{"id":24994,"date":"2015-11-13T00:29:50","date_gmt":"2015-11-12T22:29:50","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24994"},"modified":"2015-11-13T00:29:50","modified_gmt":"2015-11-12T22:29:50","slug":"tacerea-plantelor-si-a-planetelor-poezia-lui-pablo-neruda","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/tacerea-plantelor-si-a-planetelor-poezia-lui-pablo-neruda\/","title":{"rendered":"\u201eT\u0103cerea plantelor \u015fi-a planetelor&#8230;\u201c. Poezia lui Pablo Neruda"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Pablo Neruda, <em>Nu exist\u0103 lumin\u0103 pur\u0103<\/em>. Traducere, antologie, prefa\u0163\u0103, tabel cronologic \u015fi note de <\/strong><strong>Dinu Fl\u0103m\u00e2nd, Bucure\u015fti, Editura Art, 2015<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Numit uneori \u201eun Picasso al poeziei\u201c datorit\u0103 capacit\u0103\u0163ii sale de a-\u015fi varia temele \u015fi stilurile \u015fi de a se reinventa cu fiecare nou volum publicat, Pablo Neruda nu \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 uimeasc\u0103 prin opera sa vast\u0103 \u015fi complex\u0103, esen\u0163ial\u0103 pentru dezvoltarea ulterioar\u0103 a liricii de limb\u0103 spaniol\u0103. \u00cens\u0103 Neruda s-a \u00eendreptat chiar \u00eempotriva propriei tradi\u0163ii poetice (de fiecare dat\u0103 alta!), dep\u0103\u015findu-\u015fi limitele de expresie \u015fi provoc\u00e2ndu-\u015fi (ori contrariindu-\u015fi) cititorii, trec\u00e2nd aparent cu u\u015furin\u0163\u0103 de la discursul liric apropiat de formula tradi\u0163ional\u0103 din primul volum publicat, Crepusculario (1923), la erotismul vibrant din Veinte poemas de amor y una canci\u00f3n desesperada (1924), pentru a prevesti orient\u0103rile avangardiste, odat\u0103 cu Residencia en la tierra (1933), sau pentru a c\u00e2nta universul uman al Lumii Noi, \u00een cuprinz\u0103torul Canto General (1950).<br \/>\n<strong>Metamorfozele poeziei<\/strong><br \/>\nInteresant este \u2013 \u015fi nu doar din perspectiva strict\u0103 a istoriei literare \u2013 c\u0103 poate cea mai celebr\u0103 \u015fi, cu siguran\u0163\u0103, cea mai citit\u0103 dintre c\u0103r\u0163ile sale, Dou\u0103zeci de poeme de iubire \u015fi un c\u00e2ntec de disperare, a fost considerat\u0103 ini\u0163ial mult prea \u015focant\u0103, de-a dreptul nepublicabil\u0103, din cauza mesajului \u015fi a imaginilor erotice explicite. Astfel, dup\u0103 Crepuscular, volum \u00een general bine receptat de critic\u0103, Pablo Neruda schimb\u0103 fundamental registrul liric, dep\u0103\u015find toate cadrele poetice acceptate ori acceptabile \u00een epoc\u0103. Iar capacitatea permanent\u0103 de \u00eennoire, fie \u015fi cu pre\u0163ul unor par\u0163iale respingeri, precum \u015fi nevoia imperioas\u0103 de dep\u0103\u015fire a \u201enerudismului\u201c \u00eentemeiat chiar de el, reprezint\u0103 coordonatele de care trebuie s\u0103 \u0163inem seama \u00een evaluarea structurii \u015fi semnifica\u0163iilor operei poetice a chilianului Pablo Neruda (1904 \u2013 1973).