Pl\u0103tim tot mai greu derivele, mai mari sau mai mici, ale politicii Rom\u00e2niei postdecembriste. Aerul tare al libert\u0103\u0163ii ne-a ame\u0163it. Nu am avut nici un r\u0103zboi, dar am pierdut multe b\u0103t\u0103lii cu prezentul. O tragedie produs\u0103 \u00eentr-un club al tinerilor \u2013 numai Dumnezeu \u015ftie cum a fost evitat\u0103 p\u00e2n\u0103 acum! \u2013 a \u00eendoliat o \u0163ar\u0103 p\u0103r\u0103sit\u0103 de o cincime din popula\u0163ie, partea cea mai viguroas\u0103 \u015fi creativ\u0103 a na\u0163iunii. Acestei tragedii i s-a pus un diagnostic: corup\u0163ia clasei politice. Tinerii au ie\u015fit \u00een strad\u0103 s\u0103-\u015fi pl\u00e2ng\u0103 mor\u0163ii, apoi \u015fi-au manifestat nemul\u0163umirea \u015fi a c\u0103zut guvernul. Ar fi trebuit s\u0103 se fi \u00eent\u00e2mplat mult mai devreme, existau destule motive.
\nC\u00e2nd strada a dat \u00een clocot, la 3 noiembrie, au sosit la Bucure\u015fti, pentru un mini-summit al NATO, \u015fefii de stat ai Poloniei, Ungariei, Bulgariei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Slovaciei, pre\u015fedintele Camerei Deputa\u0163ilor a Parlamentului R. Cehe, ca \u015fi secretarul general adjunct al NATO, Alexander Vershbow, fost ambasador al Statelor Unite \u00een Rusia. \u00cen condi\u0163iile declan\u015fate de manifest\u0103rile de strad\u0103, lucr\u0103rile acestei importante reuniuni s-au desf\u0103\u015furat \u00eentr-un nedrept anonimat. Pentru c\u0103 era vorba de un eveniment de prestigiu \u2013 at\u00e2t de rar ni se mai \u00eent\u00e2mpl\u0103 a\u015fa ceva! \u2013, programat de mai mult timp, s-ar fi cuvenit s\u0103 evit\u0103m spectacolul jenant al crizei guvernamentale. Constitu\u0163ia oferea p\u00e2rghii suficiente. Ne trebuia pu\u0163in rafinament politic \u015fi ceva \u00een\u0163elepciune. Reuniunea a fost dintre cele mai importante ale acestei toamne. Din Comunicatul final s\u0103 re\u0163inem \u00eengrijorarea participan\u0163ilor pentru tensiunile acumulate pe continent \u015fi hot\u0103r\u00e2rea, prin consolidarea unit\u0103\u0163ii lor, de a sprijini un nou curs al rela\u0163iilor Alian\u0163ei Nord-Atlantice cu vecinul lor comun: \u201eR\u0103m\u00e2n\u00e2nd profund preocupa\u0163i de continua atitudine agresiv\u0103 a Rusiei, vom r\u0103m\u00e2ne fermi asupra necesit\u0103\u0163ii ca Rusia s\u0103 revin\u0103 la respectarea dreptului interna\u0163ional \u015fi a obliga\u0163iilor interna\u0163ionale, a responsabilit\u0103\u0163ilor \u015fi angajamentelor sale, ca o precondi\u0163ie pentru o rela\u0163ie NATO-Rusia bazat\u0103 pe \u00eencredere \u015fi siguran\u0163\u0103\u201c.
\nNu m-a\u015f fi oprit at\u00e2t de mult la acest eveniment dac\u0103 el nu ar fi relevat c\u00e2teva sl\u0103biciuni instalate \u00een politica noastr\u0103 extern\u0103. S\u0103 pornim, \u00eens\u0103, \u015fi de la concluziile pre\u015fedintelui Klaus Iohannis care a spus la conferin\u0163a de pres\u0103 c\u0103: 1. reuniunea \u201ea atras foarte mult aten\u0163ia interna\u0163ional\u0103 \u015fi a fost o bil\u0103 alb\u0103 pentru Rom\u00e2nia\u201c. Urm\u0103resc \u015ftirile marilor agen\u0163ii \u015fi mi-am f\u0103cut o alt\u0103 opinie. Agen\u0163iile interna\u0163ionale au fost preocupate mai degrab\u0103 de criza politic\u0103 din Rom\u00e2nia, de marile manifesta\u0163ii, dec\u00e2t de mini-summitul NATO de la Bucure\u015fti. Exist\u0103 \u015fi explica\u0163ii, m\u0103 voi referi \u00een treac\u0103t doar la una: \u00eengrijorarea Germaniei, de exemplu, nu este la fel de mare ca a statelor aflate la frontiera cu Rusia. 2. \u201eSuntem natural mai sensibili, spune pre\u015fedintele nostru, la amenin\u0163\u0103rile de securitate care vin din Est\u201c. Perfect adev\u0103rat, constatare rezonabil\u0103, atent \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een limbaj diplomatic. R\u0103m\u00e2ne, totu\u015fi, m\u00e2hnirea provocat\u0103 de ratarea ocaziei de a fi primit oaspe\u0163ii \u00eentr-o atmosfer\u0103 care s\u0103 contribuie la \u00eencrederea lor c\u0103 Rom\u00e2nia, prin stabilitate, este un pilon solid al frontului de Est. \u00cenal\u0163ii invita\u0163i se a\u015fteptau, era firesc, s\u0103 ajung\u0103 \u00eentr-o \u0163ar\u0103 care lua \u00een serios, prin proba unei vie\u0163i politice consolidate, pericolul ce f\u0103cuse necesar\u0103 reuniunea. S-au trezit \u00een plin\u0103 criz\u0103 politic\u0103. Repet, situa\u0163ia putea fi evitat\u0103, Constitu\u0163ia oferea instrumentele pentru am\u00e2narea crizei. Nu a fost posibil, pentru c\u0103 rom\u00e2nilor le este complet str\u0103in\u0103 civiliza\u0163ia coabit\u0103rii politice.
\nOaspe\u0163ii no\u015ftri au avut \u00eens\u0103 \u015fansa s\u0103 ia pulsul vie\u0163ii politice \u015fi chiar sociale din Rom\u00e2nia. Imaginea de fotografie mi\u015fcat\u0103 ar putea s\u0103 fie cea pe care \u015fi-au luat-o ca amintire a timpului petrecut la Bucure\u015fti. Noroc c\u0103, \u00een ziua reuniunii, canalele \u2013 multe \u2013 de televiziune au avut de lucru \u00een\u00a0 Pia\u0163a Universit\u0103\u0163ii \u015fi nu \u015fi-au mai rupt analizele de platou cu breaking news de la DNA, nu au mai ar\u0103tat aresta\u0163i cu c\u0103tu\u015fe la m\u00e2ini sc\u0103pa\u0163i cu greu din \u00eencercuirea cohortelor de ziariste.
\nDup\u0103 1989, genera\u0163ii dup\u0103 genera\u0163ii au livrat pu\u015fc\u0103riilor destul de mul\u0163i clien\u0163i. Acum Strada anun\u0163\u0103 c\u0103 a ap\u0103rut genera\u0163ia facebook \u015fi sper\u0103 s\u0103 schimbe totul din temelii. Au fost voci care au anun\u0163at c\u0103 strada va face un nou guvern \u015fi c\u0103 lecuie\u015fte \u0163ara de corup\u0163ie. Doamne ajut\u0103!, mi-am zis. \u00cenfl\u0103c\u0103rat de perspectiv\u0103, un cunosc\u0103tor al tainelor politicii rom\u00e2ne\u015fti prezent \u00een platoul unei televiziuni de \u015ftiri, c\u00e2nd a v\u0103zut amploarea manifesta\u0163iei din Pia\u0163a Universit\u0103\u0163ii a anun\u0163at victorios: \u201estrada conduce acum \u0163ara!\u201c. A doua zi, agitatul \u015fi-a schimbat radical discursul \u2013 de unde o fi primit lumina ? \u2013 , a trecut \u00een platoul televiziunii publice \u015fi a \u0163inut o tirad\u0103 despre Constitu\u0163ie \u015fi pericolul pe care \u00eel reprezint\u0103 strada ignorant\u0103 \u015fi cererile ei. Cinism cu noim\u0103, bine pl\u0103tit. \u015ei nu a fost singurul care \u015fi-a adus aminte \u2013 i s-a adus aminte? \u2013 c\u0103 strada nu trebuie l\u0103sat\u0103 de capul ei. Platourile au fost ne\u00eenc\u0103p\u0103toare pentru armata de anali\u015fti chema\u0163i s\u0103 explice, stimula\u0163i s\u0103 spun\u0103 \u201ece trebuie\u201c. \u015ei, \u00een acest timp, al\u0163i tineri, care se \u00eent\u00e2mplase s\u0103 fie \u00een clubul mor\u0163ii \u00een seara fatidic\u0103 de vineri 30 octombrie, \u00ee\u015fi d\u0103deau ob\u015ftescul sf\u00e2r\u015fit. Pentru ei, pentru suferin\u0163a p\u0103rin\u0163ilor lor, nu s-ar fi cuvenit mai mult\u0103 decen\u0163\u0103 \u015fi mai pu\u0163in\u0103 f\u0103\u0163\u0103rnicie?
