{"id":25023,"date":"2015-11-21T09:22:29","date_gmt":"2015-11-21T07:22:29","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=25023"},"modified":"2015-11-21T09:34:09","modified_gmt":"2015-11-21T07:34:09","slug":"schimbarea-paradigmei-de-ce-si-cum","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/schimbarea-paradigmei-de-ce-si-cum\/","title":{"rendered":"Schimbarea paradigmei. De ce \u015fi cum?"},"content":{"rendered":"

Nu este dificil de identificat referen\u0163ialul mi\u015fc\u0103rilor de strad\u0103 declan\u015fate la \u00eenceputul acestui noiembrie de doliu, ap\u0103s\u0103tor, aduc\u0103tor de mari \u015fi greu de suportat \u00eengrijor\u0103ri. Acest referen\u0163ial a fost scris cu majuscule pe zidurile Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti: \u201eSINGURA SOLU\u0162IE, \u00ceNC\u00c3 O REVOLU\u0162IE!\u201c. Este interesant de observat c\u0103, pe de-o parte, se asum\u0103 apartenen\u0163a (sau m\u0103car descenden\u0163a) multor manifestan\u0163i la o r\u0103sturnare nu numai de regim, ci \u015fi de sistem (decembrie 1989), iar, pe de alt\u0103 parte, se exprim\u0103 net refuzul de a accepta consecin\u0163ele tranzi\u0163iei spre statul de drept, democra\u0163ia parlamentar\u0103, economia de pia\u0163\u0103, \u00een condi\u0163iile integr\u0103rii europene \u015fi euroatlantice. Astfel, s-a ajuns la con\u015ftientizarea \u00een mas\u0103 a realit\u0103\u0163ii tragice conform c\u0103reia \u201ecorup\u0163ia ucide\u201c \u015fi la revendicarea de un radicalism extrem sintetizat\u0103 de formula \u201e\u00eentreaga clas\u0103 politic\u0103 trebuie s\u0103 plece\u201c (vorba unui manifestant, \u201educ\u0103-se pe pustii\u201c).
\nFragmentul \u015fi ansamblul<\/strong>
\n\u00centruc\u00e2t avem de-a face cu o criz\u0103 \u201emultilateral dezvoltat\u0103\u201c provocat\u0103 \u2013 potrivit indiciilor de p\u00e2n\u0103 acum \u2013 de cauze extrem de diverse, orice evaluare serioas\u0103 a evenimentelor nu poate s\u0103 fie dec\u00e2t pluridisciplinar\u0103. Din acest motiv, o abordare dintr-o perspectiv\u0103 pur economic\u0103, eventual \u015fi dintr-una social\u0103, nu poate acoperi \u00eentreaga suprafa\u0163\u0103 ideatic\u0103 a protestului de mas\u0103 care ne implic\u0103, ne afecteaz\u0103 \u00een cele mai diferite moduri pe noi, tr\u0103itorii din spa\u0163iul mioritic.
\n\u00cen absen\u0163a unor programe articulate (c\u0103 despre un program unic nici nu poate fi vorba), m\u0103 limitez la inventarierea sloganurilor cu frecven\u0163a cea mai mare pe foile A4, cartoanele de ambalaje, cear\u015fafurile transformate \u00een bannere, post\u0103rile pe re\u0163elele de socializare, \u00een special pe Facebook (de altfel, nu de pu\u0163ine ori s-a afirmat c\u0103 este \u00een curs de desf\u0103\u015furare \u201eRevolu\u0163ia Genera\u0163iei Facebook\u201c).
\nCeea ce frapeaz\u0103 este pu\u0163in\u0103tatea referirilor la economie, c\u00e2nd se \u015ftie c\u0103, de mii de ani (vezi Biblia), marile ac\u0163iuni de protest care cu adev\u0103rat au schimbat paradigma au fost, \u00een majoritatea lor, generate de cauze de natur\u0103 economic\u0103. \u00cen Pia\u0163a Universit\u0103\u0163ii \u015fi \u00een alte locuri din \u0163ar\u0103 s-au putut consemna c\u00e2teva revendic\u0103ri privind ap\u0103rarea resurselor na\u0163ionale, cu unele accente xenofobe, alocarea unor procente mai mari din PIB pentru educa\u0163ie \u015fi s\u0103n\u0103tate f\u0103r\u0103 s\u0103 se men\u0163ioneze, \u00eens\u0103, \u201ecotele\u201c care ar reveni altor sectoare, salarii \u015fi pensii ca \u00een Occident, \u00een condi\u0163iile \u00een care productivitatea muncii este, la noi, sub jum\u0103tate din nivelul mediu al UE. Specificul unor asemenea revendic\u0103ri este dat de subordonarea lor, \u00een totalitate, luptei anticorup\u0163ie (pe o pancart\u0103 era scris: \u201eV\u0103 rug\u0103m s\u0103 ne scuza\u0163i, nu producem c\u00e2t fura\u0163i\u201c).
