{"id":25013,"date":"2015-11-21T09:10:22","date_gmt":"2015-11-21T07:10:22","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=25013"},"modified":"2015-11-21T09:10:22","modified_gmt":"2015-11-21T07:10:22","slug":"de-la-ilie-moromete-la-karl-marx","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/de-la-ilie-moromete-la-karl-marx\/","title":{"rendered":"De la Ilie Moromete la Karl Marx"},"content":{"rendered":"<p>O aniversare mai pu\u0163in obi\u015fnuit\u0103 \u00een mediul unei p\u0103r\u0163i a elitelor de azi ne propune revista Pro Saeculum \u00een num\u0103rul 5-6\/ 2015. Mentalitatea elitei actuale se exprim\u0103 cu prec\u0103dere \u00een practicarea, bun\u0103oar\u0103, a cultului lui Homer, un veritabil cult al personalit\u0103\u0163ii, \u00een dauna amintirii, citirii, cunoa\u015fterii \u015fi a respectului datorate \u201eepopeilor homerice\u201c! Buna revist\u0103 de la Foc\u015fani sesizeaz\u0103 \u015fi corecteaz\u0103 acest deplorabil paradox specific modernit\u0103\u0163ii, anivers\u00e2nd nu at\u00e2t autorul, muritor ca noi to\u0163i, c\u00e2t opera lui nemuritoare, o capodoper\u0103: Morome\u0163ii de Marin Preda, roman de la a c\u0103rui apari\u0163ie s-au \u00eemplinit 60 de ani. De atunci (1955) \u015fi p\u00e2n\u0103 azi \u2013 vorba vine, c\u0103ci \u201eazi\u201c este tot \u201eieri\u201c! \u2013 romanul a ap\u0103rut \u00een vreo 15 edi\u0163ii \u015fi \u00eentr-un tiraj ce poate ajunge la c\u00e2teva milioane de exemplare, cele mai multe tip\u0103rite ieri, \u00een timpul comunismului. Cum \u015ftim, comunismul a e\u015fuat \u015fi a murit \u00een tentativa lui de a \u201e\u00eengropa\u201c capitalismul: ren\u0103scut pe m\u0103nosul sol na\u0163ional acesta din urm\u0103, avoca\u0163ii lui vechi \u015fi mai noi au devenit repede procurori \u015fi, \u00een numele celui re\u00eenviat, \u00eel condamn\u0103 la o a doua moarte pe&#8230; Marin Preda! Scriitorul este azi nu doar \u201erevizuit\u201c, ci, mai mult, contestat \u015fi declarat el cu scrierile lui, \u201ecolabora\u0163ionist\u201c al regimului comunist, \u201est\u00e2lp al realismului socialist\u201c ce-\u015fi d\u0103 arama pe fa\u0163\u0103 \u00een Desf\u0103\u015furarea \u015fi Ferestre \u00eentunecate, ca s\u0103-\u015fi exprime \u00een Imposibila \u00eentoarcere \u00eendoielile existen\u0163iale \u015fi \u00eengrijorarea fa\u0163\u0103 de soarta \u0163\u0103r\u0103nimii \u00een sistem \u201ecolectivist\u201c: un mare ipocrit \u015fi un taler cu dou\u0103 fe\u0163e acest Marin Preda, iat\u0103 chipul croit \u201enoului\u201c scriitor dup\u0103 evenimentele din decembrie 1989. Marginalizarea post-mortem a unui mare scriitor \u015fi re\u00eengroparea lui \u00eentr-un cimitir al \u201eexpira\u0163ilor\u201c este una dintre operele exemplare ctitorite \u00een acest ultim sfert de veac. I s-au g\u0103sit romanului Morome\u0163ii publicat \u00een 1955, \u00een plin \u201erealism socialist\u201c, nuclee nocive de \u201eg\u00e2ndire comunist\u0103\u201c ce-l fac impracticabil. Personajul s\u0103u principal, monumentalul Ilie Moromete, fostul animator al agorei din \u201ePoiana lui Iocan\u201c, a ajuns un filosof de podi\u015fc\u0103 de r\u00e2sul curcilor, pardon!, al unor lectori, detectivi (poli\u0163i\u015fti?) literari care-l \u201ecitesc\u201c pe acest ins r\u0103mas cu un picior \u00een lumea lui Caragiale ca pe un infractor de drept