<br \/>\n\u00cen fond, strategia evident\u0103 de la bun \u00eenceput \u00een cazul t\u00e2n\u0103rului autor este de a trata teme consacrate \u2013 cum e, de pild\u0103, cea a iubirii \u2013, dar de a modifica fundamental perspectiva \u015fi modul de abordare. El dep\u0103\u015fe\u015fte, astfel, conven\u0163ionalismul din poezia erotic\u0103 a vremii, \u00eenlocuind cu hot\u0103r\u00e2re idealismul cu senzualitatea \u015fi planul abstract prin detaliul concret, \u00eendep\u0103rt\u00e2ndu-se de ilustrul model al petrarchismului at\u00e2t de apreciat p\u00e2n\u0103 atunci \u00een spa\u0163iul cultural latino-american. Metoda aceasta, a submin\u0103rii marilor modele culturale este evident\u0103, \u00eens\u0103, \u015fi \u00een crea\u0163iile urm\u0103toare ale lui Neruda, ea fiind identificabil\u0103 \u00een volumul publicat \u00een 1926, cu sprijinul cercurilor avangardiste chiliene, Tentativa del hombre infinito. Cei care, \u00een ciuda \u015focului ini\u0163ial, apreciaser\u0103 poemele de dragoste, se declar\u0103 uimi\u0163i \u2013 \u015fi nu neap\u0103rat \u00een sens pozitiv&#8230; \u2013 de schimbarea de tonalitate \u015fi de structur\u0103, c\u0103ci poetul renun\u0163\u0103 la rime \u015fi la ritmurile tradi\u0163ionale, \u00een \u00eencercarea de a reg\u0103si substan\u0163a originar\u0103 a limbajului \u015fi de a o elibera de orice retoric\u0103 neoromantic\u0103. Sigur c\u0103 ulterior estetica suprarealismului ne-a obi\u015fnuit s\u0103 apreciem discursul fragmentat sau aparent discoerent \u015fi ermetismul aparent al textului poetic, numai c\u0103 \u00een epoca respectiv\u0103 astfel de texte au avut darul de a contraria o dat\u0103 \u00een plus un public cititor ce prefera continuitatea la nivelul formei \u015fi con\u0163inutului poeziei.<br \/>\nDar, prin acest demers \u00eendr\u0103zne\u0163, Pablo Neruda nu f\u0103cea altceva dec\u00e2t s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 terenul pentru \u00eenc\u0103 \u015fi mai \u00eendr\u0103znea\u0163a construc\u0163ie din Residencia en la tierra, carte ce va ap\u0103rea abia \u00een anul 1933, beneficiind \u015fi de impresiile l\u0103sate asupra autorului de anii petrecu\u0163i, \u00een calitate de consul al \u0163\u0103rii sale, la Rangoon. Volumul de versuri recent publicat \u00een limba rom\u00e2n\u0103 la Editura Art, Nu exist\u0103 lumin\u0103 pur\u0103, \u00een frumoasa traducere a lui Dinu Fl\u0103m\u00e2nd, include o cuprinz\u0103toare selec\u0163ie de poeme nerudiene, \u00eencep\u00e2nd cu texte din deja citata Re\u015fedin\u0163\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt \u015fi continu\u00e2nd cu fragmente din C\u00e2ntec general, Versurile c\u0103pitanului, O sut\u0103 de sonete de iubire \u015fi Memorialul de la Isla Negra.