\nParadoxul paradoxurilor const\u0103 \u00een faptul c\u0103 mi\u015fc\u0103rile protestatare au ap\u0103rut \u015fi s-au amplificat, \u00een c\u00e2teva zile, pe fondul unei situa\u0163ii economice relativ stabile, cu evidente tendin\u0163e de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire. \u00centruc\u00e2t studiile efectuate de BNR sunt cele mai pertinente din \u00eentregul piesaj al investiga\u0163iilor \u00een sfera economiei, voi face din nou apel la ele. Astfel, consemnez, \u00eentre altele, c\u0103, \u00een ultimul timp, s-a diminuat decalajul dintre poten\u0163ialul de sporire a PIB \u015fi rezultatele efective, deficitul bugetar s-a transformat \u00een excedent, rata dob\u00e2nzii-cheie a atins un minim istoric, exporturile \u015fi-au continuat trendul pozitiv, iar rata infla\u0163iei se cantoneaz\u0103, deocamdat\u0103, pe un teritoriu negativ.
\nTrezirea pe m\u0103sura iluziilor<\/strong>
\nDin p\u0103cate, statistica, de\u015fi include \u00eentreaga popula\u0163ie a \u0163\u0103rii, nu poate s\u0103 consemneze situa\u0163ia fiec\u0103rui cet\u0103\u0163ean. Sunt milioane \u015fi milioane de situa\u0163ii diferite, inconfundabile, \u00eens\u0103 nimeni nu poate nega (dac\u0103 dore\u015fte s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 lucid) c\u0103 a avut loc o anumit\u0103 cre\u015ftere a consumului, c\u0103 mul\u0163i semeni de-ai no\u015ftri s-au \u00eemprumutat, din nou, de la b\u0103nci pentru satisfacerea unor nevoi personale, c\u0103 s-au re\u00eentregit salariile t\u0103iate de regimul B\u0103sescu-Boc, c\u0103 pensiile s-au indexat etc., etc. Chiar dac\u0103 unii cititori nu vor \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi acest punct de vedere, c\u00e2nd ne referim la politici publice nu avem alt\u0103 modalitate de apreciere dec\u00e2t datele de tipul celor men\u0163ionate. Opiniile vide de argumente pot \u015fi trebuie, desigur, s\u0103 fie exprimate liber, la fel ca \u015fi cele fundamentate \u015ftiin\u0163ific, \u00eens\u0103 tot fiecare dintre noi (inclusiv autorul acestor nota\u0163ii) are dreptul s\u0103 constate c\u0103, de exemplu, pozi\u0163iile anti-capitaliste, anti-FMI \u015fi anti-UE atestate de afi\u015fe, scand\u0103ri, post\u0103ri pe Facebook nu prea sunt consonante cu sloganuri de tipul \u201eJos comunismul!\u201c. De asemenea, se cere \u201eretragerea statului din economie\u201c \u015fi, simultan, m\u0103rirea volumului achizi\u0163iilor publice pentru sectorul privat.