comun, un \u201eevazionist\u201c fiscal \u015fi odios \u201eretrograd\u201c, incapabil \u2013 \u015fi, ca atare, periculos! \u2013 s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 tentativa fiilor lui de a p\u0103r\u0103si prin fug\u0103 capitalist\u0103 \u201elumea veche \u015fi \u00een\u0163eleapt\u0103\u201c, n\u0103zuind, cu o nou\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 de clas\u0103, s\u0103 intre \u00een raiul capitalist ce-i a\u015ftepta la por\u0163ile ora\u015fului pe care, ca eroul unui celebru roman fran\u0163uzesc, ei voiau s\u0103-l \u201ecucereasc\u0103\u201c. (Unul dintre ace\u015fti tineri cuceritori izbute\u015fte chiar s\u0103-\u015fi ating\u0103 idealul: ajunge ditamai portar la \u201eCheia Rosetti\u201c!) B\u0103tr\u00e2nul retrograd f\u0103cuse, ce-i drept, o tentativ\u0103, zadarnic\u0103, de a-i aduce pe copii la matc\u0103 \u2013 episod povestit \u00een alt roman de un \u201e\u015etefan al lu\u2019 Parizianu\u201c. Culmea perversit\u0103\u0163ii const\u0103 \u00een \u00eencercarea b\u0103tr\u00e2nului \u0163\u0103ran de a submina demonstrativ \u201eorientarea\u201c pro-capitalist\u0103 a fiilor lui fugi\u0163i din raiul p\u0103\u015funist: face o excursie \u00een scop negustoresc la munte, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 primitivul schimb \u00een natur\u0103 prin rela\u0163ia abstract\u0103 \u201emarf\u0103-bani\u201c, dar de la munte se \u00eentoarce cum a plecat, cu gr\u00e2ul \u00een c\u0103ru\u0163\u0103. Muntenii aceia nu erau preg\u0103ti\u0163i s\u0103 intre \u00een capitalism! Noii revizori ai capodoperei vechi din 1955 \u00eel g\u0103sesc pe Ilie Moromete totalmente nul ca negustor \u015fi incapabil de a promova principiul rela\u0163iilor de tip capitalist, demasc\u00e2ndu-i astfel comunismul primitiv \u015fi pornirile dictatoriale exercitate asupra propriilor fii. Desfigurate exegetic \u00een acest nou chip de analiz\u0103 \u201ejdanovist\u0103\u201c, tr\u0103s\u0103turile \u201ede baz\u0103\u201c ale lui Ilie Moromete trec, \u00een noua viziune critic\u0103, asupra creatorului s\u0103u, Marin Preda \u2013 \u015fi el afectat \u015fi \u201e\u00eenr\u0103ut\u0103\u0163it\u201c uman de cutumele lumii vechi pr\u0103bu\u015fite sub ochii lui \u015fi chiar \u00eenainte ca el s\u0103 prind\u0103 de veste. \u00cen realitate \u2013 realitatea \u201epove\u015ftii\u201c comice \u015fi triste a Morome\u0163ilor \u2013, imensa pl\u0103cere cu care c\u00e2teva bune genera\u0163ii la r\u00e2nd citiser\u0103 romanul Morome\u0163ii necitit azi, reprezint\u0103 \u015fi ilustreaz\u0103 impresionant imensul depozit al nostalgiei de tip umanist pe care orice mare carte din istoria literaturii \u00eel con\u0163ine: viitorul real al acestor cititori duce cu el trecutul imaginar de care omenirea nu se poate desp\u0103r\u0163i dec\u00e2t cu pre\u0163ul propriei sinucideri, care a \u015fi \u00eenceput s\u0103 se produc\u0103. Morome\u0163ii este cartea copil\u0103riei lui Marin Preda, a\u015fa cum Amintirile&#8230; lui Ion Creang\u0103 sunt scrise (tr\u0103ite) cu vocea redescoperit\u0103 printr-un miracol genial a lui Nic\u0103 al lui \u015etefan a Petrei. \u00cen analiza lui str\u0103lucit\u0103 din Arca lui Noe, Nicolae Manolescu \u00ee\u015fi intituleaz\u0103 capitolul dedicat operei lui Marin Preda \u201eCel din urm\u0103 \u0163\u0103ran\u201c. Vor fi cititorii de azi \u015fi ei \u201ecei din urm\u0103 cititori\u201c ai capodoperei lui Marin Preda?! Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca asemenea cititori s\u0103 descopere \u00een marile c\u0103r\u0163i segmente \u201erupte\u201c din propria via\u0163\u0103: \u00eent\u00e2lnire miraculoas\u0103 \u00eentre biografie \u015fi mitologie, \u00eentre real \u015fi imaginar, \u00eentre istorie (istorisire) \u015fi fic\u0163iune. Un cititor rar dintre ace\u015ftia mi s-a p\u0103rut c\u0103 este Nicolae Cabel \u00een \u201eamintirile\u201c scrise pentru revista din Foc\u015fani cu prilejul celor 60 de ani de la apari\u0163ia Morome\u0163ilor lui Marin Preda: \u201eCiteam cu uimire naiv\u0103 Morome\u0163ii&#8230; \u015ei m-am trezit \u00eentr-o lume fascinant\u0103, univers agrest ce calchia parte din timpul copil\u0103riei mele petrecut \u00eentr-un sat din B\u0103r\u0103gan, pe malul unei ape capricioase&#8230; Acolo erau, zic eu, un frate spiritual mult mai t\u00e2n\u0103r al lui Moromete \u00een persoana lui Gic\u0103 al Chivii lu\u2019 Gang\u00e9le, \u015fi era \u015fi o b\u0103tr\u00e2n\u0103, parc\u0103 nu avea v\u00e2rst\u0103, baba Nira; acolo erau caii tuturor dimine\u0163ilor reci de var\u0103, acolo erau salc\u00e2mii, viet\u0103\u0163i telurice, cu \u0163epi lungi \u015fi frunze mici colbuite; acolo erau cu\u015ftile cu porumbei ridicate pe st\u00e2lpi \u00eenal\u0163i, acoperi\u0163i cu tabl\u0103 zincat\u0103; acolo erau fabuloasele bost\u0103n\u0103rii; acolo erau porumburile pe care le \u00absleiau\u00bb p\u00e2n\u0103 la \u00eeng\u0103lbenire primele brume ale toamnei; acolo erau \u015fi tarlalele cu tutun ale c\u0103ror frunze p\u0103roase l\u0103sau pentru mult timp \u00abamprente\u00bb maronii pe palmele celui ce le culegea sau le \u00een\u015fira pe sfoar\u0103&#8230; Acolo mu\u015fcau deja primii col\u0163i ai colectiviz\u0103rii&#8230; \u015ei era o b\u0103t\u0103tur\u0103 uscat\u0103, ocolul pentru cai, cei c\u00e2\u0163iva pomi fructiferi firavi, pirostriile din \u015fopronul pentru var\u0103 \u015fi masa scund\u0103 pe care seara se t\u0103ia m\u0103m\u0103liga str\u0103chinilor de lapte&#8230; Sigur, ve\u0163i spune, amintirea amintirilor. Pentru mine, \u00abpetale\u00bb inefabile dintr-o mitologie. Era acolo \u015fi o alt\u0103 fier\u0103rie&#8230;\u201c. \u015ei a\u015fa mai departe, cu mici inflexiuni literaturizante, cititorul nostru descoper\u0103 trezit cu uimire alte \u015fi alte amintiri \u201e\u00een urma repede pieritoare \u00een praf a ro\u0163ii de c\u0103ru\u0163\u0103\u201c. Amintiri culese din praful unei urme care nu mai e: mutat\u0103 din real \u00een imaginar tr\u0103it cu sentimentul viului trezit \u00eentr-un adult \u00een care mereu doarme un copil. Morome\u0163ii nu-i, de aceea, at\u00e2t romanul suferin\u0163ei ce \u201ecresteaz\u0103\u201c sufletul cititorului s\u0103u \u2013 cum credea \u00eengrijorat autorul \u00eentr-o scrisoare c\u0103tre Aurora Cornu \u2013, c\u00e2t amintirea unui Paradis, \u00een fine, o \u201eCastalie\u201c simboliz\u00e2nd nevoia de iluzii \u00eentre\u0163inut\u0103 de o \u201e\u0163ar\u0103 pierdut\u0103\u201c r\u0103mas\u0103 vie \u00een amintirea scriitorului. \u00cen consecin\u0163\u0103, s-ar putea spune, romanul nu-i \u201econtemporan\u201c cu epoca scrierii lui, dar congruent \u015fi compensator \u00een raport cu \u201ev\u00e2rsta\u201c, ca \u015fi