<br \/>\n<strong>Pentru o nou\u0103 liric\u0103<\/strong><br \/>\nAflat pentru un timp departe de universul cultural \u015fi uman cunoscut, \u00een Asia, Neruda alege s\u0103 caute inspira\u0163ia \u00een realitatea sufleteasc\u0103 \u015fi s\u0103 exploreze c\u0103ile labirintice ale propriei interiorit\u0103\u0163i, de aici intensitatea accentuat\u0103 a poemelor din Re\u015fedin\u0163\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt, precum \u015fi implicitul dialog cu sine pe care textele poetice din aceast\u0103 perioad\u0103 \u00eel aduc \u00een prim plan. Imediat dup\u0103 apari\u0163ie, cel pu\u0163in \u00een Chile, aceste versuri au fost considerate ermetice \u015fi, cumva asemenea celor din Tentativa del hombre infinito, aproape imposibil de \u00een\u0163eles de c\u0103tre marele public, care a\u015ftepta altceva de la rapsodul iubirii dezl\u0103n\u0163uite din Veinte poemas de amor. Numai c\u0103, acum, Neruda structureaz\u0103 \u00een mod diferit versul liber pe care \u00eel practicase anterior, iar discursul poetic, de\u015fi r\u0103m\u00e2ne marcat de discontinuitate la nivel formal, demonstreaz\u0103 o calitate incantatorie \u015fi uluitoarea art\u0103 a scriitorului de a jongla cu imagini desprinse parc\u0103 din registrul oniric \u015fi a le conferi o fundamental\u0103 unitate.<br \/>\nDe altfel, unul dintre poemele din Residencia en la tierra e intitulat chiar Unitate \u015fi ilustreaz\u0103 perfect concep\u0163ia lui Neruda cu privire la noul s\u0103u sistem de expresie: \u201eE ceva dens, unit, instalat ad\u00e2nc,\/ repet\u00e2nd num\u0103rul s\u0103u, semnul s\u0103u identic.\/ Cum se observ\u0103 c\u0103 pietrele au atins timpul,\/ e un miros de v\u00e2rst\u0103 \u00een fina lor materie,\/ e apa pe care-o aduce marea, \u015fi sarea \u015fi visul ei.\/\/ M\u0103 \u00eenconjoar\u0103 ceea ce e identic, o singur\u0103 mi\u015fcare\/ greutatea mineralului, lumina pielii\/ se \u00eempreun\u0103 cu sunetul cuv\u00e2ntului noapte\/ cerneala gr\u00e2ului, a filde\u015fului, a pl\u00e2nsului,\/ lucrurile f\u0103cute din piele, din lemn, din l\u00e2n\u0103,\/ \u00eemb\u0103tr\u00e2nite, decolorate, uniforme,\/ se strang \u00een jurul meu ca pere\u0163ii\u201c. Poetica t\u0103cerii implicite \u015fi \u00eencifrarea sensurilor definesc pe de-a-ntregul \u015fi rolul, dar \u015fi pozi\u0163ia pe care poetul ar trebui s\u0103 le aib\u0103 \u2013 \u015fi s\u0103 \u015fi le asume. C\u0103ci substan\u0163a (substan\u0163ialitatea) lumii ce-l \u00eenconjoar\u0103 are darul de a-l izola pe creator de orice element str\u0103in de esen\u0163a interiorit\u0103\u0163ii sale: \u201eLucrez surd, rotindu-m\u0103 de jur \u00eemprejurul meu,\/ precum corbul deasupra mor\u0163ii, corbul de doliu.\/ G\u00e2ndesc, izolat la marginea anotimpurilor,\/ central, \u00eenconjurat de geografia t\u0103cut\u0103\/ o temperatur\u0103 par\u0163ial\u0103 cade din cer,\/ un imperiu extrem de unit\u0103\u0163i confuze\/ se \u00eencheag\u0103 \u00eenconjur\u00e2ndu-m\u0103.\u201c Iar dac\u0103 unii dintre reprezentan\u0163ii modernismului hispano-american erau preocupa\u0163i de efectele operei lor asupra publicului \u015fi societ\u0103\u0163ii, Neruda se desparte \u00een mod clar de aceast\u0103 concep\u0163ie specific\u0103 mai degrab\u0103 unei estetici fin de si\u00e8cle la care, \u00een fond, nu aderase complet niciodat\u0103, pentru a sublinia teme precum singur\u0103tatea poetului, izolarea fiin\u0163ei umane \u00een mijlocul tumultului existen\u0163ei cotidiene \u015fi a mul\u0163imii incapabile de \u00een\u0163elegere, pentru a sugera certitudinea cu privire la atotputernicia mor\u0163ii.