\nDac\u0103 vrem s\u0103 schimb\u0103m clasa politic\u0103, \u015fi este imperativ s\u0103 o facem c\u00e2t mai repede \u015fi c\u00e2t mai profund, poate avem norocul s\u0103 fie schimba\u0163i \u015fi manipulatorii din televiziune c\u0103rora le-a albit barba de c\u00e2nd c\u0103delni\u0163eaz\u0103 r\u0103ul \u00eentins peste partea de \u0163ar\u0103 care nu corespunde intereselor patronilor lor. Democra\u0163ia presupune \u015fi libertatea de a fi l\u0103sa\u0163i s\u0103 g\u00e2ndim cu capul nostru. Nu m\u0103 p\u0103r\u0103se\u015fte candoarea unei eleve participante la demonstra\u0163ii care declara unui reporter: \u201e\u00een capul nostru poate este o lume utopic\u0103, dar vom reveni aici \u00een fiecare sear\u0103\u201c. Dac\u0103-\u015fi dore\u015fte s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 lumea, lumea ca lume, \u015fi dac\u0103-i \u00een\u0163elege viitorul \u00een felul ei naiv, dar frumos, nu-i mai bine s\u0103 nu-i tulbur\u0103m visul? C\u00e2nd lucrurile s-au \u00eengro\u015fat \u015fi reprezentan\u0163ii str\u0103zii au putut s\u0103-\u015fi spun\u0103 mai limpede p\u0103sul, am avut surpriza s\u0103 aud r\u0103spunsul \u00een\u0163elept dat de un t\u00e2n\u0103r c\u0103ruia i se cerea s\u0103 dea solu\u0163ii: eu nu \u015ftiu cum este bine, eu \u015ftiu cum este r\u0103u; cineva trebuie s\u0103 \u015ftie cum trebuie condus\u0103 \u0163ara.
\nIat\u0103 r\u0103scrucea \u00een care am ajuns dup\u0103 un sfert de veac de libertate. Poate c\u0103 este timpul nu numai al schimb\u0103rii clasei politice, ci \u015fi al implic\u0103rii intelectualilor \u00een via\u0163a Cet\u0103\u0163ii. Mi\u015fc\u0103rile din strad\u0103 ne spun c\u0103 avem nevoie de o \u201egenera\u0163ie de sintez\u0103\u201c, cum o numea Eliade pe cea care a primenit Rom\u00e2nia dup\u0103 Marea Unire din 1918. O genera\u0163ie care s\u0103 \u00eenl\u0103ture nu numai corup\u0163ia, ci \u015fi mimetismul gratuit \u015fi p\u0103gubos, supu\u015fenia profitabil\u0103 politic \u015fi material, s\u0103 emancipeze \u015fi s\u0103 modernizeze Rom\u00e2nia nu prin cosmetizare, ci prin construc\u0163ie de fond. Se poate face \u015fi repede, \u015fi bine, cu o condi\u0163ie: s\u0103 a\u015fez\u0103m la temelia democra\u0163iei \u015fi libert\u0103\u0163ii noastre \u00een\u0163elepciunea dictonului antic: m\u0103sur\u0103 \u00een toate!
\nFor\u0163a \u015fi energia str\u0103zii
\nDintre numeroasele \u00eencerc\u0103ri de interpretare a marilor demonstra\u0163ii de strad\u0103 provocate de tragedia din 30 octombrie \u015fi motivate de pr\u0103bu\u015firea calit\u0103\u0163ii clasei noastre politice, cea dat\u0103 de fostul premier Adrian N\u0103stase, care le compar\u0103 cu revolta tinerilor din Fran\u0163a, din 1968, are un plus de subtilitate. \u201eEvident, ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat la Clubul Colectiv, tragedia de acolo, cu o dimensiune emo\u0163ional\u0103 imens\u0103, a reprezentat \u00absc\u00e2nteia\u00bb ce a declan\u015fat, extrem de rapid, prin mesaje FB, ie\u015firea \u00een strad\u0103. Sigur c\u0103 ace\u015fti tineri, \u00een majoritate de 20-30 de ani, nu pot s\u0103 cunoasc\u0103 \u00een \u00eentregime ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00ab\u00een ultimii 26 de ani\u00bb. Lozincile lor, diferite (dar confec\u0163ionate din acelea\u015fi materiale \u015fi scrise cu acelea\u015fi litere), vizeaz\u0103 global \u00abclasa politic\u0103\u00bb dar, concret, politicieni dintr-o singur\u0103 zon\u0103 politic\u0103. Interpretarea mea este c\u0103 ie\u015firea \u00een strad\u0103 s-a datorat unor nemul\u0163umiri multiple. (…) O acumulare de fapte, de evenimente, de tr\u0103iri, de aspira\u0163ii ne\u00eemplinite. Toate acestea au generat o imens\u0103 tensiune social\u0103. Desigur, nu vreau s\u0103 cred c\u0103 au existat diversiuni sau manipul\u0103ri. \u00centr-o societate democratic\u0103, astfel de lucruri nu se pot \u00eent\u00e2mpla\u201c, conchide fostul premier z\u00e2mbind la propriul g\u00e2nd. Cum s\u0103 nu fie sesizat\u0103 ironia strecurat\u0103 \u00een final, \u00een loc de concluzie? Reciti\u0163i cu aten\u0163ie paragraful \u015fi ve\u0163i depista ideea manipul\u0103rii manifestan\u0163ilor. Important este c\u0103 trimiterea f\u0103cut\u0103 de Adrian N\u0103stase la manevrele din jurul demonstra\u0163iei nu anuleaz\u0103 rolul, for\u0163a \u015fi energia str\u0103zii. \u00centr-un P.S.,\u00a0 fostul premier nu scap\u0103 ocazia s\u0103 i-o pl\u0103teasc\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103 adversarului care i-a curmat destinul politic, dar concluzia la care ajunge cu privire la \u00eendrept\u0103\u0163irea revoltei este corect\u0103: \u201eV\u0103 rog s\u0103-l ajuta\u0163i pe B\u0103sescu s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 nu este vorba de distrac\u0163ia tinerilor \u015fi de cluburi. Este mult mai mult dec\u00e2t at\u00e2t. Inclusiv de cele dou\u0103 mandate ale sale\u201c.
\nPutem face o paralel\u0103 \u00eentre revolta studen\u0163ilor francezi din 1968 \u015fi cea a tinerilor rom\u00e2ni din 2015. Eu m\u0103 voi opri, \u00eens\u0103, la c\u00e2teva diferen\u0163e, nu din dorin\u0163a de a avea o p\u0103rere personal\u0103, de\u015fi aceasta ar fi motivat\u0103 de \u00eent\u00e2mplarea c\u0103 am cunoscut direct revolta de la Sorbona, ci pentru c\u0103 ele, diferen\u0163ele, ne pot ajuta s\u0103 \u00een\u0163elegem rostul, succesul sau e\u015fecul mi\u015fc\u0103rilor de strad\u0103 din Rom\u00e2nia.
\n\u00cen atmosfera democra\u0163iei franceze, a\u015fa cum ar\u0103ta ea \u00een timpul unui \u201emonarh\u201c precum generalul de Gaulle, \u015fi \u00een condi\u0163iile unor curente filozofice \u015fi politice bine sus\u0163inute de intelectualitatea francez\u0103, studen\u0163ii de la Sorbona, de la care s-a aprins \u201esc\u00e2nteia\u201c, cereau mai mult\u0103 libertate, nu mai mult\u0103 democra\u0163ie. Tinerii rom\u00e2ni care ies \u00een strad\u0103 \u2013 scriu aceste note \u00een timp real \u2013 au destul\u0103 libertate, nu au \u00eens\u0103 suficient\u0103 \u015fi autentic\u0103 democra\u0163ie. Primul dintre sloganurile str\u0103zii, \u201ecorup\u0163ia ucide\u201c, este istoric, dar confuz pentru c\u0103 vinov\u0103\u0163ia, ca s\u0103 poat\u0103 fi pedepsit\u0103, trebuie detectat\u0103, probat\u0103 \u015fi personalizat\u0103. Folclorul politic al manifestan\u0163ilor, care socotesc c\u0103 pot s\u0103 cear\u0103 orice, tulbur\u0103 mesajul principal al revoltei, cel al schimb\u0103rii clasei politice. Studen\u0163ii francezi se r\u0103zboiau cu ordinea universitar\u0103, anchilozat\u0103 \u00een norme medievale care avea multe defecte pentru tipul de libertate dorit de lumea modern\u0103, nu \u015fi pe cel al temeiniciei \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii. \u00cen 1968, tinerii francezi erau de st\u00e2nga, chiar de extrema st\u00e2ng\u0103, maoi\u015fti, tro\u0163ki\u015fti, chevari\u015fti, tr\u0103iau \u00een ideile unui curent \u00eentre\u0163inut de intelectuali \u015fi filozofi cu prestigiu ce cuprindeau societatea francez\u0103 \u00een straturi c\u00e2t mai profunde, formatori autentici \u015fi puternici de opinie. Revolta studen\u0163easc\u0103 de la Paris a fost\u00a0 sprijinit\u0103 rapid de muncitorii francezi, ceea ce a contribuit la reu\u015fita final\u0103.
