{"id":24998,"date":"2015-11-13T00:34:12","date_gmt":"2015-11-12T22:34:12","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24998"},"modified":"2015-11-13T00:34:12","modified_gmt":"2015-11-12T22:34:12","slug":"anotimpul-topurilor-si-achizitiile-publice-de-imagine","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/anotimpul-topurilor-si-achizitiile-publice-de-imagine\/","title":{"rendered":"Anotimpul topurilor \u015fi achizi\u0163iile publice de&#8230; imagine"},"content":{"rendered":"<p>Ambivalen\u0163a finalurilor de an (bilan\u0163\/perspective) a devenit, de mult, un stereotip blamat din principiu (ca \u00een cazul oric\u0103rui stereotip) \u015fi acceptat pragmatic cu un entuziasm real sau mimat (evident, \u00een func\u0163ie de diverse interese \u015fi conjuncturi). Tradi\u0163ionalele Top-uri (\u00eembog\u0103\u0163ite sau, dimpotriv\u0103, diminuate pe genuri \u015fi categorii de institu\u0163ii \u015fi persoane care stabilesc ierarhii) au fost cuplate, \u00een ultimul timp, mai ales \u00eenainte de demisia Guvernului Ponta, cu un num\u0103r aproape f\u0103r\u0103 precedent de noi reglement\u0103ri esen\u0163iale, \u00eenainte de toate \u00een sferele economico-sociale, \u00eentre care care se situeaz\u0103 \u2013 \u00eentr-un altfel de clasament \u2013 legile privind achizi\u0163iile publice.<\/p>\n<p><strong>INADECVAREA LA OBIECT.<\/strong> Ar fi absurd s\u0103 nu se identifice \u015fi s\u0103 nu se premieze performan\u0163a. Presupun\u00e2nd c\u0103 majoritatea Top-urilor, inclusiv ale \u201ecelor mai boga\u0163i rom\u00e2ni\u201c \u015fi ale \u201ecelor mai iubi\u0163i CEO\u201c sunt \u00eentocmite riguros \u015ftiin\u0163ific (s\u0103 zicem, mai pu\u0163in preten\u0163ios, cu acurate\u0163e), nu ne r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 constat\u0103m c\u0103 manifest\u0103rile la care s-au decernat distinc\u0163iile aferente sunt \u015fi un prilej de \u201eachizi\u0163ie public\u0103\u201c \u00een materie de imagine. A confirmat-o, poate mai mult dec\u00e2t alte asemenea momente festive, TOP-ul Na\u0163ional al Firmelor Private din Rom\u00e2nia (selec\u0163ia s-a operat dintr-un e\u015fantion de peste 400.000 de firme), inclusiv cu participarea unui num\u0103r record de demnitari. Fire\u015fte, nu-mi propun s\u0103 scriu un reportaj de la \u201eeveniment\u201c, ci remarc doar un fapt demn de toat\u0103 aten\u0163ia.<br \/>\nGuvernan\u0163ii \u00een exerci\u0163iu \u00een acel moment, \u00een frunte cu primul-ministru, au prezentat, \u00een aplauzele celor de fa\u0163\u0103, diverse m\u0103suri care vizeaz\u0103 simultan reducerea poverii fiscale \u015fi acordarea de alte stimulente pentru procesele pozitive din economie. \u00cen contrapartid\u0103, mesajul pre\u015fedintelui Klaus Iohannis, citit de un consilier, a oferit o dubl\u0103 \u201elec\u0163ie\u201c \u2013 una pentru guvernan\u0163i \u015fi cealalt\u0103 pentru \u00eentreprinz\u0103tori. Ideea central\u0103 suna astfel: \u201eAvem nevoie de o guvernare care s\u0103 intervin\u0103 din ce \u00een ce mai pu\u0163in \u00een activitatea economic\u0103\u201c. \u015ei aceast\u0103 afirma\u0163ie a fost adus\u0103 la cuno\u015ftin\u0163a celor prezen\u0163i taman \u00een contextul \u00een care exponen\u0163ii \u00eentreprinz\u0103torilor cereau (chiar imperativ) Executivului s\u0103 ia noi \u015fi tot mai multe m\u0103suri \u201ede interven\u0163ie\u201c. \u00centr-un joc al textelor \u015fi contextelor, mesajul preziden\u0163ial a gratificat statul cu calificativul (alt stereotip) de \u201eprost