Dumitru Pop consider\u0103 c\u0103 ideea de trecere \u015fi de integrare a fost preluat\u0103 de Biserica cre\u015ftin\u0103 din folclor, atunci c\u00e2nd a instituit botezul, cu toate c\u0103 acest moment religios cre\u015ftin
\n\u201ea fost \u00eenso\u0163it de numeroase manifest\u0103ri cu totul laice,
\nprofane, care culmineaz\u0103 cu petrecerea cu dans care avea loc \u00een mod cvasi-obligatoriu alt\u0103dat\u0103. \u00abCum\u0103tria\u00bb \u2013 cum se numea mai ales odinioar\u0103 acest moment \u2013 marca, \u00een chip solemn, intrarea nou-n\u0103scutului \u00een marea ob\u015fte a satului, ceea ce vine s\u0103 explice caracterul de petrecere al manifest\u0103rii\u201c.
\n(Pop, 2004: 38)<\/p>\n
Odat\u0103 primit \u00een r\u00e2ndul Bisericii, nou-n\u0103scutului, prin \u00eentreita scufundare \u00een cristelni\u0163\u0103, i se iart\u0103 p\u0103catele str\u0103mo\u015fe\u015fti \u015fi prime\u015fte \u00een el Duhul Sf\u00e2nt \u015fi, a\u015fa cum ne relev\u0103 r\u0103spunsurile, aceast\u0103 Tain\u0103 se s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte o singur\u0103 dat\u0103. Dic\u0163ionarul de simboluri apropie simbolistica acestui obiect ritual, cristelni\u0163a, de cea a cazanului din legendele celtice: \u201ebaia de purificare \u015fi \u00eent\u0103rire, rena\u015fterea \u00eentr-o nou\u0103 fiin\u0163\u0103 sau \u00een\u0103l\u0163area la o nou\u0103 demnitate. Cristelni\u0163a este una din numeroasele imagini ce corespund riturilor de trecere, ini\u0163ierii, care ne introduce \u00eentr-o lume superioar\u0103. Ea este a\u015fezat\u0103, de obicei, pe un st\u00e2lp central care-i serve\u015fte drept soclu \u015fi simbolizeaz\u0103 axul lumii, \u00een jurul c\u0103ruia se rotesc existen\u0163ele schimb\u0103toare, mai poate sta pe patru coloane, care amintesc de cele patru puncte cardinale \u015fi de totalitatea universului sau de cei patru evangheli\u015fti \u015fi de totalitatea revela\u0163iei. Cristelni\u0163a este un simbol al regener\u0103rii\u201c (Chevalier, Gheerbrant, 1994: 390). Dumitru Pop consider\u0103 c\u0103 ideea de trecere \u015fi de integrare a fost preluat\u0103 de Biserica cre\u015ftin\u0103 din folclor, atunci c\u00e2nd a instituit botezul, cu toate c\u0103 acest moment religios cre\u015ftin \u201ea fost \u00eenso\u0163it de numeroase manifest\u0103ri cu totul laice, profane, care culmineaz\u0103 cu petrecerea cu dans care avea loc \u00een mod cvasi-obligatoriu alt\u0103dat\u0103. \u00abCum\u0103tria\u00bb \u2013… Cite\u0219te mai mult »Separare \u015fi integrare<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[56],"tags":[],"class_list":["post-24996","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-antropologica"],"views":2691,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24996","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24996"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24996\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24997,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24996\/revisions\/24997"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24996"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24996"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24996"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\n\u015ei azi ca alt\u0103dat\u0103 (reiese din accentu\u0103rile f\u0103cute), o prim\u0103 \u00eendatorire a na\u015fei va fi aceea de a preg\u0103ti lum\u00e2narea de botez, florile, panglicile pentru lum\u00e2nare care nu trebuie s\u0103 fie nici prea scurt\u0103 \u2013 finul se va c\u0103s\u0103tori prea repede, nici prea lung\u0103 \u2013 se va c\u0103s\u0103tori prea t\u00e2rziu. Bucata de p\u00e2nz\u0103 alb\u0103 se considera c\u0103 trebuie s\u0103 fie nefinisat\u0103, necusut\u0103, pentru c\u0103 \u015fi pruncul Hristos a fost \u00eenf\u0103\u015fat astfel, a\u015fa cum se subliniaz\u0103 \u00een informa\u0163iile din teren; acum se \u00eembrac\u0103 \u00een rochi\u0163\u0103\/costuma\u015f, haine albe, \u00een general, cump\u0103rate de la ora\u015f, de c\u0103tre na\u015fi.