<br \/>\nParadoxal, dup\u0103 ce cele Dou\u0103zeci de poeme de iubire fuseser\u0103 considerate prea explicite, textele din Re\u015fedin\u0163\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt vor fi mult\u0103 vreme acuzate de \u00eencifrare excesiv\u0103 a sensurilor, iar receptarea lor adecvat\u0103 va trebui s\u0103 a\u015ftepte c\u00e2teva decenii. Cu toate astea, Neruda era convins de la \u00eenceput c\u0103 Residencia e o capodoper\u0103 \u015fi c\u0103, finalmente, va fi \u015fi recunoscut\u0103 ca atare, dovad\u0103 scrisorile expediate c\u00e2torva prieteni, \u00een perioada elabor\u0103rii acestor texte. Strategia de publicare demonstreaz\u0103, la r\u00e2ndul s\u0103u, aceast\u0103 convingere, c\u0103ci, dup\u0103 apari\u0163ia, \u00een 1933, \u00een Chile a unei prime edi\u0163ii a acestei c\u0103r\u0163i, \u00een doar o sut\u0103 de exemplare, dup\u0103 doi ani, ea va fi reeditat\u0103 \u00een Spania, \u00een mare tiraj, iar acest fapt va consolida prestigiul lui Pablo Neruda, care \u00eencepuse deja s\u0103 fie considerat, mai ales \u00een Europa, reprezentantul de for\u0163\u0103 al poeziei din Lumea Nou\u0103.<br \/>\nPoetul demonstreaz\u0103, \u00een aceste versuri, c\u0103 \u015ftie perfect cum s\u0103 fac\u0103 concret\u0103 o realitate care prin tradi\u0163ie era considerat\u0103 abstract\u0103, postul\u00e2nd o unitate organic\u0103 a universului, la care se poate ajunge doar prin intermediul unui imaginar poetic extrem de apropiat de materialitatea lumii. Numai c\u0103, dup\u0103 ani de zile, \u00eensu\u015fi Neruda va manifesta tendin\u0163a de a se \u00eendep\u0103rta de estetica din Re\u015fedin\u0163\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt, consider\u00e2nd c\u0103 apropierea de simbolurile thanatice \u015fi pesimismul de substan\u0163\u0103 ar fi de natur\u0103 s\u0103 v\u0103duveasc\u0103 poemul de acea \u201efunc\u0163ie social\u0103\u201c a liricii, pe care el \u00eensu\u015fi o va c\u0103uta tot mai mult, pe m\u0103sur\u0103 ce se apropie de ideologia de st\u00e2nga.<br \/>\nIar dac\u0103 Tentativa del hombre infinito reprezenta aderarea clar\u0103 a lui Neruda la tradi\u0163ia consacratului poem axat pe tema c\u0103l\u0103toriei, \u00eentemeindu-se pe structura marilor modele europene reprezentate de C\u0103l\u0103toria lui Baudelaire, de Corabia beat\u0103 a lui Rimbaud ori de linia poemului metafizic, a\u015fa cum era el practicat \u00een avangarda hispan\u0103 de scriitori precum Rafael Alberti (\u00een Sobre los \u00e1ngeles) sau de Vicente Huidobro (\u00een Altazor), aceast\u0103 dominant\u0103 a c\u0103ut\u0103rii mitice \u015fi a aventurii spirituale vor fi dep\u0103\u015fite \u00een Re\u015fedin\u0163\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt. Sigur, Pablo Neruda p\u0103streaz\u0103 \u00eenc\u0103 o serie de motive cum e cel al c\u0103ut\u0103rii, al \u00eencerc\u0103rilor repetate la care este supus\u0103 fiin\u0163a uman\u0103, dar le interpreteaz\u0103 \u00een cu totul alt mod. La o lectur\u0103 atent\u0103 este clar, din perspectiva evolu\u0163iei liricii