gospodar \u00een economie\u201c, adic\u0103 a fost vizat acela\u015fi stat care-l are drept \u015fef pe nimeni altul dec\u00e2t dl Iohannis. \u015ei ca lucrurile s\u0103 fie total lipsite de echivoc, \u00een acela\u015fi mesaj s-a afirmat c\u0103 este nevoie de \u201emai pu\u0163in\u0103 grab\u0103\u201c \u00een adoptarea unor m\u0103suri, \u00eentre care a fost sugerat\u0103\u2026 impozitarea. Totul s-a \u00eencheiat apoteotic printr-un elogiu solemn la adresa \u201epie\u0163ei concuren\u0163iale\u201c, respectiv a acelei pie\u0163e care, la noi, \u00een spa\u0163iul mioritic (din motive care impun o analiz\u0103 aparte) \u00eei cam \u201eomoar\u0103\u201c pe \u00eentreprinz\u0103torii mici \u015fi mijlocii. Acestea fiind spuse, apare inevitabil \u00eentrebarea: \u00een ce ar consta o eroare \u201ebine f\u0103cut\u0103\u201c?<\/p>\n<p><strong>COSTURI \u015eI PRE\u0162URI.<\/strong> Prea dese \u015fi, inevitabil, sup\u0103r\u0103toare sunt lu\u0103rile publice de pozi\u0163ie care ne readuc \u00een memorie celebra remarc\u0103 a lui Tudor Arghezi \u201euna vorbim \u015fi alta fum\u0103m\u201c. \u00cen vreme ce se \u00eenchin\u0103 ode unei idilice pie\u0163e concuren\u0163iale din care se exclude \u201einterven\u0163ia statului\u201c, se emit critici severe (\u00een cea mai mare m\u0103sur\u0103 \u00eendrept\u0103\u0163ite) \u00een leg\u0103tur\u0103 cu ne\u00eendeplinirea integral\u0103 a obiectivelor bugetare referitoare la investi\u0163iile publice. Aici avem de-a face, \u00eentr-adev\u0103r, cu o tem\u0103 de maxim\u0103 seriozitate.<br \/>\n\u00centruc\u00e2t investi\u0163iile operate de autorit\u0103\u0163ile centrale \u015fi locale au la baz\u0103, \u00een cea mai mare parte, achizi\u0163iile publice, solu\u0163iile dezirabile nu pot fi g\u0103site dec\u00e2t \u00een respectiva zon\u0103, ceea ce rezult\u0103 \u015fi din proiectele de lege aferente, aprobate recent de Guvernul care a demisionat. \u00cen prim-plan, se propune modificarea criteriilor de evaluare a ofertelor prin renun\u0163area la exclusivitatea \u201ecelui mai mic pre\u0163\u201c prin introducerea at\u00e2t a \u201ecelui mai sc\u0103zut cost\u201c, c\u00e2t \u015fi a \u201ecelui mai bun raport calitate\/pre\u0163\u201c. Principiul multicriterial este vital \u00een evalu\u0103ri corecte, \u00eentruc\u00e2t sunt situa\u0163ii, cum ar fi achizi\u0163iile publice pentru servicii intelectuale, care impun luarea \u00een considerare \u015fi a unui volum apreciabil de elemente de ordin strict calitativ. Sigur, aici intervine subiectivismul evaluatorilor, dar \u015fi \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 se impune o analiz\u0103 separat\u0103. Esen\u0163ial este c\u0103 s-a f\u0103cut un pas \u00eenainte \u00een reglementarea adecvat\u0103 a achizi\u0163iilor publice, exact teritoriul de interferen\u0163\u0103 \u00eentre stat \u015fi firme care genereaz\u0103 marea corup\u0163ie.<br \/>\n\u015ei pentru c\u0103 tot m-am referit la Top-uri, ar fi foarte interesant de \u201einventariat\u201c persoanele men\u0163ionate \u00een publica\u0163iile anuale privind \u201ecei mai boga\u0163i rom\u00e2ni\u201c. C\u00e2\u0163i dintre ei au prosperat pe baza contractelor de achizi\u0163ii publice \u015fi c\u00e2\u0163i se afl\u0103 \u00een prezent fie condamna\u0163i definitiv \u015fi irevocabil, fie parcurg diferite stadii de urm\u0103rire penal\u0103 \u015fi de judecat\u0103? \u00cen cartea pe care profesorul Marin Dinu \u015fi cu mine am publicat-o \u00een anul precedent \u2013 R\u0103zbunarea trecutului \u2013 am \u00eencercat s\u0103 identific\u0103m, \u00eenc\u0103 \u00een prima faz\u0103 postdecembrist\u0103 a rena\u015fterii capitalismului autohton, originile (\u201ep\u0103catul originar\u201c) \u00eenavu\u0163irii prin intermediul afacerilor cu statul. Nu este vorba nici pe departe despre condamnarea \u201e\u00een bloc\u201c a acestor afaceri, a\u015fa cum procedeaz\u0103 unele institu\u0163ii de pres\u0103, mai ales cele care au beneficiat de achizi\u0163ii publice \u00een afara legii, ci despre combaterea efectiv\u0103 a actelor de corup\u0163ie cu ajutorul unor reglement\u0103ri bine g\u00e2ndite \u015fi bine aplicate.<\/p>\n<p><strong>UNITAR \u015eI\/SAU UNIC.<\/strong> O alt\u0103 tem\u0103 actual\u0103, cu un\u00a0 mare poten\u0163ial conflictual, prive\u015fte salariile bugetarilor. Miza considerabil\u0103 o constituie achizi\u0163iile publice de\u2026 imagine. Modificarea unor acte normative \u00een materie este o surs\u0103 garantat\u0103 de populism, determinat\u0103 de faptul c\u0103 de peste un sfert de secol tr\u0103im \u00eentr-o perpetu\u0103 campanie electoral\u0103, de fapt o stare de ne\u00eentrerupt\u0103 beligeran\u0163\u0103, iar cei care pluseaz\u0103 introduc \u00een discu\u0163ie (dac\u0103 poate fi vorba \u2013 \u015fi \u00een acest caz \u2013 despre dezbateri autentice) un idilism extrem de p\u0103gubos. \u00cen unele sfere academico-universitare se mar\u015feaz\u0103 pe \u201eliteratura de ultim\u0103 or\u0103\u201c (un fel de \u201eultimul r\u0103cnet\u201c, dup\u0103 modelul contagios al R\u0103cnetului Carpa\u0163ilor) care pledeaz\u0103 pentru o maxim\u0103 \u201eflexibilizare\u201c, evoc\u00e2nd, \u00eentre altele, o pretins\u0103 concuren\u0163\u0103 salarial\u0103 neloial\u0103 \u00eentre sectorul bugetar \u015fi cel privat (nu se vorbea, oare, despre \u201epia\u0163a\u201c care trebuie s\u0103 reglementeze totul?!). \u00cen schimb, \u00een sferele politice (Putere\/Opozi\u0163ie, \u00een m\u0103sura \u00een care avem de-a face cu a\u015fa ceva \u00een Rom\u00e2nia transpartidic\u0103), asist\u0103m la un concurs necru\u0163\u0103tor, \u201ecare pe care\u201c, intitulat \u201eCine este cel mai mare amic al poporului?\u201c (dup\u0103 Ibsen).<br \/>\n\u00cen aceste circumstan\u0163e, se \u00eenregistreaz\u0103, la cote f\u0103r\u0103 precedent, pasiunea pentru contrafactual, pun\u00e2ndu-se \u00eentreb\u0103ri de felul \u201ece s-ar fi \u00eent\u00e2mplat DAC\u0102 \u00een guvernarea voastr\u0103 s-ar fi\u2026?\u201c \u015fi urmeaz\u0103 tot felul de ipoteze \u201elung prilej de vorbe\u201c. Aceasta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u2013 \u00een condi\u0163iile \u00een care ne preocup\u0103 viitorul, inclusiv cel apropiat \u2013 nu este cazul s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m \u201ece se va \u00eent\u00e2mpla DAC\u0102\u2026?\u201c, adic\u0103 s\u0103 recurgem la studiile de impact. Unii demnitari au avansat anumite cre\u015fteri pe care au fost for\u0163a\u0163i s\u0103 le \u201ecorecteze\u201c, s\u0103 le \u201enuan\u0163eze\u201c. Apoi, s-a pus semnul egalit\u0103\u0163ii \u00eentre un sistem \u201eUNITAR\u201c de salarizare \u015fi unul \u201eUNIC\u201c. Lucrurile s-au agravat c\u00e2nd s-a purces la major\u0103ri de salarii pe \u201esec\u0163iuni\u201c, de unde au rezultat frustr\u0103ri, care tind s\u0103 se transforme \u00een conflicte sociale. De regul\u0103, au c\u00e2\u015ftig de cauz\u0103 cei mai vocali, cei care au un acces mai facil (de ce oare?) la factorii deciden\u0163i. Astfel, inevitabil, este deturnat\u0103 ideea de \u201ebine\u201c personal sau de \u201ebine\u201c public. Nu m\u0103 refer neap\u0103rat la prezentatorii \u015fi reporterii de televiziune, care-\u015fi \u00eencep relat\u0103rile cu \u201eBine v-am g\u0103sit!