\nM\u0103rturiile participan\u0163ilor la interviu au f\u0103cut dovada, \u00een mod cu totul nea\u015fteptat, a unor solide cuno\u015ftin\u0163e de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 ortodox\u0103, r\u0103spunsurile lor \u2013 la o cercetare mai aprofundat\u0103 \u2013 fiind similare sau chiar identice cu explica\u0163iile pe care le ofer\u0103 literatura de specialitate. Astfel, select\u0103m c\u00e2teva concordan\u0163e surprinse cu aceast\u0103 ocazie: lum\u00e2n\u0103rile simbolizeaz\u0103 credin\u0163a aprins\u0103 \u00een sufletul celui botezat, sunt trei la num\u0103r, trimiterea la Sf\u00e2nta Treime este evident\u0103. Ungerea cu untdelemn \u00eenseamn\u0103 mila lui Dumnezeu, scufundarea reprezint\u0103 cufundarea omului vechi \u015fi na\u015fterea omului nou prin puterea Duhului Sf\u00e2nt.
\nMirungerea se face cu mir sfin\u0163it de Patriarhul \u0163\u0103rii \u00een Joia Mare, \u00eenconjurarea mesei se face de trei ori, \u00een numele Sfintei Treimi, cercul simbolizeaz\u0103 leg\u0103tura continu\u0103 cu aceasta, sp\u0103larea cu buretele semnific\u0103 iertarea p\u0103catelor str\u0103mo\u015fe\u015fti, iar tunderea reprezint\u0103 supunerea omului la legile lui Dumnezeu. Numai preotul poate s\u0103v\u00e2r\u015fi tainele \u015fi slujbele biserice\u015fti, doar \u00een caz de primejdie de moarte, \u00een lipsa acestuia, poate s\u0103 boteze \u015fi un cre\u015ftin, care va scufunda sau va stropi cu ap\u0103 pe cel ce se boteaz\u0103, rostind cuvintele potrivite acestui rit, formul\u0103 pe care am enun\u0163at-o deja. De asemenea, \u00een r\u0103spunsurile de pe teren s-a consemnat \u015fi faptul c\u0103 pruncul mort nebotezat nu este \u00eenmorm\u00e2ntat cu preot, ci este \u00eengropat f\u0103r\u0103 nicio r\u00e2nduial\u0103 cre\u015ftineasc\u0103, p\u0103rin\u0163ii trebuind s\u0103-\u015fi m\u0103rturiseasc\u0103 vina la duhovnic \u015fi s\u0103 respecte canonul r\u00e2nduit de acesta; se consider\u0103 c\u0103 pruncii n\u0103scu\u0163i mor\u0163i nu au suflet, \u00een consecin\u0163\u0103 nu pot fi nici boteza\u0163i, nici \u00eengropa\u0163i cu rug\u0103ciuni cre\u015ftine\u015fti \u015fi nici pomeni\u0163i \u201e\u00eempreun\u0103 cu adormi\u0163ii \u00eentru Domnul\u201c.
\n\u00cen general, se alegea na\u015f \u201ecu stare\u201c \u015fi \u201ecu trecere\u201c, omi\u0163\u00e2ndu-se adesea esen\u0163a \u015fi anume c\u0103 p\u0103rin\u0163ii spirituali vor da chez\u0103\u015fie pentru pruncul ce se boteza \u015fi c\u0103 vor da seama \u201e\u00eenaintea Judec\u0103torului p\u0103ntru \u00eendatoririle ce o luat asupra lor\u201c, cum se accentueaz\u0103 \u00een r\u0103spunsuri. Na\u015fii se mo\u015fteneau de obicei; existau \u00een sat c\u00e2teva familii, dou\u0103-trei, \u201ecare cununau \u015fi botezau t\u0103t satu\u201c. Obliga\u0163ia era s\u0103 boteze primul copil, restul, doar \u00een m\u0103sura voin\u0163ei \u015fi a posibilit\u0103\u0163ii lor materiale.