\nMi\u015fcarea tinerilor rom\u00e2ni a demarat ca o rug\u0103ciune pentru tragedia din timpul spectacolului din 30 octombrie, apoi a adoptat un mesaj politic antiguvernamental care a avut efect imediat prin provocarea crizei de guvern. \u00cen continuare, \u00eens\u0103, mi\u015fcarea a fost irigat\u0103 de idei politice contradictorii, astfel \u00eenc\u00e2t mesajul \u015fi idealul \u2013 de ce s\u0103 nu-i atribuim \u015fi un ideal? \u2013 au fost paralizate. Au ap\u0103rut ideologii, militan\u0163ii \u015fi, ca oric\u00e2nd \u00een astfel de situa\u0163ii, provocatorii. Mi\u015fcarea tinerilor de la Bucure\u015fti nu a avut, precum cea de la Paris, sprijinul muncitorilor, for\u0163\u0103 uria\u015f\u0103 \u00een orice revolu\u0163ie, pentru simplul motiv c\u0103 noi nu mai avem muncitori. A\u015fa \u00eenc\u00e2t a trebuit \u00eent\u0103rit\u0103 prin apelurile din re\u0163elele de socializare. Din acel moment, componen\u0163a manifesta\u0163iilor s-a diversificat pe m\u0103sura orient\u0103rilor \u015fi preferin\u0163elor noilor veni\u0163i, iar cerin\u0163ele au fost multiplicate p\u00e2n\u0103 la anularea mesajului ini\u0163ial. Manipulare? De ce nu!
\nAr mai fi o piedic\u0103 \u00een compararea Fran\u0163ei-1968 cu Rom\u00e2nia-2015. Rom\u00e2nia de azi nu are lideri puternici. Str\u0103dania celor care au declan\u015fat din platourile unei televiziuni, chiar \u00een timpul demonstra\u0163iilor, o nou\u0103 campanie pentru inculcarea ideii c\u0103 avem un singur om puternic, credibil, cu cea mai mare \u00eencredere la popula\u0163ie, a fost dezarticulat\u0103 chiar de c\u0103tre manifestan\u0163ii din strad\u0103. Cum s\u0103 sus\u0163ii \u00een fa\u0163a unor revolta\u0163i care legau, \u00eentre altele,\u00a0 manifestarea lor de cea din decembrie 1989 de ideea omului providen\u0163ial, c\u00e2nd amintirea conduc\u0103torului-megaloman nu s-a stins \u00eenc\u0103?
\nS\u0103 fim sinceri: nu avem lideri de talia celor care au condus Fran\u0163a \u00een vremuri dificile, care \u00een\u0163eleg sensul istoriei, a\u015fa cum l-a \u00een\u0163eles pre\u015fedintele Charles de Gaulle. \u00cen 1968, zguduit de for\u0163a manifest\u0103rilor de strad\u0103, generalul a cerut referendum pentru a verifica dac\u0103 francezii \u00eel mai vor sau nu la Elys\u00e9e. Consilierii i-au atras aten\u0163ia c\u0103 este riscant. Nu i-a ascultat, a\u00a0 c\u00e2nt\u0103rit \u015fi \u015fi-a luat riscul singur. A pierdut, dar a r\u0103mas \u00een stima francezilor.
\nV\u0103 mai aminti\u0163i de referendumul din 2012, din Rom\u00e2nia?
\n\u00centr-o \u00eent\u00e2lnire cu tinerii francezi n\u0103scu\u0163i dup\u0103 1968, Daniel Cohn-Bendit, unul dintre capii insurec\u0163iei de la Sorbona, a fost \u00eentrebat: ce a\u0163i f\u0103cut din revolta voastr\u0103? R\u0103spunsul este memorabil. El \u015fi prietenii lui care s-au pus \u00een fruntea nemul\u0163umi\u0163ilor, Bernard-Henri L\u00e9vy, Andr\u00e9 Glucksmann, Alain Krivine nu au avut nici o idee de ce vor, nu \u015ftiau \u00eempotriva cui pornesc lupta. \u201eNu eu trebuie s\u0103 v\u0103 spun \u00eempotriva cui ne-am revoltat. C\u00e2nd tinerii coboar\u0103 \u00een strad\u0103 pentru a protesta \u00eempotriva CPE (se referea la o manifesta\u0163ie din acele zile \u00eempotriva proiectului unei legi privind educa\u0163ia continu\u0103, n.n.), ei sunt de zece ori mai mul\u0163i dec\u00e2t tinerii care au manifestat \u00een \u201968. Revolta este diferit\u0103. \u00cen 1968, ne b\u0103team pentru ceva. Unii pentru revolu\u0163ia cultural\u0103 chinez\u0103, al\u0163ii pentru Cuba, al\u0163ii pentru revolu\u0163ia spaniol\u0103 din 1936 sau pentru cea a sovietelor muncitorilor din 1917… To\u0163i perdan\u0163ii istoriei erau eroii no\u015ftri. Ni se p\u0103reau mai simpatici dec\u00e2t c\u0103l\u0103ii. Bine\u00een\u0163eles c\u0103 din punctul de vedere al coeren\u0163ei politice nu era formidabil. S\u0103 te ba\u0163i pentru libertate \u00een numele revolu\u0163iei culturale chineze presupunea o teribil\u0103 contradic\u0163ie. Ne-am dat seama mai t\u00e2rziu de asta. Ast\u0103zi, din fericire, acest tip de modele false, la care eu nu am aderat niciodat\u0103, nu mai exist\u0103.\u201c (Nouvel Observateur, 16 aprilie, 2008). Daniel Cohn-Bendit, german n\u0103scut \u00een Fran\u0163a, a devenit europarlamentar francez. Alt statut, nu-i a\u015fa? Nici camaradul lui, Bernard-Henri L\u00e9vy, c\u0103ruia i se repro\u015feaz\u0103 c\u0103 se las\u0103 prea mult mediatizat, nu o duce prea r\u0103u de c\u00e2nd cocheteaz\u0103 cu cei boga\u0163i \u015fi puternici.
\nRevoltele, ca \u015fi revolu\u0163iile, au fost \u00eentotdeauna \u015fi oriunde tr\u0103date.
\nCompararea actualelor mi\u015fc\u0103ri de strad\u0103 din Rom\u00e2nia cu cele din Fran\u0163a de acum aproape o jum\u0103tate de secol are, totu\u015fi, o moral\u0103 care ne poate fi de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103: chiar dac\u0103 mesajul manifestan\u0163ilor se limpeze\u015fte ceva mai greu, for\u0163a \u015fi energia str\u0103zii trebuie s\u0103 conduc\u0103, \u015fi la noi, ca \u015fi \u00een Fran\u0163a lui 1968, la o schimbare politic\u0103. Cu o condi\u0163ie: s\u0103 nu-i compromitem, cu atipismul nostru,\u00a0 mesajul.
\nSuntem mai democra\u0163i
\ndec\u00e2t alt\u0103dat\u0103?
\nDup\u0103 Marea Unire, dou\u0103 decenii le-au fost de ajuns rom\u00e2nilor s\u0103 modernizeze \u0163ara \u00eentregit\u0103. Dup\u0103 1989, urma\u015filor lor le-a luat mai pu\u0163in timp s\u0103-\u015fi pr\u0103bu\u015feasc\u0103 \u0163ara. Dup\u0103 1918, via\u0163a social\u0103, politic\u0103, economic\u0103 \u015fi intelectual\u0103 din Rom\u00e2nia Mare a fost a\u015fezat\u0103 \u00een institu\u0163ii noi, sistemul de organizare politico-administrativ\u0103 a fost primenit, sincronizat cu Europa, continu\u00e2nd s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 adaptat la felul nostru de a tr\u0103i \u015fi de a munci. Nu intraser\u0103m \u00een raiul democra\u0163iei, dar energia na\u0163iunii nu a fost risipit\u0103 \u00een detrimentul \u0163\u0103rii. S-a declan\u015fat procesul de industrializare g\u00e2ndit pe folosirea resurselor \u015fi avu\u0163iei na\u0163ionale \u2013 petrol, minerit, agricultur\u0103 \u2013, a fost pus la punct un sistem bancar necesar economiei, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul \u015fi-a ridicat standardele \u015fi a fost orientat spre noile direc\u0163ii de dezvoltare. Sistemul parlamentar, cu toate defectele datorate \u00eenceputului \u015fi n\u0103ravurilor noastre din fire, a primenit legile de care avea nevoie o Rom\u00e2nie modern\u0103. Ast\u0103zi, ne \u00eentreb\u0103m ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 de parcurgem drumul invers. Institu\u0163iile statului sunt vl\u0103guite de corup\u0163ie, organizarea politico-administrativ\u0103 este ruginit\u0103, industrie nu mai avem, nu mai suntem st\u0103p\u00e2ni pe resursele \u0163\u0103rii, sistemul bancar este al oricui, rom\u00e2nilor nu le mai este accesibil, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul s-a degradat, iar Parlamentul \u015fi-a deschis larg por\u0163ile pentru prea mul\u0163i neaveni\u0163i. Haosul instalat \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103 dup\u0103 1989 a aruncat m\u0103rul discordiei \u00een toate z\u0103rile. Spiritul critic al rom\u00e2nilor, \u015fi a\u015fa destul de distructiv, a devenit demolator. Au fost desc\u0103tu\u015fate patimi, mai ales din imbolduri \u015fi interese politice. Cerem mereu schimbarea. Mul\u0163i \u00eei\u00a0 resim\u0163im nevoia, dar nu prea \u015ftim pentru ce \u015fi cum schimb\u0103m.