\nC\u00e2nd, \u00een diferite ipostaze, se consider\u0103 posibil\u0103 \u201ecombinarea apei cu focul\u201c, r\u0103m\u00e2ne o mare necunoscut\u0103, \u015fi anume care vor fi \u201eactorii\u201c \u00een stare s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 asemenea deziderate. Cine va \u00eenlocui toate structurile decizionale \u00een func\u0163iune, \u00een momentul de fa\u0163\u0103? Ce \u201esoart\u0103\u201c vor avea m\u0103surile anun\u0163ate de Guvernul \u00eenl\u0103turat de \u201estrada revoltat\u0103, revolu\u0163ionar\u0103\u201c? Ce se va \u00eent\u00e2mpla cu proiectele de buget pentru 2016, concepute de demisionari? Ar fi \u00een stare \u201erevolu\u0163ia moral\u0103\u201c pentru care se pronun\u0163\u0103, cu \u00eendrept\u0103\u0163ire, masele de demonstran\u0163i, s\u0103 reprezinte unicul \u00eenlocuitor valabil al structurilor statale specializate \u00een materie de finan\u0163e publice, de bugete?
\nSunt \u00eentreb\u0103ri care \u00ee\u015fi a\u015fteapt\u0103 r\u0103spunsuri valabile, nu fanteziste, chiar dac\u0103 acestea din urm\u0103 sunt \u201ea\u015fezate\u201c pe cele mai bune inten\u0163ii. Deocamdat\u0103, notabil este faptul c\u0103 puternicul curent anti-\u00eenavu\u0163ire se \u00eentemeiaz\u0103 pe realitatea dur\u0103 potrivit c\u0103reia corup\u0163ia a fost \u015fi este una dintre sursele principale ale ad\u00e2ncirii inegalit\u0103\u0163ilor sociale. Analize \u00een acest sens sunt puse la dispozi\u0163ia celor interesa\u0163i de Institutul de Cercetare a Calit\u0103\u0163ii Vie\u0163ii (ICCV). M\u0103 rezum, \u015fi \u00een acest caz, la un exemplu. Salariul minim raportat la puterea de cump\u0103rare este, \u00een Rom\u00e2nia, de circa \u015fase ori mai mic dec\u00e2t media din statele dezvoltate ale UE. \u00cen compara\u0163ie cu veniturile celor afla\u0163i \u00een topurile oamenilor boga\u0163i din \u0163ara noastr\u0103, salariile minime \u015fi medii indic\u0103 o foarte trist\u0103 \u015fi dureroas\u0103 realitate: peste 40% din popula\u0163ia \u0163\u0103rii se afl\u0103 \u00een zona s\u0103r\u0103ciei relative. Frustr\u0103rile provocate de inegalit\u0103\u0163i, de opulen\u0163a extrem de multor avu\u0163i (care \u015fi-au acumulat bog\u0103\u0163ia prin furt, mai ales din avu\u0163ia public\u0103), protec\u0163ia de care se bucur\u0103, inclusiv sub umbrela ideologic\u0103 a hiper-neoliberalismului explic\u0103 multe dintre cele ce se petrec \u201e\u00een strad\u0103\u201c. C\u00e2t despre fundamentele economice, trebuie spus, fie \u015fi numai \u00een treac\u0103t, c\u0103 o evaluare corect\u0103 nu poate fi realizat\u0103 dac\u0103 nu se iau \u00een calcul cel pu\u0163in 105 indicatori.
\nNotorietate, legitimitate, reprezentativitate<\/strong>
\nO alt\u0103 tem\u0103 imposibil de eludat (repet: \u00een condi\u0163iile \u00een care se dore\u015fte o discu\u0163ie serioas\u0103, la obiect) este aceea a reprezentativit\u0103\u0163ii celor afla\u0163i \u00een strad\u0103, dar mai ales a celor consulta\u0163i de pre\u015fedintele Iohannis \u00een calitate de exponen\u0163i ai societ\u0103\u0163ii civile. Deocamdat\u0103 (p\u00e2n\u0103 la data scrierii acestui articol) este evident\u0103 selectarea, cu totul arbitrar\u0103, a ONG-urilor care au participat la consult\u0103rile de la Cotroceni. Nu exist\u0103 niciun motiv valabil care s\u0103 explice de ce s-a optat pentru persoane care se situeaz\u0103, de mul\u0163i ani, pe o anumit\u0103 parte a baricadei politice, la ad\u0103postul unor funda\u0163ii, federa\u0163ii \u015fi asocia\u0163ii civice.