\nConform \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii cre\u015ftin-ortodoxe, botezul ar trebui s\u0103 se fac\u0103 la \u015fase s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, dar realitatea concret\u0103 arat\u0103 c\u0103 se f\u0103cea \u015fi la o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, \u00een caz de boal\u0103; de asemenea, tradi\u0163ia interzice c\u0103s\u0103toria \u00eentre copiii na\u015filor \u015fi cei ai finilor, considera\u0163i ca fra\u0163ii, precum interzice \u015fi dreptul de a fi na\u015fi celor care \u201etr\u0103iesc \u00eempreun\u0103 f\u0103r\u0103 cununie bisericeasc\u0103 \u015fi cei \u00eendep\u0103rta\u0163i de la Sf\u00e2nta \u00cemp\u0103rt\u0103\u015fanie, cu puterea arhiereului sau a preotului\u201c. Conform uzan\u0163elor Bisericii ortodoxe, \u00eenainte de a boteza, na\u015fii trebuie s\u0103 se spovedeasc\u0103 \u015fi s\u0103 se \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103. Dac\u0103 cel mic r\u0103m\u00e2ne orfan, este datoria na\u015filor de a-l cre\u015fte. Importan\u0163a de care se bucurau p\u0103rin\u0163ii spirituali ai copilului se vede \u015fi din locul care li se rezerva \u201ela masa de onoare, de-al\u0103ture cu popa\u201c.
\nLa masa de dup\u0103 botez, aminteam mai sus, mergeau doar apropia\u0163ii, \u00eentr-un num\u0103r restr\u00e2ns, femeile aduceau m\u00e2ncare, b\u0103rba\u0163ii b\u0103utur\u0103, pentru a ajuta familia nou-n\u0103scutului, c\u0103ruia i se f\u0103ceau \u015fi daruri. \u00cen zilele noastre, petrecerea de dup\u0103 botez ia dimensiuni ample \u2013 \u015fi ca num\u0103r de participan\u0163i, uneori \u015fi p\u00e2n\u0103 la o sut\u0103, cum ni s-a eviden\u0163iat \u2013 \u015fi ca mod de manifestare, \u201efilmeaz\u0103, fac poze, \u00eenchiriaz\u0103 local \u00een Zal\u0103u, mai demult nu s\u0103 \u015ftie at\u00e2te\u201c (Rus Rozalia, Deleni, S\u0103laj).
\nAvem suficiente dovezi \u00een sprijinul afirma\u0163iei c\u0103 ob\u015ftea s\u0103teasc\u0103 st\u0103p\u00e2ne\u015fte profunde cuno\u015ftin\u0163e cu privire la indica\u0163iile cu caracter restrictiv impuse de Biseric\u0103, \u00eentr-un astfel de context ne apar pertinente, raportate la literatura de specialitate, unele r\u0103spusuri precum cele ce urmeaz\u0103: \u201e\u015fPentru copiii avorta\u0163i \u015fi copiii n\u0103scu\u0163i mor\u0163i se mai poate face botez?\u0163 Nu, c\u0103 nu au suflet. <Mamele care au avortat> tr\u0103buie s\u0103 \u0163\u00e2ie r\u00e2nduielile cre\u015ftine\u015fti, s\u0103 deie de poman\u0103 din prisosu lor c\u00e2t mai mult, s\u0103 boteze m\u0103car c\u00e2\u0163\u00ee o ptierdut. S\u0103 deie na\u015ftire \u015fm\u0103car la c\u00e2\u0163i copii au pierdut\u0163, de vreu s\u0103 aib\u0103 trecere \u00een fa\u0163a lui Dumnez\u0103u, de nu, r\u0103m\u00e2n cu os\u00e2nda ve\u015fnic\u0103\u201c (Bon\u0163e Maria, Ban, S\u0103laj).
\n\u00cen accep\u0163ia aceleia\u015fi informatoare, sufletele copiilor neboteza\u0163i \u015fi ale celor avorta\u0163i \u201enu pot intra \u00een rai, c\u0103 nu o fo boteza\u0163i, da, p\u0103ntru c\u0103 n-o avut p\u0103cate, nu intr\u0103 nici \u00een iad. \u015etie Dumnezo unde stau, \u00eentre iad \u015fi rai undeva, p\u00e2n\u0103 la Sf\u00e2nta Judecat\u0103, c\u00e2nd s\u0103 hot\u0103re\u015fte la fiecare soarta ve\u015fnic\u0103\u201c. \u201e<Dup\u0103 canoanele biserice\u015fti, botezul se face numai la beseric\u0103, nu vine preotul acas\u0103> \u00een z\u00ee de s\u0103rb\u0103tore, dup\u0103 ce ai participat la Sf\u00e2nta Liturghie, cum s\u0103 cuvine, nu cum fac unii, c\u0103 stau acas\u0103, p\u0103 timpu slujbii, s\u0103 osp\u0103teaz\u0103 bine, nici grije n-au \u015fi la doi\u015fpe, c\u00e2nd lume iese atunce de la beseric\u0103, atunce s\u0103 \u00eenfiin\u0163az\u0103 \u015fi ii cu pruncu la botez. S\u0103 vezi c\u0103 \u015fi pruncu, dup\u0103 ce s\u0103 boteaz\u0103, \u00eei mai cuminte, mai lini\u015ftit \u015fi nici nu mai pl\u00e2nje at\u00e2ta ca \u00eenainte. \u015fCopilul trebuie afundat de trei ori, cu numirea Tat\u0103lui, a Fiului, a Duhului Sf\u00e2nt\u0163, nu cum \u00eei la mod\u0103 acuma, c\u0103 s\u0103 strope\u015fte sau s\u0103 torn\u0103\u201c (Mure\u015fan Gheorghina, Giurtelecu \u015eimleului, S\u0103laj).
