulaturi, dar \u00een cercul intim al apostolilor se va fi vorbit despre acest lucru; dac\u0103 a\u015fa au stat lucrurile, sugereaz\u0103 Ehrman, atunci Iuda va fi avut \u00eentr-adev\u0103r ce s\u0103 tr\u0103deze (nu doar locul \u00een care se afla Isus), iar Pilat \u2013 l\u0103s\u00e2nd deoparte i\u00b0 \u015fi ii\u00b0 \u015fi lu\u00e2nd \u00een serios pericolul politic constituit de iii\u00b0 \u2013 va fi avut de ce s\u0103-l crucifice pe Isus.
\n(8) Pentru evreii secolului 1, Mesia putea desemna i\u00b0 un judec\u0103tor universal care urma s\u0103 vin\u0103 pe norii cerului, ii\u00b0 un mare preot \u015fi interpret al legii \u015fi\/sau iii\u00b0 un mare conduc\u0103tor politic al lui Israel, care urma s\u0103 alunge for\u0163ele r\u0103ului \u015fi s\u0103 instituie \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu. Probabil con\u015ftient de pericol, Isus a evitat folosirea \u00een public a acestei titulaturi, dar \u00een cercul intim al apostolilor se va fi vorbit despre acest lucru; dac\u0103 a\u015fa au stat lucrurile, sugereaz\u0103 Ehrman, atunci Iuda va fi avut \u00eentr-adev\u0103r ce s\u0103 tr\u0103deze (nu doar locul \u00een care se afla Isus), iar Pilat \u2013 l\u0103s\u00e2nd deoparte i\u00b0 \u015fi ii\u00b0 \u015fi lu\u00e2nd \u00een serios pericolul politic constituit de iii\u00b0 \u2013 va fi avut de ce s\u0103-l crucifice pe Isus.<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"\u00cen civiliza\u0163ia occidental\u0103, numele propriu Isus a devenit substantiv comun. Pe seama lui s-a putut scrie \u00een \u201edoar\u201c dou\u0103 mii de ani mai mult dec\u00e2t ar putea citi un Eliade dac\u0103 ar tr\u0103i c\u00e2t un Avraam. \u00cenainte \u00eens\u0103 de fulminanta sa carier\u0103 postum\u0103, adic\u0103 \u00eenainte s\u0103 devin\u0103, de pild\u0103, salvatorul unic al unor mul\u0163imi, fiul… Cite\u0219te mai mult »Via\u0163a lui Isus (pentru uz laic)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[15422,15420,15421,15419],"class_list":["post-25025","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-criteriile-canonice","tag-despre-omul-isus","tag-opinia-lui-ehrman","tag-reconstituire-a-vietii-lui-isus"],"views":2877,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25025","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25025"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25025\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25026,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25025\/revisions\/25026"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25025"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25025"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25025"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}