\nManifesta\u0163iile de strad\u0103 au pus un diagnostic pentru boala politicii rom\u00e2ne\u015fti: corup\u0163ia. Diagnosticul nu reprezint\u0103 adev\u0103rul \u00eentreg. Noi nu suntem singurii care ne-am pricopsit cu politicieni corup\u0163i la guvernare. \u00cenv\u0103\u0163\u0103torii no\u015ftri \u00een ale democra\u0163iei nu sunt lipsi\u0163i de p\u0103cate. Cu dou\u0103 decenii \u00een urm\u0103, o \u00eentreag\u0103 echip\u0103 a Comisiei Europene a fost demis\u0103 din cauza corup\u0163iei; campania electoral\u0103 a fostului cancelar al Germaniei, Helmut Kohl, a fost alimentat\u0103 ocult de fostul pre\u015fedinte al Fran\u0163ei, Fran\u00e7ois Mitterrand; Nicolas Sarkozy, \u015fi el locatar la Elys\u00e9e, d\u0103 \u015fi acum socoteal\u0103 pentru milioanele de euro de care a avut nevoie s\u0103-\u015fi supradimensioneze statura de preziden\u0163iabil \u00een alegerile din 2007.
\nA\u015fa c\u0103, dac\u0103 demonstran\u0163ii vor schimbarea trebuie s\u0103 \u015ftie ce cer, de unde cer, ce sper\u0103 s\u0103 ob\u0163in\u0103.
\nRom\u00e2nia este membr\u0103 a Uniunii Europene \u015fi \u015fi-a derogat atribu\u0163ii importante ale statului suveran. \u00cen\u0163eleg c\u0103 mul\u0163i dintre cei care au ie\u015fit \u00een strad\u0103 nemul\u0163umi\u0163i provin din sistemul de corpora\u0163ii instalat \u00een \u0163ara noastr\u0103 \u00een baza liberei circula\u0163ii a capitalului. Circula\u0163ie care nu conduce numai la dezvoltare, ci ridic\u0103 \u015fi mun\u0163i de profit prin coruperea clasei politice. Tinerii din marile corpora\u0163ii au posibilitatea s\u0103 constate mai u\u015for dec\u00e2t al\u0163ii c\u0103 marea privatizare \u00een Rom\u00e2nia, adic\u0103 \u00eenstr\u0103inarea avu\u0163iei \u0163\u0103rii f\u0103cut\u0103 cu trud\u0103 \u015fi sacrificii, nu a fost opera exclusiv\u0103 a rom\u00e2nilor. De decenii ni se propov\u0103duie\u015fte teza diminu\u0103rii puterii statului \u015fi este ridiculizat\u0103 ideea de \u201estat social\u201c. \u0162\u0103ri ca Germania, Suedia, Norvegia, Danemarca au ajuns la bun\u0103stare \u015fi pace social\u0103 tocmai pentru c\u0103 au \u00een\u0163eles rosturile \u201estatului social\u201c. Noi ne-am lep\u0103dat de puterea statului pentru a putea s\u0103-l stoarcem mai u\u015for de ultimele lui resurse.
\nDa\u0163i-mi o politic\u0103 intern\u0103 bun\u0103 \u015fi v\u0103 fac o politic\u0103 extern\u0103 mare, spunea Titulescu. Nu avem o politic\u0103 intern\u0103 bun\u0103, dar avem ochii a\u0163inti\u0163i spre Uniunea European\u0103 \u015fi NATO. Intrarea \u00een structurile euro-atlantice nu confer\u0103 automat Rom\u00e2niei beneficii, ci \u015fi obliga\u0163ii, nu supline\u015fte existen\u0163a unei bune politici interne, ci o presupune, mai ales c\u0103 am convenit s\u0103 deleg\u0103m importante prerogative ale statului suveran. Suntem \u00eentr-un spa\u0163iu concuren\u0163ial, nu asisten\u0163ial. Erorile se pl\u0103tesc uneori chiar \u015fi nedrept, iar povara lor o duc cei mul\u0163i. C\u00e2nd, \u00een 2012, ne-am propus s\u0103 rupem o punte a corup\u0163iei prin referendum, Bruxelles-ul i-a pus \u00een bra\u0163e premierului rom\u00e2n \u2013 t\u00e2n\u0103r, ambi\u0163ios \u015fi neexperimentat \u2013 un extemporal \u00een 11 puncte cu ce trebuie s\u0103 fac\u0103 \u015fi l-a trimis acas\u0103. Poruncile domnului Barroso, pe atunci pre\u015fedinte al Comisiei Europene, \u0163ineau cont, \u00een bun\u0103 parte, nu de temperatura democra\u0163iei \u00een Rom\u00e2nia, ci mult mai mult de interesele \u015fi presiunile lobby-ului de la Bruxelles, \u00een care \u015fi el \u00ee\u015fi avea locul lui, cum s-a dovedit dup\u0103 ce \u015fi-a \u00eencheiat mandatul. Am ratat atunci o schimbare, poate prea mult urm\u0103rit\u0103 din dorin\u0163a de putere, dar poate c\u0103 nu ne-ar fi stricat s\u0103 o ducem p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t. Poate am fi reu\u015fit, apoi, s\u0103 punem Constitu\u0163ia \u00een drepturile ei fire\u015fti. Dar atunci, \u00een numele unui interes ocult, am fost \u00eempin\u015fi s\u0103 \u00eenc\u0103lc\u0103m Constitu\u0163ia. A\u015fa \u00eenc\u00e2t, este firesc s\u0103 ne punem nu numai problema schimb\u0103rii, ci \u015fi dac\u0103 suntem mai democra\u0163i dec\u00e2t alt\u0103dat\u0103. Tinerii din strad\u0103 sunt liberi, nimeni nu contest\u0103, dar nu tr\u0103iesc \u00eentr-o \u0163ar\u0103 \u00een care democra\u0163ia se simte bine.<\/p>\n
A doua \u0162ar\u0103 de Kuty
\nPrintr-o virtute a limbii rom\u00e2ne vorbite, numele Babilonului s-a transformat \u00eentr-un eponim, babilonie, conserv\u00e2nd mai degrab\u0103 ideea de haos, \u015fi nu meritele civilizatoare ale marii cet\u0103\u0163i din Mesopotamia antic\u0103. Babilonia pare s\u0103 devin\u0103 emblematic\u0103 pentru via\u0163a politic\u0103 din \u0163ara noastr\u0103. M-am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 apelez la Arghezi, mai precis la Tablete din \u0162ara de Kuty, pentru a pricepe ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu noi de la o vreme. Nu voi face eroarea s\u0103 r\u0103m\u00e2n \u00een locurile comune care slu\u0163esc \u00een\u0163elegerea sau interpretarea publicisticii proprietarului averii de la M\u0103r\u0163i\u015for \u015fi al uneia \u00eenc\u0103 \u015fi mai f\u0103r\u0103 de pre\u0163 l\u0103sat\u0103 literaturii rom\u00e2ne. \u00cel voi l\u0103sa s\u0103 ne spun\u0103 scriitorul despre ordinea statal\u0103 la rom\u00e2ni. \u00centre Arghezi \u015fi Dimitrie Cantemir cu Descriptio Moldaviae, \u00eentre Arghezi si Alecu Russo cu C\u00e2ntarea Rom\u00e2niei sau Alexandru Vlahu\u0163\u0103 cu Rom\u00e2nia pitoreasc\u0103 se a\u015faz\u0103 nu numai timpul, ci \u015fi un sentiment diferit de a \u00een\u0163elege istoria vie. Dac\u0103 a\u015f vrea s\u0103 fac un exerci\u0163iu amuzant de compara\u0163ie, m-a\u015f opri la Divanul sau g\u00e2lceava \u00een\u0163eleptului cu lumea sau giude\u0163ul sufletului cu trupul \u015fi la Cimitirul Buna Vestire. Prefer s\u0103 recurg la Tablete din \u0162ara de Kuty pentru c\u0103 suceala omeneasc\u0103 din aceast\u0103 carte at\u00e2t de savuroas\u0103 pare s\u0103 nu fi disp\u0103rut nici \u00een zilele noastre.