de limb\u0103 spaniol\u0103, c\u0103 odat\u0103 cu acest volum se impune un alt mod de a scrie poezie \u2013 nu doar \u00een America Latin\u0103, ci \u015fi \u00een Spania. Iar \u201enerudismul\u201c, despre care se va vorbi at\u00e2t de mult \u00een deceniile care urmeaz\u0103, se \u00eentemeiaz\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103 exact pe poemele din ciclul Residencia. Acum, conceptul este echivalat cu ceea ce \u00een lirica italian\u0103 a epocii, de pild\u0103, purta numele de ermetism, \u00eens\u0103 mai t\u00e2rziu el va deveni sintetizarea pozi\u0163iilor exprimate de scriitorul chilian \u00een Canto General.<br \/>\n<strong>Experiment avangardist <\/strong><br \/>\n<strong>\u015fi ceva pe deasupra<\/strong><br \/>\n<strong>Imediat dup\u0103 apari\u0163ie, Residencia en la<\/strong><br \/>\ntierra a fost discutat mai cu seam\u0103 din perspectiva unei retorici a voitului prozaism \u015fi a pesimismului evident ce infuzeaz\u0103 mai toate poemele. Ulterior, dup\u0103 ce existen\u0163ialismul a legitimat pe deplin atitudinile lipsite de optimism iar prozaismul a fost acceptat ca o adev\u0103rat\u0103 norm\u0103 a poeziei contemporane, cititorii vor fi atra\u015fi de alte elemente ale discursului poetic din Re\u015fedin\u0163\u0103 \u015fi nu se vor mai declara \u015foca\u0163i de un poem precum Galop mort, care p\u0103ruse a pune \u00een mare \u00eencurc\u0103tur\u0103 critica literar\u0103 a vremii: \u201eCa ni\u015fte cenu\u015fi, ca ni\u015fte m\u0103ri popul\u00e2ndu-se,\/ \u00een lentoarea lor \u00eenecat\u0103 \u015fi \u00een inform,\/ \u015fi a\u015fa cum se aud pe drumuri de foarte sus,\/ \u00eentrep\u0103trunse, clopotele \u00een cruce,\/ cu deja acel sunet special de metal,\/ tulbure, ap\u0103s\u0103tor, f\u0103c\u00e2ndu-se pulbere\/ \u00een aceea\u015fi moar\u0103 a formelor prea \u00eendep\u0103rtate,\/ sau doar evocate, nu \u015fi v\u0103zute,\/ iar cu parfumul lor \u00een glie rostogolindu-se\/ prunele verzi puterzesc \u00een timp, infinit de verzi.\u201c Cei care erau \u00eenc\u0103 lega\u0163i de subtila logic\u0103 a versului simbolist ori de eufoniile acestuia vor fi descump\u0103ni\u0163i chiar de primele versuri ale unui text \u00een care autorul accentueaz\u0103 certitudini cu privire la realit\u0103\u0163i care anterior erau puse sub semnul \u00eentreb\u0103rii. Iar obscuritatea \u015fi ea at\u00e2t de frecvent repro\u015fat\u0103 lui Neruda e c\u00e2t se poate de deliberat\u0103, la fel cum este \u015fi prozaismul retoric marcat: \u201eIar acum, spune\u0163i-mi ce-i aceast\u0103 \u0163\u00e2\u015fnire de porumbei\/ \u00eentre noapte \u015fi timp, ca o pr\u0103pastie\/ umed\u0103\/ Acest sunet at\u00e2t de amplu\/ dev\u0103lm\u0103\u015find pietrele pe drum \u00een c\u0103derea lui,\/ dar bine, numai atunci\/ c\u00e2nd o singur\u0103 or\u0103 cre\u015fte brusc,\/ extinz\u00e2ndu-se f\u0103r\u0103 pauze.