\nArhaic versus modern<\/strong>
\nToate aceste convingeri vorbesc despre un orizont mental tradi\u0163ional coerent \u00een care ini\u0163ierea se realizeaz\u0103 sub \u201epatronatul\u201c ob\u015ftii s\u0103te\u015fti care \u015fi limiteaz\u0103, dar \u015fi ocrote\u015fte individul, prin intermediul unor norme \u015fi manifest\u0103ri pline de autoritate \u015fi de o surprinz\u0103toare vechime. A\u015fa cum relev\u0103 Ernest Bernea, formele sub care apare ini\u0163ierea variaz\u0103 \u00een func\u0163ie de tipurile de societate, de la cele mai simple, p\u00e2n\u0103 la cele mai evoluate, \u201ea\u015fa cum sunt botezul \u00een cre\u015ftinism, circumcizia \u00een iudaism sau tatuajul \u00een totemism. Actele rituale nu se produc \u00eens\u0103, numai \u00een fraternizarea religioas\u0103, ci \u015fi \u00een cazul profesiunilor, castelor \u015fi chiar \u00een cazul organiza\u0163iilor politice sau r\u0103zboinice. (…) \u00cen satul rom\u00e2nesc tradi\u0163ional, \u00een afar\u0103 de botez, mai apar o seam\u0103 de obiceiuri \u00eembibate de substan\u0163\u0103 religioas\u0103, care se produc la v\u00e2rsta pubert\u0103\u0163ii \u015fi chiar \u00een feciorie. Goghea mare la copii, suratele la fetele mari sau fr\u0103\u0163ia de cruce la feciori, de\u015fi \u00een forme \u015fi la v\u00e2rste deosebite, pot s\u0103 apar\u0103 tot ca acte de ini\u0163iere. Botezul, \u00een general, dominat de elementele sacre, nu angajeaz\u0103, \u00een executarea obiceiurilor, lumea de dincolo de familie \u015fi na\u015fi\u201c (Bernea, 2006: 46).
\n\u00cen comunitatea rural\u0103, se men\u0163ine solid\u0103 credin\u0163a \u00een Sfintele Taine, percepute ca \u201elucr\u0103ri sfin\u0163itoare, instituite de Iisus Hristos\u201c \u015fi se consider\u0103 c\u0103 abaterea de la r\u00e2nduielile biserice\u015fti poate cauza mari nepl\u0103ceri. Se acord\u0103, \u00een consecin\u0163\u0103, o mare importan\u0163\u0103 respect\u0103rii cu seriozitate a tuturor preceptelor legate de na\u015fterea unui copil, pentru ca acesta s\u0103 poat\u0103 intra \u00een comunitatea cre\u015ftin\u0103 ortodox\u0103, moment de importan\u0163\u0103 capital\u0103 \u00een care \u2013 aspect deosebit de \u00eensemnat \u2013, na\u015fii, \u00een numele copilului, fac de trei ori lep\u0103darea de satana urmat\u0103 de unirea cu Hristos, \u201ec\u0103 \u015fi Hristos di tri u\u0103ri o fo ispitit\u201c (Linczing Elisabeta, Luna, Cluj).