\n\u00cen general, a ap\u0103rut de mult\u0103 vreme necesitatea de a se clarifica c\u00e2teva elemente de esen\u0163\u0103 privind ONG-urile din \u0163ara noastr\u0103, cu accent pe sursele informale de finan\u0163are \u015fi \u0163intele reale pentru care \u201emiliteaz\u0103\u201c. Se impune a reaminti, tot pe scurt, c\u0103 multe funda\u0163ii, federa\u0163ii \u015fi asocia\u0163ii, \u00eenfiin\u0163ate conform Ordonan\u0163ei Guvernului nr. 26\/2000, fac parte integrant\u0103 din economia social\u0103, a\u015fa cum a fost definit\u0103 de Centrul Interna\u0163ional de Cercet\u0103ri \u015fi de Informare asupra Economiei Sociale, Publice \u015fi Cooperatiste. Cu titlu strict informativ precizez c\u0103 \u201eAtlasul Economiei Sociale 2014\u201c indica existen\u0163a, \u00een Rom\u00e2nia, a aproape 92.000 de ONG-uri.
\nRaport\u0103rile legale c\u0103tre Ministerul Finan\u0163elor Publice consemneaz\u0103 o existen\u0163\u0103 activ\u0103 a mai pu\u0163in de jum\u0103tate din num\u0103rul ONG-urilor \u00eenscrise \u00een Registrul gestionat de Ministerul Justi\u0163iei. Din r\u00e2ndurile acestora se deta\u015feaz\u0103 un num\u0103r relativ mic de funda\u0163ii \u015fi asocia\u0163ii care \u2013 \u00een pofida penuriei de resurse financiare \u2013 reu\u015fesc, inclusiv prin stimularea voluntariatului, s\u0103-\u015fi ating\u0103 o mare parte dintre obiectivele propuse, acestea anticip\u00e2nd chiar (deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103tor) numeroase revendic\u0103ri actuale ale \u201estr\u0103zii\u201c.
\nFaptul c\u0103 asemenea componente ale societ\u0103\u0163ii civile n-au fost invitate la consult\u0103rile de la Palatul Cotroceni spune destul despre ceea ce face diferen\u0163a dintre exerci\u0163iile de imagine \u015fi dorin\u0163a sincer\u0103 de a rezolva ceva palpabil, cu adev\u0103rat util, inclusiv sub aspect economic \u015fi social. \u00cen aceast\u0103 ordine de idei, a ap\u0103rut un fapt pozitiv: punerea \u00een dezbatere public\u0103 a proiectului de lege referitor la \u00eenfiin\u0163area B\u0103ncii de Dezvoltare a Rom\u00e2niei care va acorda \u015fi credite pentru ONG-uri \u00een vederea sus\u0163inerii financiare a unor activit\u0103\u0163i recunoscute de societate drept indispensabile, consonante cu cerin\u0163ele societ\u0103\u0163ii postindustriale, ale erei digitale (care, cum vedem prin re\u0163elele de socializare, contribuie decisiv la declan\u015farea unor ac\u0163iuni de mas\u0103).
\nAbord\u0103rile dintr-o perspectiv\u0103 economic\u0103 nu se opresc, desigur, aici, dar necesitatea lor ne apare drept obligatorie fie \u015fi numai din pricina faptului c\u0103 pe mai multe pancarte purtate de demonstran\u0163i se putea citi: \u201eBanul \u2013 ochiul dracului\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nu este dificil de identificat referen\u0163ialul mi\u015fc\u0103rilor de strad\u0103 declan\u015fate la \u00eenceputul acestui noiembrie de doliu, ap\u0103s\u0103tor, aduc\u0103tor de mari \u015fi greu de suportat \u00eengrijor\u0103ri. Acest referen\u0163ial a fost scris cu majuscule pe zidurile Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti: \u201eSINGURA SOLU\u0162IE, \u00ceNC\u00c3 O REVOLU\u0162IE!\u201c. Este interesant de observat c\u0103, pe de-o parte, se asum\u0103 apartenen\u0163a (sau m\u0103car… Cite\u0219te mai mult »Schimbarea paradigmei. De ce \u015fi cum?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[15418,15416,15414,15415,15417],"class_list":["post-25023","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-atlasul-economiei-sociale-2014","tag-legitimitate","tag-misacri-de-strada-societate-civila-in-noiembrie-2015","tag-notorietate","tag-reprezentativitate"],"views":1542,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25023","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25023"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25023\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25024,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25023\/revisions\/25024"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25023"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25023"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25023"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}