mitologic\u0103, pe care o evoc\u0103. \u201eSalc\u00e2mul\u201c celebru, at\u00e2t de disputat \u00eenc\u00e2t unii z\u00e2mbesc proste\u015fte a r\u00e2de, a fost retras de scriitor din sumarul \u00cent\u00e2lnirii din p\u0103m\u00e2nturi, unde acest simbol mitologic era resim\u0163it ca incompatibil cu realismul naturalist \u015fi \u201ezolist\u201c al scenelor dintr-o cu totul alt\u0103 \u201evia\u0163\u0103 la \u0163ar\u0103\u201c. Cititorul unor asemenea \u201epove\u015fti\u201c conservate mitologic \u015fi mnemotehnic din praful mereu spulberat al istoriei devine el \u00eensu\u015fi proprietarul de drept al \u201eurmelor\u201c \u015fterse dintr un trecut ve\u015fnic actualizat. Ca s\u0103 fie \u201eun om \u00eentreg\u201c \u2013 dup\u0103 vorba celebr\u0103 a lui Geo Bogza \u2013, cititorul acesta e capabil s\u0103 actualizeze un \u201etrecut\u201c de mult trecut, ori, din contr\u0103, nevolnic, devine (!) un om din ce \u00een ce mai \u00eempu\u0163inat \u015fi mai s\u0103rac, f\u0103r\u0103 ca el \u00eensu\u015fi s\u0103 \u015ftie \u015fi s\u0103 \u201esufere\u201c din pricina acestei s\u0103r\u0103cii.<br \/>\nCititorul despre care vorbim aici, un adult \u00een care mereu doarme un copil, este acel cititor al \u201eepopeilor homerice\u201c despre actualitatea c\u0103rora scrie un text celebru tot at\u00e2ta de celebrul Karl Marx, \u201econtemporanul nostru\u201c. Consider\u00e2nd mitologia greac\u0103 \u201es\u00e2nul matern\u201c care alimenteaz\u0103 arta epopeilor homerice, Karl Marx se \u00eentreab\u0103 dac\u0103 \u201eeste oare posibil Ahile \u00een epoca prafului de pu\u015fc\u0103 \u015fi a glon\u0163ului\u201c \u015fi dac\u0103 \u201eeste oare posibil\u0103 Iliada al\u0103turi de presa de tip\u0103rit \u015fi cu at\u00e2t mai mult al\u0103turi de ma\u015fina tipografic\u0103\u201c ori, azi, de computer? \u201eNu dispar oare \u2013 urmeaz\u0103 el aceea\u015fi suit\u0103 de interoga\u0163ii retorice \u2013 \u00een mod necesar c\u00e2ntecul \u015fi muza, \u015fi deci premisele necesare ale poeziei epice?\u201c Nu, \u201emuza\u201c nu dispare: \u00ee\u015fi preface (metamorfozeaz\u0103) straiele sau instrumentele. \u201eDificultatea \u2013 scrie mai departe contemporanul nostru \u2013 nu const\u0103 \u00eens\u0103 \u00een a \u00een\u0163elege c\u0103 arta \u015fi epopeea greac\u0103 sunt legate de anumite forme de dezvoltare social\u0103. Dificultatea const\u0103 \u2013 sus\u0163ine \u00abanti-marxistul\u00bb Marx \u2013 \u00een faptul c\u0103 ele ne procur\u0103 \u00eenc\u0103 \u015fi ast\u0103zi o desf\u0103tare estetic\u0103 \u015fi c\u0103 \u00eentr-o anumit\u0103 privin\u0163\u0103 servesc ca norm\u0103 \u015fi model inegalabil. Un b\u0103rbat nu poate redeveni copil f\u0103r\u0103 a da \u00een mintea copiilor. Dar nu-l bucur\u0103 oare naivitatea copilului \u015fi oare el \u00eensu\u015fi nu trebuie s\u0103 tind\u0103 ca pe o treapt\u0103 mai \u00eenalt\u0103 s\u0103 reproduc\u0103 adev\u0103rata sa esen\u0163\u0103? Oare \u00een natura copilului din fiecare epoc\u0103 nu re\u00eenvie propriul ei caracter \u00een toat\u0103 naturale\u0163ea lui? \u015ei de ce oare copil\u0103ria societ\u0103\u0163ii omene\u015fti, acolo unde a decurs \u00een formele cele mai frumoase, s\u0103 nu aib\u0103 pentru noi un farmec ve\u015fnic, ca o treapt\u0103 care nu se va mai \u00eentoarce niciodat\u0103? Exist\u0103 copii