\nScriitorul ne las\u0103 imaginea unei \u0163\u0103ri bizare descoperit\u0103 de doi reporteri improviza\u0163i, un medic-romancier \u015fi un c\u0103lug\u0103r-romancier. Inventat\u0103, \u0163ara nu are un nume re\u0163inut \u00eentr-o gramatic\u0103 fireasc\u0103, ci este o \u0162ar\u0103 de Kuty, un spa\u0163iu de C\u0103nu\u0163\u0103, om sucit. Altfel, peisagistic, pare minunat\u0103, arat\u0103 ca \u201eun cr\u00e2ng fermec\u0103tor, unde se aude imnul interna\u0163ionalei pietru\u015filor, botgro\u015filor \u015fi scatiilor\u201c. Doar c\u0103 realitatea se d\u0103 peste cap \u015fi, ca \u00een basmele la rom\u00e2ni, din ceva se \u00eentruchipeaz\u0103 altceva, dar nu din ur\u00e2t frumosul, nu din r\u0103u binele, ci din firesc absurdul. \u201eTimpurile putrede \u015fi st\u0103p\u00e2nirile tr\u0103iesc l\u00e2ng\u0103 tine: deschide ochii \u015fi te uit\u0103. Dac\u0103 ochii te vor ajuta s\u0103 vezi \u015fi nasul te va sprijini s\u0103 miro\u015fi, desgustul te va m\u00e2ntui. Nu-\u0163i pute \u0163ie, sceleratule sau am\u0103gitule, m\u0103duva de puroi a coaptelor m\u0103rg\u0103ritare? Str\u00e2nge pu\u0163in cercelul din ureche. Via\u0163a voastr\u0103, s\u0103racilor abnega\u0163i, dureaz\u0103 zilnic numai o zi. Aprinse diminea\u0163a, paiele vi se st\u00e2ng la \u00eenserat. O p\u00e2ine v\u2019a s\u0103turat \u015fi un rachiu v\u0103 \u00eempac\u0103. Capul vostru \u00eempleticit c\u0103 st\u0103 \u00eend\u0103tinat \u00eentre picioare, nu\u00a0 l-a\u0163i ridicat \u00eenc\u0103 p\u00e2n\u0103 la ferestrele st\u0103p\u00e2nului care miluie\u015fte \u2013 \u015fi fruntea vi s\u2019a obi\u015fnuit s\u0103 fie a cincia talp\u0103 de c\u0103lcat prin \u00eentuneric\u201c. \u0162ara de Kuty a lui Arghezi are parlament, guvern, mini\u015ftri, are tot ce trebuie ca lucrurile s\u0103 mearg\u0103 anapoda. \u201eOamenilor politici le place mai mult dec\u00e2t tot ce au \u00eenv\u0103\u0163at anecdota: la Camer\u0103, la Senat, \u00een comisii \u015fi consilii, circul\u0103 pe de o parte cafeaua \u015fi \u0163igara \u015fi pe de alta znoava, \u015fi nu cei mai rigizi \u015fi mai exigen\u0163i \u00een discursuri dintre b\u0103rba\u0163ii moralei sunt cei mai indiferen\u0163i la povestirile cu porc\u0103rii\u201c. Pentru c\u0103 avem de-a face cu un spa\u0163iu al z\u0103naticilor, toate lucrurile\u00a0 se petrec pe dos. \u201e\u00centr-o tabachere, un arhimandrit conserva purici adormi\u0163i \u00een scor\u0163i\u015foar\u0103 \u015fi-i scotea ca s\u0103-i puie pe omul determinat mor\u0163ii\u201c. Copiii inventeaz\u0103 jocuri: \u201e\u00een malacoful r\u0103mas \u00eentr-o camer\u0103 cu \u0163oale \u015fi cutii, pe care b\u0103tr\u00e2na \u00eel purtase subt jup\u0103… \u015fi spun pove\u015fti cu t\u00e2lc, un fel de fabule postmoderne (dac\u0103 a\u015fa ceva ar exista): a fost odat\u0103 un puturos de viitor \u00eemp\u0103rat, cunoscut sub numele de Neron-barb\u0103-de-aram\u0103. Acest individ, f\u0103r\u0103 oper\u0103 \u00een material durabil, s-a socotit un mare artist \u015fi era bolnav de o precocitate monstruoas\u0103. Se spune c\u0103 mam\u0103-sa fusese at\u00e2t de frumoas\u0103 \u015fi fiul ei at\u00e2t de abject, \u00eenc\u00e2t l\u00e2ng\u0103 ea, acest animal se sim\u0163ea b\u0103rbat…\u201c. Nu se \u00eendoie\u015fte nimeni c\u0103 \u00een acest col\u0163 de via\u0163\u0103 imaginar\u0103, \u00een definitiv, \u00een acest superb pretext de absurd \u2013 rom\u00e2nii sunt inventatorii dr\u0103ciei numit\u0103 literatura absurdului \u2013, Arghezi \u00eentinde o capcan\u0103 cititorului, oferindu-i un test de recunoa\u015ftere. Este o invita\u0163ie la un proces de reflec\u0163ie pe marginea dilemelor existen\u0163iale care \u00eel \u00eencearc\u0103 pe omul \u00eencercuit de haos \u015fi dezordine. Neavertiza\u0163ii s-ar putea s\u0103 cread\u0103 c\u0103 Tabletele din \u0162ara de Kuty sunt un exerci\u0163iu stilistic. Vor fi fiind \u015fi a\u015fa ceva, dar sub mantia ironiei abrazive \u015fi a cinismului uscat, Arghezi ascunde Rom\u00e2nia politic\u0103 din vremea lui \u015fi, de ce nu? \u015fi pe cea de mai t\u00e2rziu, literar vorbind, frumos hiperbolizat\u0103. Nimeni nu se a\u015fteapt\u0103 de la Arghezi la mil\u0103 \u015fi \u00eendurare. Elegiile \u015fi patosul confec\u0163ionat nu \u015fi-au g\u0103sit niciodat\u0103 un loc \u00een literatura lui. Observa\u0163ia scriitorului este \u00eentotdeauna necru\u0163\u0103toare. \u201eDeocamdat\u0103 nu am atins dec\u00e2t un nivel psihologic: fiecare om este vinovat \u015fi criminal, \u015fi i-am inculcat \u015fi lui sentimentul de a se sim\u0163i de o sut\u0103 de ori pe zi cople\u015fit de o culp\u0103 imprecis\u0103, haotic\u0103, enorm\u0103, de culpa de a fi cet\u0103\u0163ean al Statului din care face parte, de fiu r\u0103sf\u0103\u0163at al na\u0163iei lui. \u015ei acest sentiment salvator \u00eel determin\u0103 s\u0103 vie\u0163uiasc\u0103 zi \u015fi noapte, s\u00e2c\u00e2it de fantoma moral\u0103 binef\u0103c\u0103toare pentru stat \u015fi \u00een panic\u0103 etern\u0103\u201c.
\n\u00cel socotim excesiv pe Caragiale eternul nostru contemporan, \u015fi nu gre\u015fim. Merit\u0103 s\u0103-l readucem pe Arghezi mai des \u00een via\u0163a noastr\u0103 \u015fi s\u0103-i rezerv\u0103m, prin manuale, locul \u00een educa\u0163ia din \u015fcoal\u0103, \u00eenving\u00e2nd acreala criticilor care nici ei nu \u015ftiu ce nu-i iart\u0103. Marele scriitor a fost profet \u015fi pentru o a doua \u0162ar\u0103 de Kuty.
\nRom\u00e2nii refac t\u00e2rziu
\ndrumul \u00een istorie
\nNu este inutil s\u0103 ne oprim pu\u0163in \u015fi la alte pericole dec\u00e2t la cele pe care ni le ofer\u0103 absurdul \u00een politic\u0103 sau amenin\u0163area unei mari puteri. Dac\u0103 pericolul a\u015fteptat din Est necesit\u0103 \u00eent\u0103rirea securit\u0103\u0163ii \u0163\u0103rii, altele presupun consolidarea statului S\u0103 admitem c\u0103 cel pe care \u00eel presupune agresivitatea Rusiei poate fi trecut prin protec\u0163ia NATO; dac\u0103 ne hot\u0103r\u00e2m s\u0103 pornim pe calea dezvolt\u0103rii \u015fi moderniz\u0103rii \u0163\u0103rii, cele evidente de vulnerabilitate a democra\u0163iei ne revin exclusiv nou\u0103.