\u201c<br \/>\nCompara\u0163iile sunt mereu incomplete, dar asta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 tocmai deoarece poemul nu se bazeaz\u0103 pe vreun sistem al coresponden\u0163elor exterioare, ci vizeaz\u0103 stabilirea unor pun\u0163i de comunicare exclusiv la nivel spiritual. Astfel, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai \u00eencerce s\u0103 elaboreze un text despre vreo realitate clar definit\u0103 \u015fi autonom\u0103, fie ea \u015fi citit\u0103 \u00een cheie avangardist\u0103, Galop mort reprezint\u0103 poetizarea prin excelen\u0163\u0103 a experien\u0163ei indefinibile \u00een conformitate cu normele logicii tradi\u0163ionale. Sensul nu mai este nici impus, \u015fi nici m\u0103car sugerat cititorului, iar rezultatul va fi o poezie a descoperirii treptate a \u00eens\u0103\u015fi autoreferen\u0163ialit\u0103\u0163ii poemului, care \u00ee\u015fi poart\u0103 \u00een primul r\u00e2nd \u00een sine posibilele interpret\u0103ri. Efectul va fi, desigur, profunda nelini\u015fte, c\u0103ci vizeaz\u0103, printre altele, presim\u0163irea unei transcenden\u0163e goale care, cu toate astea, nu \u00eempiedic\u0103 nuan\u0163a afirmativ\u0103 din finalul textului: \u201e\u00cen mijlocul inelului verii\/ odat\u0103 dovlecii cei mari ascultau r\u0103bd\u0103tori,\/ tr\u0103g\u00e2nd de c\u00e2rceii lor emo\u0163ionant de sensibili,\/ tr\u0103g\u00e2nd de acest ceva, ceva extreme de solicitat,\/ ceva foarte plin, devenind obscure de at\u00e2\u0163ia grei picuri.\u201c Poetul nici m\u0103car nu mai \u00eencearc\u0103 s\u0103 explice ceva cititorului, ori pur \u015fi simplu s\u0103 versifice o realitate, f\u0103r\u0103 s\u0103 pretind\u0103 c\u0103 ar avea voca\u0163ie filosofic\u0103. \u015etie prea bine c\u0103 marele mister al universului nu poate fi explicat, unica solu\u0163ie fiind contemplarea lui, de aici fiind doar un pas p\u00e2n\u0103 la sugerarea marii teme din Re\u015fedin\u0163\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt: \u015fi anume permanenta trecere, eterna risipire a existen\u0163ei umane ce nu poate eluda timpul, finala \u00eent\u00e2lnire a omului cu moartea.<br \/>\nNu va fi, deci, o surpriz\u0103, faptul c\u0103 majoritatea textelor sunt centrate pe tema singur\u0103t\u0103\u0163ii, a dificult\u0103\u0163ii comunic\u0103rii, iar poemele \u00een proz\u0103 ce marcheaz\u0103 mai cu seam\u0103 partea a doua a acestui volum sunt menite a eviden\u0163ia tocmai imposibilitatea exprim\u0103rii marilor teme abordate \u00een vreo structur\u0103 metric\u0103 tradi\u0163ional\u0103. \u00cen plus, pentru Neruda, marea calitate a prozei const\u0103 tocmai \u00een continuitatea ei, \u00een capacitatea de a exprima ceea ce, uneori, scap\u0103 versului. Astfel c\u0103 poetul r\u0103m\u00e2ne un avatar al vizionarului rimbaldian, dar nu face altceva dec\u00e2t s\u0103 \u00eenregistreze revela\u0163iile pe care le are \u00een mijlocul unui univers ostil, pus nu o dat\u0103 sub semnul aparentului haos. \u00cen acest cadru general, poetul e singur, \u00eentotdeauna singur, imaginea fiind oarecum asem\u0103n\u0103toare cu cea a creatorului parnasian retras \u00een turnul s\u0103u de filde\u015f, numai c\u0103 Neruda subliniaz\u0103 mereu c\u0103 poezia e o chemare, Marea Chemare pe care nici un creator nu o poate ignora. Arta poetic\u0103 nici nu accentueaz\u0103, a\u015fa cum ar fi fost de a\u015fteptat, o simpl\u0103 art\u0103 a compozi\u0163iei, ci prezint\u0103 imaginea semnificativ\u0103 a artistului preocupat de voca\u0163ia sa. \u00cen felul acesta cumva declarat antiliric \u00een sensul \u00een care era \u00een\u0163eles \u00een epoc\u0103 lirismul tradi\u0163ional, volumul Re\u015fedin\u0163\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt \u00eel apropie pe Neruda (\u015fi) de experimentalismul avangardist.