r\u0103u crescu\u0163i \u015fi copii b\u0103tr\u00e2nicio\u015fi. Multe popoare antice fac parte din aceast\u0103 categorie. Copii normali au fost grecii. Farmecul pe care-l are, pentru noi, arta lor nu este \u00een contradic\u0163ie cu treapta social\u0103 nedezvoltat\u0103 pe care ea a crescut. Dimpotriv\u0103, acest farmec este rezultatul artei lor \u015fi este indisolubil legat de faptul c\u0103 condi\u0163iile sociale necoapte \u00een care s-a n\u0103scut ea \u015fi care singure i-au putut da na\u015ftere nu se mai pot repeta niciodat\u0103\u201c. \u00cen concep\u0163ia lui Marx, farmecul nepieritor este o categorie estetic\u0103. Nu-i de vin\u0103 arta c\u0103 \u00een ochii cititorului \u201er\u0103u crescut\u201c i-a pierit farmecul: avem nevoie de \u201ecopii normali\u201c, adic\u0103 de \u201egreci\u201c. Restul e&#8230; literatur\u0103 proast\u0103. Nostalgia acelui farmec al operei irepetabile face parte ea \u00eens\u0103\u015fi din tezaurul inalterabil al umanit\u0103\u0163ii. Astfel, economistul Marx dezleag\u0103 nodul dogmatic pe care \u201emarxi\u015ftii\u201c r\u0103u crescu\u0163i l-au f\u0103cut din contradic\u0163ia (\u201eraportul inegal\u201c) dintre dezvoltarea produc\u0163iei materiale \u015fi produc\u0163ia artistic\u0103 \u00een favoarea celei de-a doua. S-ar putea spune mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, ceea ce \u00een ace\u015fti ani s-a \u015fi spus: o c\u00e2t mai ascu\u0163it\u0103 (!) contradic\u0163ie \u00eentre dezvoltarea material\u0103 \u015fi produc\u0163ia artistic\u0103 a fost sau va fi cu at\u00e2t mai favorabil\u0103 \u015fi mai benefic\u0103 literaturii \u015fi artei \u00een general&#8230; R\u0103m\u00e2ne doar ca dictatura n\u0103scut\u0103 inevitabil dintr-o nou\u0103 s\u0103r\u0103cie s\u0103 dovedeasc\u0103 acest fapt sau chiar lege a evolu\u0163iei istorice a artelor frumoase&#8230;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>O aniversare mai pu\u0163in obi\u015fnuit\u0103 \u00een mediul unei p\u0103r\u0163i a elitelor de azi ne propune revista Pro Saeculum \u00een num\u0103rul 5-6\/ 2015. Mentalitatea elitei actuale se exprim\u0103 cu prec\u0103dere \u00een practicarea, bun\u0103oar\u0103, a cultului lui Homer, un veritabil cult al personalit\u0103\u0163ii, \u00een dauna amintirii, citirii, cunoa\u015fterii \u015fi a respectului datorate \u201eepopeilor homerice\u201c! Buna revist\u0103 de&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/de-la-ilie-moromete-la-karl-marx\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">De la Ilie Moromete la Karl Marx<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[892,15406,3472,5930],"class_list":["post-25013","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-marin-preda","tag-mentalitatea-elitei-actuale","tag-morometii","tag-realismul-socialist"],"views":1659,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25013","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25013"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25013\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25014,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25013\/revisions\/25014"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25013"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25013"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25013"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}