\nMarii g\u0103selni\u0163e numit\u0103 globalizare nu i-a trebuit nici un deceniu s\u0103-\u015fi arate nu doar limitele, ci \u015fi col\u0163ii pentru care, acum nu ne mai \u00eendoim, fusese n\u0103scocit\u0103: integrarea planetar\u0103 \u00een numele unui ideal de plastic \u00een care erau promise minuni economice, financiare \u015fi ecologice. De fapt, era vorba de nivelare \u00een profitul celor puternici, cei slabi se vedeau despuia\u0163i de ce le mai r\u0103m\u0103sese: de identitate, de cultur\u0103, de economie \u015fi de armat\u0103. Suntem \u00een calea unui nou asalt al interna\u0163ionali\u015ftilor nu foarte diferi\u0163i de Tro\u0163ki \u015fi Lenin, capii revolu\u0163iei de la Petrograd. Ace\u015ftia visau o interna\u0163ionalizare a ideologiei; \u201eglobali\u015ftii\u201c de azi fac praf frontierele \u00een numele profitului. Merg p\u00e2n\u0103 acolo \u00eenc\u00e2t nu-i iau \u00een calcul ac\u0163iunea de bumerang. Terorismul profit\u0103 din plin de sistemul bancar interna\u0163ional \u015fi de legile comer\u0163ului neoliberal. C\u00e2nd s-a \u00eent\u00e2lnit la Sevilla, \u00een 2002, Consiliul European tr\u0103ia naiva convingere c\u0103 lupta \u00eempotriva terorismului este un obiectiv al \u00eent\u0103ririi coali\u0163iei interna\u0163ionale \u015fi mijloc de prevenire sau de \u00eempiedicare a oric\u0103rui conflict regional. Cur\u00e2nd coali\u0163ia interna\u0163ional\u0103 avea s\u0103 se destrame, unii ajung\u00e2nd rapid la concluzia c\u0103 au \u015fi ei durerile lor. Frate, frate dar br\u00e2nza e pe bani, cum zice rom\u00e2nul. Al\u0163ii au r\u0103mas credincio\u015fi p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t \u015fi se arat\u0103 bucuro\u015fi c\u00e2nd li se d\u0103 \u201epe loc repaus\u201c pentru a-\u015fi num\u0103ra mor\u0163ii \u015fi a-i aduce \u00een cimitirele de acas\u0103.
\nRom\u00e2nia nu este scutit\u0103 de pericolul ac\u0163iunilor diabolice ale terorismului mondial.
\nMai este ceva de semnalat. C\u00e2nd mult\u0103 lume credea c\u0103 procesul de construc\u0163ie european\u0103 a intrat \u00een faza final\u0103, c\u0103 Europa va tr\u0103i o solidaritate fie a statelor, fie a popoarelor, fie a statelor na\u0163ionale, a ap\u0103rut criza institu\u0163ional\u0103 a Uniunii Europene. Pe acest fond, proiectul regionaliz\u0103rii, considerat salvator la Bruxelles, a fost pus la frigider. Dar, odat\u0103 trecut\u0103 criza indus\u0103 \u00een Europa de ciudatul fenomen al migra\u0163iei, Bruxelles-ul va relua proiectul regionaliz\u0103rii ca antidot la rezisten\u0163a statului na\u0163ional sau la revigorarea egoismului na\u0163ional. Actualitatea lui Machiavelli nu este contestat\u0103, principiul lui divide et impera! nu \u015fi-a pierdut din vigoare nici el. De altfel, Machiavelli nu este original, str\u0103mo\u015fii lui, latinii, \u00eel formulau foarte pu\u0163in diferit: divide ut regnes! Diferen\u0163a nu este de fond: dezbin\u0103 \u015fi st\u0103p\u00e2ne\u015fte, dezbin\u0103 ca s\u0103 domne\u015fti! Uniunea European\u0103 nu dezbin\u0103, dar proiectul de regionalizare nu poate avea dec\u00e2t un efect de \u201ef\u0103r\u00e2mi\u0163are\u201c a statelor pentru a putea\u00a0 aplica mai bine, poate mai u\u015for, politica de integrare comunitar\u0103. Proiectul Bruxelles-ului a intrat \u00een dezbaterea politic\u0103 \u015fi academic\u0103 la noi, \u015fi nu a \u00eentrunit un entuziasm prea mare. Dac\u0103, din motive de politically correct nu dorim s\u0103 socotim c\u0103 regionalizarea ar putea s\u0103 aib\u0103 o \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 inadecvat\u0103 pentru unitatea statului rom\u00e2n, merit\u0103 s\u0103-l studiem \u00een toate dimensiunile \u015fi consecin\u0163ele lui \u015fi s\u0103 ne preg\u0103tim s\u0103-l aplic\u0103m cum ne convine, cu respectarea istoriei \u015fi a tradi\u0163iei noastre istorice. Dezbaterile trebuie s\u0103 continue \u015fi, dac\u0103 se poate, s\u0103 fie asculta\u0163i cei ce \u015ftiu ce ne trebuie. \u015ei s\u0103 ne \u00eentoarcem la istoria recent\u0103 \u015fi la experien\u0163a altora. Obiectivul fragment\u0103rii statelor europene \u2013 evident, nu \u015fi a celor mari \u2013 este o fr\u0103m\u00e2ntare strategic\u0103 mai veche c\u0103reia p\u00e2n\u0103 acum i-a c\u0103zut victim\u0103\u00a0 Iugoslavia.\u00a0 \u00cen ce ne prive\u015fte, am sc\u0103pat \u00een martie 1990, dar orice\u00a0 eroare\u00a0 poate s\u0103 transfere beneficiile regionaliz\u0103rii \u00een necazuri mari. Unul dintre acestea, cel mai grav de altfel, ar putea trimite Rom\u00e2nia \u00een situa\u0163ia din vremea provinciilor istorice de dinainte de Marea Unire.
\nNu-mi propun \u015fi nu-mi doresc s\u0103 fiu profet.
\nUneori ne oferim singuri ca victim\u0103 chiar dac\u0103 ne este greu s\u0103 suport\u0103m adev\u0103rul c\u0103 Rom\u00e2nia real\u0103 de azi pare debusolat\u0103, o prad\u0103 u\u015foar\u0103 pentru p\u0103pu\u015farii manipul\u0103rilor din interior sau din afar\u0103. Aminti\u0163i-v\u0103 de referendumul din 2012 pentru demiterea pre\u015fedintelui. Acest exerci\u0163iu de democra\u0163ie, prost pus \u00een practic\u0103, a demonstrat, totu\u015fi, c\u0103 legea \u015fi Constitu\u0163ia au fost scoase de sub autoritatea Parlamentului. Curtea Constitu\u0163ional\u0103 este, cu adev\u0103rat superioar\u0103, ne-a ar\u0103tat c\u0103 legea poate fi aplicat\u0103 politic, dup\u0103 caz, cum ar zice celebrul Pristanda. Dac\u0103 pentru regionalizare, ca proiect ce poate fi impus din afar\u0103 merit\u0103 s\u0103 ne preocup\u0103m, s\u0103-i cunoa\u015ftem p\u0103r\u0163ile bune, dac\u0103 le are, p\u0103r\u0163ile rele, pe care nu le eviden\u0163iaz\u0103 suficient, puterea excesiv\u0103 pe care \u015fi-o atribuie CNA nu mai este nevoie s\u0103 fie suspicionat\u0103. S-a manifestat cu v\u00e2rf \u015fi \u00eendesat, nu \u00een direc\u0163ia \u00eeng\u0103duit\u0103 de Constitu\u0163ie, ci \u00een cea a interesului puterii politice. Or fi destui amatori \u015fi neaveni\u0163i \u00een Parlament, o fi el acaparat de ma\u015fina\u0163iuni oculte, dar r\u0103m\u00e2ne organ suprem \u00eentr-un stat ales democratic.
\nPericolul cel mai mare pentru Rom\u00e2nia vine de la dificult\u0103\u0163ile pe care \u00eens\u0103\u015fi clasa politic\u0103 le ridic\u0103 \u00een calea moderniz\u0103rii. \u00cent\u00e2rzierea \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 are consecin\u0163\u0103 nu \u00een emancipare \u2013 prin mimetism s-a \u00eencercat s\u0103 fie suplinit acest deficit \u2013, ci \u00een capacitatea de competitivitate pe care le implic\u0103 chiar statutul nostru de membru al Uniunii Europene. Ni se spune c\u0103 Rom\u00e2nia nu a fost preg\u0103tit\u0103 dec\u00e2t politic pentru a \u00eendeplini criteriile de aderare. \u015ei poate fi adev\u0103rat. Dar dac\u0103 ar fi r\u0103mas afar\u0103 ce s-ar fi \u00eent\u00e2mplat?