\nSe cuvine s\u0103 specific\u0103m c\u0103 institu\u0163ia n\u0103\u015fiei este \u201eguvernat\u0103 de reguli precise, obligatorii pentru toate p\u0103r\u0163ile contractante. Astfel, na\u015ful de la botez al mirelui devine na\u015ful de cununie al acestuia \u015fi, \u00een continuare, na\u015ful de botez al copiilor noului cuplu sau cel pu\u0163in al primului nou-n\u0103scut. Cum se vede, n\u0103\u015fia se mo\u015ftene\u015fte tot pe linie patern\u0103, na\u015ful de botez al b\u0103iatului (mirelui), \u015fi nu na\u015ful de botez al fetei (miresei) devenind na\u015ful de cununie al cuplului. Descenden\u0163a patriliniar\u0103 \u015fi re\u015fedin\u0163a virilocal\u0103, specifice societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti tradi\u0163ionale, se impun \u015fi \u00een ceea ce prive\u015fte p\u0103strarea na\u015fului de botez al b\u0103rbatului la cununie. De aici diferen\u0163a de statut \u015fi de tratament dintre b\u0103ie\u0163ii \u015fi fetele dintr-o familie\u201c (Constantinescu, 2000: 131).
\n\u201e\u00cen situa\u0163ii excep\u0163ionale, dac\u0103 na\u015fii mor, func\u0163ia aceasta este preluat\u0103 de c\u0103tre fiii lor, ceea ce subliniaz\u0103 o dat\u0103 mai mult, transmiterea obliga\u0163iei tot pe linie b\u0103rb\u0103teasc\u0103. Schimbarea na\u015filor se face numai cu acordul celor \u00een drept. (…) Rezult\u0103 c\u0103 raporturile care se stabilesc \u00eentre na\u015fi \u015fi fini sunt deosebit de puternice, concur\u00e2nd adesea rela\u0163iile consangvine, na\u015fii fiind considera\u0163i, cel pu\u0163in pe timpul nun\u0163ii, dar \u015fi dup\u0103 aceea, \u00abmai mult ca p\u0103rin\u0163ii\u00bb. De aici prelungirea anumitor interdic\u0163ii proprii familiei nucleare (restr\u00e2nse, conjugale) asupra grupurilor na\u015f-fini, cu extensia dincolo de in\u015fii implica\u0163i direct \u00een rela\u0163ie, cuprinz\u00e2nd pe to\u0163i consangvinii direc\u0163i, fra\u0163i, surori, copii, uneori chiar mai mult dec\u00e2t at\u00e2t. Este vorba, \u00een primul r\u00e2nd, de interdic\u0163ia c\u0103s\u0103toriei \u00eentre ace\u015ftia \u015fi implicit, de interdic\u0163ia incestului\u201c (Constantinescu, 2000: 132).
\nEste suficient s\u0103 amintim, din multitudinea de lucr\u0103ri care aduc \u00een discu\u0163ie slujbele legate de cele mai importante momente din via\u0163a omului, lucrarea preotului Florin Dr\u0103goi, esen\u0163ial\u0103 pentru \u00een\u0163elegerea aprofundat\u0103 a rosturilor complexe ce \u0163in de acestea, \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi pe care ne \u00eentemeiem \u015fi afirma\u0163iile noastre \u015fi \u00eencercarea de a surprinde felul cum este receptat botezul \u00een sfera comunit\u0103\u0163ii ortodoxe, \u00een spa\u0163iul supus investiga\u0163iei. Prin urmare, am supus observa\u0163iei dac\u0103 r\u00e2nduielile s\u0103v\u00e2r\u015fite \u00een vechime cu at\u00e2ta stricte\u0163e sunt actualizate \u015fi reiterate azi cu aceea\u015fi atitudine.