<br \/>\nC\u00e2ntec general, marele c\u00e2nt \u00eenchinat de Neruda Lumii Noi, prezint\u0103, simbolic, \u00een aproape dou\u0103zeci de mii de versuri, tema luptei omului pentru dreptate \u00een universul marcat de contradic\u0163ii al Americii de Sud. Interzis pentru o vreme \u00een Chile din motive politice, venerat de reprezentan\u0163ii st\u00e2ngii latino-americane \u015fi acuzat de ideologism de sus\u0163in\u0103torii dreptei, volumul acesta a reprezentat un adev\u0103rat fenomen literar, repet\u00e2nd, dar \u00een alt sens, experien\u0163a pe care Neruda o avusese deja cu Dou\u0103zeci de poeme de iubire. Privit de unii drept exemplul prin excelen\u0163\u0103 al unui a\u015fa numit \u201esucc\u00e8s de scandale\u201c, Canto General s-a impus \u00een peisajul literar al vremii \u00een primul r\u00e2nd pentru c\u0103, la fel ca \u015fi Veinte poemas \u015fi Residencia en la tierra, a convins \u015fi a \u015focat deopotriv\u0103.<br \/>\n<strong>Amor America<\/strong><br \/>\nAp\u0103rut ini\u0163ial \u00een Mexic, \u00eentr-o edi\u0163ie de lux pentru bibliofili, cu ilustra\u0163ii realizate de Diego Rivera \u015fi David Alfaro Siqueiros, la pu\u0163in\u0103 vreme dup\u0103 ce Neruda se al\u0103turase mi\u015fc\u0103rii comuniste, volumul va fi retip\u0103rit \u00eentr-o edi\u0163ie de mare tiraj, iar contextul public\u0103rii este extrem de important, coinciz\u00e2nd, \u00een linii mari, cu \u00eencercarea de interpretare a istoriei mexicane \u015fi de raportare a ei la cadrul universal pe care o realizase Octavio Paz \u00een Labirintul singur\u0103t\u0103\u0163ii. Problema identit\u0103\u0163ii \u00een lumea latino-american\u0103, central\u0103 pentru demersul celor doi, dar \u015fi perspectivele noi pe care Neruda \u015fi Paz le aduc au reprezentat, \u00een epoc\u0103, o veritabil\u0103 provocare, eviden\u0163iind tocmai punctele comune pe care comunit\u0103\u0163ile Lumii Noi le-au p\u0103strat \u00een ciuda oric\u0103ror \u015fi oric\u00e2tor diferen\u0163e. Pentru prima dat\u0103, a\u015fa cum bine s-a subliniat \u00een diverse studii critice, prindea glas \u201econ\u015ftiin\u0163a coerent\u0103 a Lumii a Treia\u201c, p\u00e2n\u0103 atunci ignorat\u0103 sau, dac\u0103 nu, supus\u0103 interpret\u0103rilor facile, din perspectiva culorii locale sau a exotismului. Neruda accentueaz\u0103 nevoia de solidaritate \u015fi utilizeaz\u0103 un soi de sistem al vocilor multiple, polifonia discursului este excelent orchestrat\u0103, fiind evident\u0103 \u015fi hot\u0103r\u00e2ta \u00eendep\u0103rtare de cli\u015feele tradi\u0163ionale. Poetul mitizeaz\u0103 lupta unui \u00eentreg continent pentru afirmarea individualit\u0103\u0163ii, iar