\nVisul unit\u0103\u0163ii europene nu s-a destr\u0103mat, desigur, dar unitatea \u00eenc\u0103 nu se \u00eencheag\u0103, \u015fi nu neap\u0103rat din cauza Rom\u00e2niei sau a Bulgariei. Criza financiar\u0103 economic\u0103 prin care a trecut Uniunea European\u0103 a accentuat-o \u015fi pe cea institu\u0163ional\u0103. Acum se d\u0103 vina pe rena\u015fterea egoismului na\u0163ional. Nu convine nici refacerea politicii de grup, cum este cazul celui de la Vi\u015fegrad, constituit \u00een 1991, din care fac parte Polonia, Cehia, Slovacia \u015fi Ungaria. Nemul\u0163umi\u0163ii \u00eel ironizeaz\u0103 socotindu-l o re\u00eennoire a\u00a0 acordului medieval de alian\u0163\u0103, din 1335, intervenit \u00eentre regii Boemiei, Poloniei \u015fi Ungariei, Ioan, Cazimir al III-lea \u015fi Carol Robert de Anjou.
\nDar politica nucleului dur, a binomului franco-german, nu are nici o vin\u0103?
\n\u00cen fa\u0163a asaltului emigran\u0163ilor moderni, se \u00eencearc\u0103 din nou definirea identit\u0103\u0163ii \u00een raport cu str\u0103inul, nu cu valorile pozitive pe care Umanismul \u015fi Rena\u015fterea le-au s\u0103dit \u00een culturile at\u00e2t de diferite, at\u00e2t de apropiate, ale europenilor. Sursa bog\u0103\u0163iei civiliza\u0163iei europene o alimenteaz\u0103 identit\u0103\u0163ile na\u0163ionale de care, doctrinar, globali\u015ftii nu vor s\u0103 mai aud\u0103. Realitatea se zbate \u00eentre profit \u015fi tradi\u0163ie, cei mari, cei puternici, rezist\u0103. Marea Britanie conserv\u0103 identitatea ei monarhist\u0103, Germania pe cea federal\u0103, iar Fran\u0163a pe cea republican\u0103. Nimeni nu le repro\u015feaz\u0103 c\u0103 sunt monarhi\u015fti, federali\u015fti, republicani. Doar statele mici \u00ee\u015fi g\u0103sesc greu drumul \u00een istorie.
\n\u00cenghesui\u0163i \u00een hainele Europei
\nUn distins istoric de la Tg. Mure\u015f, profesorul Nicolae Balint, m-a \u00eentrebat \u00een 2010 cum au tr\u0103it diploma\u0163ii rom\u00e2ni \u201emomentul 1989\u201c, formul\u0103 eufemistic\u0103 pentru un eveniment istoric important pentru care nu g\u0103sim nici azi motiva\u0163ia s\u0103-l numim cu convingere revolu\u0163ie. Nu o putem face pentru c\u0103 am fost mai mereu \u00eenghesui\u0163i \u00een hainele Europei. O parte a \u00eentreb\u0103rii m\u0103 privea personal: cum a\u015f caracteriza eu acel eveniment din perspectiva profesiei \u015fi a experien\u0163ei mele de diplomat; \u201emomentul\u201c m-a surprins?
\nCum s\u0103 m\u0103 surprind\u0103! Momentul 1989 l-am tr\u0103it la Bucure\u015fti din motive ce \u0163in de biografia personal\u0103. Diploma\u0163ii rom\u00e2ni din str\u0103in\u0103tate erau la curent mai bine dec\u00e2t noi cei din Central\u0103 cu ce se \u00eent\u00e2mpla \u00een lume \u015fi informau constant, eu socotesc \u015fi corect, despre bulversarea Europei. Proba au oferit-o istoricii Dumitru Preda \u015fi Mihai Retegan care au publicat \u00een anul 2000 telegramele politice ale ambasadelor rom\u00e2ne \u00een volumul 1989 \u2013 Principiul dominoului. Pr\u0103bu\u015firea regimurilor comuniste europene. Termenii \u00een care informau ambasadele despre evenimentele care au condus la pr\u0103bu\u015firea regimurilor de guvernare comunist\u0103 din Estul Europei erau preci\u015fi. Diploma\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 a momentului fusese de mult cur\u0103\u0163at\u0103 de influen\u0163a sovietic\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi \u00eensu\u015fise organic lec\u0163ia lui Titulescu, inclusiv grija fa\u0163\u0103 de valoarea istoric\u0103 a coresponden\u0163ei. \u201eSe spune totul r\u0103spicat, dar absolut totul, \u00eentr-o form\u0103 impecabil\u0103. Este stadiul \u00een care binecuv\u00e2nt\u0103m\u00a0 diploma\u0163ia c\u0103 a r\u0103mas ultimul refugiu\u00a0 al polite\u0163ii; c\u0103ci, \u00eentr-adev\u0103r, f\u0103r\u0103 ea cum am putea noi, diploma\u0163ii, s\u0103 fim at\u00e2t de dezagreabili \u00eentr-un mod at\u00e2t de agreabil\u201c.
\nNu se poate spune c\u0103 rea\u015fezarea jocurilor strategice nu i-a surprins pe diploma\u0163ii rom\u00e2ni. Li s-a \u00eent\u00e2mplat politicienilor europeni. Cunoa\u015fterea evolu\u0163iilor politice intr\u0103 \u00een datoria profesional\u0103 a diplomatului. Rom\u00e2nii observau atent, informau prompt; chiar li se cerea s\u0103 o fac\u0103. \u00cen decembrie 1989, sentimentul dominant \u00een Central\u0103 era de contrarietate apoi, dup\u0103 ce le-a fost restric\u0163ionat accesul la coresponden\u0163a diplomatic\u0103, de stupoare.\u00a0 Era un handicap profesional evident. Totu\u015fi, at\u00e2t c\u00e2t i-au ajutat experien\u0163a \u015fi instinctul, au intuit corect amploarea \u015fi consecin\u0163a evenimentelor. Ca s\u0103 nu st\u00e2rnesc sensibilit\u0103\u0163i deosebite, voi spune c\u0103 nu au putut evalua rapiditatea schimb\u0103rilor din momentul \u00een care informa\u0163iile ambasadelor nu mai ajungea la ei. \u00cen laboratorul de analiz\u0103 intrau pu\u0163ine persoane. \u00cen timp ce destinul Europei era discutat de liderul sovietic Gorbaciov cu premierul englez Margaret Thatcher, cancelarul german Helmut Kohl \u015fi, mai ales, cu pre\u015fedintele SUA George Bush, conducerea de la Bucure\u015fti nu lua m\u0103suri de adaptare la noul curs al vremurilor. Aceast\u0103 eroare a fost bine \u00een\u0163eleas\u0103. Ceau\u015fescu se blocase \u00een adev\u0103rul lui. Rom\u00e2nia, care \u00een anii \u201970, prin multe demersuri diplomatice corecte, conta pe plan interna\u0163ional, acum disp\u0103ruse din preocuparea partenerilor at\u00e2t de entuzia\u015fti \u00een vremea c\u00e2nd liderul de la Bucure\u015fti se manifesta ca eretic fa\u0163\u0103 de Moscova. \u00cen anii \u201980, istoria \u00ee\u015fi accelera ritmul, dar conducerea Rom\u00e2niei \u00eent\u00e2rzia \u00eentr-un proiect politic care nu avea nici o \u015fans\u0103 s\u0103 reziste \u00een fa\u0163a \u00een\u0163elegerilor lui Gorbaciov cu Occidentul. Ereticul Ceau\u015fescu fusese \u00eenlocuit cu un Gorbaciov cooperant \u015fi generos \u00een ced\u0103ri, cu mult mai util pr\u0103bu\u015firii Uniunii Sovietice. Acest adev\u0103r are greutatea lui \u015fi \u00een modul g\u00e2ndit pentru deturnarea primelor manifest\u0103ri ale revolu\u0163iei din Rom\u00e2nia spre violen\u0163\u0103. Atunci, \u00een 1989, ca \u015fi \u00eenaintea celui de Al doilea R\u0103zboi Mondial, Rom\u00e2nia a fost abandonat\u0103 \u015fi izolat\u0103.
\nPr\u0103bu\u015firea comunismului, ca s\u0103 spunem adev\u0103rul p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, i-a surprins nu numai pe rom\u00e2ni. Le recomand cititorilor literatura politic\u0103 de dup\u0103 evenimente, inclusiv memoriile protagoni\u015ftilor momentului. Vor avea surprize. Una o dezv\u0103lui: rapiditatea schimb\u0103rilor a f\u0103cut ca pre\u015fedintele Fran\u0163ei, Francois Mitterrand, s\u0103 aib\u0103 o pozi\u0163ie rezervat\u0103 fa\u0163\u0103 de reunificarea Germaniei. Nu f\u0103cea dec\u00e2t s\u0103 continue pozi\u0163ia generalului de Gaulle, care, \u00een timpul vizitei la Bucure\u015fti, din mai 1968, \u00eei declara lui Ceau\u015fescu: \u201ere-unificarea Germaniei nu trebuie gr\u0103bit\u0103,\u00a0 pentru c\u0103 o Germanie poate oric\u00e2nd reprezenta un pericol pentru pacea lumii, \u015fi Fran\u0163a, care a suferit\u00a0 at\u00e2t de mult de pe urma Germaniei, nu este gr\u0103bit\u0103 s\u0103 favorizeze reunificarea acesteia\u201c. (Nota MAE privind \u201e\u00centrevederea dintre pre\u015fedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Rom\u00e2nia, Nicolae Ceau\u015fescu, \u015fi pre\u015fedintele Republicii Franceze\u00a0 generalul Charles de Gaulle\u201c \u2013 14 mai, 1968, Arhivele Na\u0163ionale Rom\u00e2ne, Fond CC al PCR-SRE 64\/1968).