\nAstfel, unul dintre faptele relevante ni s-a p\u0103rut acela c\u0103, de\u015fi uneori vrednicia preotului poate ridica suspiciuni, botezul s\u0103v\u00e2r\u015fit este recunoscut ca fiind valid, la fel \u015fi toate celelalte taine, dar important este s\u0103 fie s\u0103v\u00e2r\u015fite corect, dup\u0103 r\u00e2nduiala Bisericii. De asemenea, stropirea cu ap\u0103 sfin\u0163it\u0103 a copilului, a mamei \u015fi a casei are, conform mentalit\u0103\u0163ii, rolul de a cur\u0103\u0163a \u015fi de a p\u0103zi de duhuri necurate \u015fi de boli. Se consider\u0103 c\u0103 na\u015fterea provoac\u0103 o stare de necur\u0103\u0163ie, fapt pe care l-am eviden\u0163iat deja \u00een paginile anterioare, dispozi\u0163ie care echivaleaz\u0103 \u015fi cu o profund\u0103 vulnerabilitate. R\u00e2nduiala cere ca p\u0103rin\u0163ii copilului \u201es\u0103 se a\u015feze sub ocrotirea divin\u0103\u201c, b\u00e2nd diminea\u0163a pe nem\u00e2ncate ap\u0103 sfin\u0163it\u0103, ap\u0103 din care se va turna \u015fi \u00een vasul de \u00eemb\u0103iere al copilului p\u00e2n\u0103 la botez, c\u00e2nd va fi \u201e\u00eembisericit\u201c. Tradi\u0163ia popular\u0103 extinde \u015fi la copil interdic\u0163ia de a nu ie\u015fi din cas\u0103 p\u00e2n\u0103 la molitva de patruzeci de zile a mamei, timp \u00een care, s-a v\u0103zut, cei apropia\u0163i o ajut\u0103 la treburile casnice p\u00e2n\u0103 la refacerea ei complet\u0103, atitudine cre\u015ftineasc\u0103 bazat\u0103 nu numai pe con\u015ftiin\u0163a statutului vulnerabil al femeii, ci \u015fi pe interdic\u0163iile legate de necur\u0103\u0163ie pe care se ridic\u0103 tradi\u0163ia \u00een perimetrul supus investiga\u0163iei, interziceri ce \u0163in de nep\u0103r\u0103sirea casei \u015fi de s\u0103v\u00e2r\u015firea anumitor treburi casnice, cum ar fi coacerea p\u00e2inii sau scoaterea apei din f\u00e2nt\u00e2n\u0103.
\nConform \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii ortodoxe, botezul este cea dint\u00e2i Tain\u0103 prin care copilul rena\u015fte duhovnice\u015fte, prin iertarea de p\u0103catul originar \u015fi prin \u00eembisericirea lui, Tain\u0103 \u00een absen\u0163a c\u0103reia nimeni nu se poate bucura de celelalte, a \u00cemp\u0103rt\u0103\u015firii, a Cununiei, a Maslului sau a Hirotonirii. R\u00e2nduiala cere, am remarcat, ca botezul s\u0103 fie s\u0103v\u00e2r\u015fit p\u00e2n\u0103 la patruzeci de zile de la na\u015ftere, dar exist\u0103 posibilitatea am\u00e2n\u0103rii dac\u0103 termenul cade \u00eentr-unul din cele patru mari posturi de peste an, neglijen\u0163a p\u0103rin\u0163ilor de a am\u00e2na nejustificat data botezului put\u00e2nd periclita m\u00e2ntuirea copilului, a\u015fa cum reiese \u015fi din informa\u0163iile preo\u0163ilor intervieva\u0163i care au \u0163inut s\u0103 accentueze faptul c\u0103, \u00een cazul \u00een care copilul prezint\u0103 semne de sl\u0103biciune trupeasc\u0103, poate fi botezat chiar din prima zi. Botezul \u00een caz de necesitate se poate face dup\u0103 acela\u015fi ritual cuvenit, a\u015fa cum am ar\u0103tat, prin stropirea cu ap\u0103 \u015fi pronun\u0163area de c\u0103tre orice cre\u015ftin a formulei sacramentale a botezului, urm\u00e2nd ca, dac\u0103 se \u00eens\u0103n\u0103to\u015fe\u015fte, copilul s\u0103 fie dus la biseric\u0103 pentru completarea r\u00e2nduielii.
\nNi s-au semnalat cazuri \u00een care chiar a fost nevoie de un astfel de botez justificat mai mult prin faptul c\u0103 pruncul era grav bolnav \u015fi d\u0103dea semne c\u0103 nu ar supravie\u0163ui, cu convingerea, de altfel m\u0103rturisit\u0103 de fiecare dat\u0103, c\u0103 s\u0103v\u00e2r\u015firea botezului mai devreme de termenul r\u00e2nduit, adic\u0103 de patruzeci de zile, nu numai c\u0103 a unit pe prunc pe deplin cu Dumnezeu, oferindu-i \u015fansa la m\u00e2ntuire, dar \u015fi c\u0103 a gr\u0103bit \u00eens\u0103n\u0103to\u015firea acestuia, \u00een ciuda verdictului nefavorabil rostit de medici. Subiec\u0163ii au \u0163inut s\u0103 releve caracterul cu totul excep\u0163ional al acestui rit \u015fi credin\u0163a lor nestr\u0103mutat\u0103 \u00een \u00eensemn\u0103tatea complex\u0103 pe care o de\u0163ine.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"