\u201c ori \u201eBine v-am reg\u0103sit!\u201c chiar \u015fi atunci c\u00e2nd urmeaz\u0103 s\u0103 anun\u0163e dezastre, accidente, crime, ci la \u201ebinele\u201c \u00een\u0163eles \u015fi ca respect fa\u0163\u0103 de valori, fa\u0163\u0103 de performan\u0163\u0103, inclusiv \u00een raport cu modul \u00een care se reglementeaz\u0103 salarizarea UNITAR?, \u00een situa\u0163ia \u00een care avem de-a face cu un sistem at\u00e2t de ramificat de clasificare a ramurilor \u015fi subramurilor sectorului bugetar, cu schimb\u0103ri spectaculoase \u00een ponderile diferitelor tipuri de activit\u0103\u0163i (\u015fi, implicit, de profesii) la crearea PIB. Cu titlu de inventar, amintesc c\u0103 exist\u0103 studii demne de tot interesul, care aduc argumente imbatabile \u00een favoarea condi\u0163ion\u0103rii salariilor din sectorul bugetar \u015fi de obligativitatea includerii \u00een \u201efi\u015fa postului\u201c a ceea ce se nume\u015fte munca de natur\u0103 emo\u0163ional\u0103, respectiv amabilitatea, z\u00e2mbetul, empatia fa\u0163\u0103 de cet\u0103\u0163ean. Remarca este valabil\u0103 \u015fi pentru cei mai \u00eenal\u0163i oficiali, de\u015fi sinceritatea comportamentului nu poate fi cuantificat\u0103. Tot necuantificabil este \u015fi riscul de a se epuiza resursele de r\u0103bdare, stocul de \u201ececuri \u00een alb\u201c destinat factorilor deciden\u0163i la nivel na\u0163ional. A\u015fa c\u0103, tare m\u0103 tem (\u015fi nu sunt singurul) c\u0103, \u00een materie de salarizare UNITARA a bugetarilor (\u015fi nu numai), avem de-a face cu o variant\u0103 mult mai contraproductiv\u0103, \u00een plan socio-uman, dec\u00e2t tentativele de rezolvare a cvadraturii cercului. \u00cen a\u015fteptarea momentului fast \u00een care lucrurile se vor clarifica, s\u0103 ne revedem cu \u201ebine\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Ambivalen\u0163a finalurilor de an (bilan\u0163\/perspective) a devenit, de mult, un stereotip blamat din principiu (ca \u00een cazul oric\u0103rui stereotip) \u015fi acceptat pragmatic cu un entuziasm real sau mimat (evident, \u00een func\u0163ie de diverse interese \u015fi conjuncturi). Tradi\u0163ionalele Top-uri (\u00eembog\u0103\u0163ite sau, dimpotriv\u0103, diminuate pe genuri \u015fi categorii de institu\u0163ii \u015fi persoane care stabilesc ierarhii) au fost&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/anotimpul-topurilor-si-achizitiile-publice-de-imagine\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Anotimpul topurilor \u015fi achizi\u0163iile publice de&#8230; imagine<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[15403],"class_list":["post-24998","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-procesele-pozitive-din-economie"],"views":1623,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24998","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24998"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24998\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24999,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24998\/revisions\/24999"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24998"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24998"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24998"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}