\nExist\u0103 suficient de multe remanen\u0163e \u00een politic\u0103!
\nA\u015f vrea s\u0103 \u00eenchei aceast\u0103 parte cu r\u0103spunsul pe care l-am dat profesorului Nicolae Balint la \u00eentrebarea cum v\u0103d, cum caracterizez evolu\u0163iile de dup\u0103 1989. Iat\u0103-l: Trebuie s\u0103 \u00eencep cu o precizare: prin v\u0103rsarea de s\u00e2nge \u2013 peste 1000 de mor\u0163i (a\u015fa se credea \u00een 2010) \u2013, Rom\u00e2nia a re-\u00eennodat nefericit firul revolu\u0163iilor s\u00e2ngeroase. Nu era cazul. Soarta Europei de Est, a\u015fa cum am ar\u0103tat, fusese croit\u0103. Ne mai r\u0103m\u00e2nea s\u0103 folosim sensul istoriei pentru a evita capcanele ei \u015fi pr\u0103bu\u015firea \u0163\u0103rii. Nu am f\u0103cut-o, iar consecin\u0163ele se \u00eentind p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. Este o dovad\u0103 a p\u0103catului de aritmie, o prob\u0103 c\u0103 suntem \u2013 mai ales c\u00e2nd nu trebuie! \u2013 atipici. Evolu\u0163ia noastr\u0103 ulterioar\u0103 poart\u0103, precum coconul larva, acest p\u0103cat. Totu\u015fi, obiectivul nu a fost compromis. Suntem \u00een structurile europene \u015fi pan-europene politice, economice, militare. Am compromis, \u00eens\u0103, avantajul imens pe care l-am avut la start pentru a moderniza rapid Rom\u00e2nia. Comparativ cu alte state \u00een care se pr\u0103bu\u015fiser\u0103 regimurile de guvernare comunist\u0103, aveam o industrie \u00eenc\u0103 func\u0163ional\u0103, aveam un mare poten\u0163ial agricol, al doilea \u00een Europa, \u015fi nu aveam datorii. B\u0103t\u0103lia pentru putere, \u00een prima faz\u0103, \u015fi apoi corup\u0163ia, care nu sunt altceva dec\u00e2t atacuri la democra\u0163ie, s-au manifestat \u00eenainte ca institu\u0163iile statului de drept s\u0103 se fi consolidat suficient pentru a putea rezista. Efectele s-au v\u0103zut \u00een capacitatea de asigurare a ordinii \u015fi legalit\u0103\u0163ii constitu\u0163ionale. Repet: nu idealul a fost gre\u015fit, ci mijloacele de a-l atinge.
\nPu\u0163ine a\u015f mai avea de ad\u0103ugat acum la acest r\u0103spuns.
\nMarile mi\u015fc\u0103ri de strad\u0103 care au condus la criza politic\u0103 dup\u0103 tragedia de la Clubul mor\u0163ii \u2013 \u015fi aceasta atipic\u0103, rom\u00e2neasc\u0103, adic\u0103 \u2013 par dintr-un scenariu care nu ne apar\u0163ine. \u00cen Rom\u00e2nia nu am avut mi\u015fc\u0103ri de tipul \u201eindigna\u0163ilor\u201c. Nici nu cred c\u0103 ar fi posibil pentru c\u0103, imediat, ar fi confiscate de manipulatori. Dac\u0103 manifesta\u0163ia de mar\u0163i, 3 noiembrie, a fost provocat\u0103 de limita de rezisten\u0163\u0103 a rom\u00e2nilor la nedreptate, ar fi bine ca revolta s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la tragedie cu un ochi mai pu\u0163in \u00eemp\u0103ienjenit de politic\u0103. Trebuie dat sens corect cererii demonstran\u0163ilor care au strigat \u201ejos corup\u0163ii!\u201c. Altfel, nu avem speran\u0163e c\u0103 pornim cu adev\u0103rat cump\u0103ta\u0163i la un nou drum. S\u0103 nu ne punem \u00een situa\u0163ia de a-i da dreptate lui Camus c\u00e2nd spune c\u0103 \u201edincolo de un anumit punct al suferin\u0163ei \u015fi nedrept\u0103\u0163ii nimeni nu mai poate face nimic pentru nimeni\u201c.<\/p>\n
<\/p>\n
A trebuit s\u0103 stau \u00een Kuty zece ani p\u00e2n\u0103 ce am g\u0103sit o potec\u0103 de \u00eentoarcere \u00een p\u0103r\u0163ile civilizate ale continentului; \u00eens\u0103 bine \u00een\u0163eles nu mi-am pierdut vremea \u015fi am introdus elementele de civiliza\u0163ie indispensabile unui viitor popor cult: Am credin\u0163a c\u0103,\u00a0 peste 100 de ani Ku\u0163ii, adic\u0103 neamul Kut, vor face s\u0103 se vorbeasc\u0103 de ei \u015fi c\u0103 vor avea cel pu\u0163in\u00a0 opt romancieri \u015fi dou\u0103zeci de autori de teatru.
\n\u00cenainte de sosirea mea, poporul era, bine \u00een\u0163eles, anarhic: fiecare f\u0103cea ce-l t\u0103ia capul \u015fi avea nerozia primitiv\u0103 s\u0103 se socoteasc\u0103 fericit, ca \u015fi cum omul poate s\u0103 fie m\u0103car aproximativ mul\u0163umit f\u0103r\u0103 organiza\u0163ie \u015fi lege moral\u0103. \u00cent\u00e2ia mea lege a fost lapidar\u0103 \u015fi scurt\u0103: \u00abA\u015fa nu mai poate s\u0103 mearg\u0103\u00bb. Am tradus \u00een kuti acest principiu \u015fi l-am enun\u0163at conform geniului limbii cu monosilaba Horc: legea Horc se \u00eentinse numaidec\u00e2t la toate triburile, de toate culorile, unific\u00e2nd deprinderile prin constr\u00e2ngere legal\u0103.
\n\u2013 Dar dac\u0103 nu mai poate s\u0103 mearg\u0103 a\u015fa, cum are s\u0103 mearg\u0103? m-am \u00eentrebat.
\nFoarte simplu: am ales \u015fapte secretari \u015fi i-am f\u0103cut mini\u015ftri, \u00een uimirea tuturora, care nu cuno\u015fteau selec\u0163iunea prin clasificare. Ace\u015fti mini\u015ftri aveau ca prim\u0103 datorie s\u0103 doarm\u0103 cu mine \u00eentr-un apartament, improvizat \u00eentr-o p\u0103dure de liliac. A doua lor datorie era s\u0103 \u00eentemeieze sim\u0163ul de autoritate, purt\u00e2nd fiecare ministru un b\u0103\u0163, cu care aplica fiec\u0103rui Kut \u00eent\u00e2lnit, cu motiv sau f\u0103r\u0103 motiv, un cucui \u00een moalele capului. C\u0103ci aceast\u0103 nemotivare mai ales, arat\u0103 origina divin\u0103 a unui aparat de autoritate. F\u0103r\u0103 motiv, Kutul primea o lovitur\u0103 \u00een cap, oridec\u00e2te ori era \u00eent\u00e2lnit; cu motiv, adic\u0103 dup\u0103 un exces, el primea 25 de lovituri \u00een diverse regiuni ale trupului: ceea ce a dezvoltat no\u0163iunea inocen\u0163ei \u015fi vinov\u0103\u0163iei \u015fi prin leg\u0103tur\u0103 logic\u0103, sim\u0163ul de r\u0103spunderi.<\/p>\nTUDOR ARGHEZI<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Pl\u0103tim tot mai greu derivele, mai mari sau mai mici, ale politicii Rom\u00e2niei postdecembriste. Aerul tare al libert\u0103\u0163ii ne-a ame\u0163it. Nu am avut nici un r\u0103zboi, dar am pierdut multe b\u0103t\u0103lii cu prezentul. O tragedie produs\u0103 \u00eentr-un club al tinerilor \u2013 numai Dumnezeu \u015ftie cum a fost evitat\u0103 p\u00e2n\u0103 acum! \u2013 a \u00eendoliat o \u0163ar\u0103… Cite\u0219te mai mult »Rom\u00e2nia real\u0103, Rom\u00e2nia bulversat\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[15412,15413,473,15411],"class_list":["post-25021","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-3-noiembrie-2015","tag-generatia-facebook","tag-strada","tag-strada-a-dat-in-clocot"],"views":3060,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25021","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25021"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25021\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25022,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25021\/revisions\/25022"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25021"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25021"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25021"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}