acest lucru este evident \u00eenc\u0103 din Amor America, primul poem al volumului: \u201e\u00cenainte s\u0103 fi fost perucile \u015fi tunicile\/ au existat r\u00e2urile, fluviile arteriale\/ \u015fi au existat mun\u0163ii Cordilieri, iar pe \u015firul lor cel lucios\/ z\u0103pada, dar \u015fi condorul deasupra ei p\u0103reau nemi\u015fca\u0163i,\/ \u015fi existau umiditatea \u015fi desi\u015furile,\/ \u015fi tunetul pe atunci \u00eenc\u0103 lipsit de nume,\/ \u015fi \u00eentinsul pampelor planetare.\u201c<br \/>\nDin trecutul imemorial, Canto general ajunge la prezentul amenin\u0163\u0103tor, f\u0103c\u00e2nd trecerea de la general la particular \u015fi eviden\u0163iind transformarea poetului, cel care, de la rolul de vizionar, trebuie s\u0103 \u015fi-l asume treptat pe cel de martor implicat \u00een evenimente. De altfel, \u00een Spania din inim\u0103 (1938), Neruda va manifesta acelea\u015fi tendin\u0163e, pe fondul evenimentelor ce marcau Europa \u00een acei ani, iar pentru a exprima tensiunile R\u0103zboiului Civil din Spania, scriitorul va pune al\u0103turi tonalitatea militant\u0103 \u015fi influen\u0163a livresc\u0103 venit\u0103 pe filiera operei lui Quevedo. Aceste elemente sunt evidente, de altfel, \u015fi \u00een Odele elementare (1954), dar \u015fi \u00een a\u015fa numitele \u201eexpresii ale lirismului prozaic\u201c din volumele de mai t\u00e2rziu. Iar dac\u0103 oda pindaric\u0103 era implicat\u0103, iar cea hora\u0163ian\u0103 r\u0103m\u00e2nea liric\u0103, Neruda prefer\u0103 s\u0103 utilizeze modelele pe care i le oferea tradi\u0163ia literar\u0103 hispan\u0103 reprezentat\u0103 mai cu seam\u0103 de Garcilaso, dar s\u0103 abordeze teme care, din nou, vor \u015foca publicul. C\u0103ci va scrie ode dedicate elementelor prin excelen\u0163\u0103 nepoetice&#8230; Numai c\u0103 Neruda \u015ftie foarte bine (\u015fi vrea ca \u015fi cititorul s\u0103u s\u0103-\u015fi aminteasc\u0103!): Ronsard \u00eensu\u015fi a scris o od\u0103 \u00eenchinat\u0103 patului, Keats, unei urne, iar Shelley, v\u00e2ntului. El va merge, \u00eens\u0103, ceva mai departe, scriind despre foile de ceap\u0103, despre propriile picioare, sau despre \u0163elin\u0103, a\u015fa cum procedeaz\u0103, de altfel, \u00eenc\u0103 \u00een Apogeul \u0163elinei, poemul inclus \u00een Re\u015fedin\u0163\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt II: \u201eDin centrul pur pe care niciodat\u0103 zgomotele\/ nu l-au traversat, din ceara intact\u0103,\/ ies clare fulgere lineare,\/ porumbi\u0163e cu destin de volute,\/ spre str\u0103zi t\u00e2rzii cu miros de pe\u015fte \u015fi umbr\u0103.\/ Sunt venele \u0163elinei! Sunt spuma, r\u00e2sul\/ p\u0103l\u0103riile \u0163elinei!\/ Sunt marcajele \u0163elinei!\/ savoarea de licurici, h\u0103r\u0163ile ei de culori inundate\/ \u015fi cade capul de \u00eenger verde,\/ iar c\u00e2rlion\u0163eii ei sub\u0163iri se lamenteaz\u0103.\u201c<br \/>\nToate aceste elemente anterior considerate nepoetice, Neruda le trateaz\u0103 cu aceea\u015fi reveren\u0163iozitate pe care, de pild\u0103, Fracisc de Assisi o manifesta pentru fiecare creatur\u0103 de pe p\u0103m\u00e2nt \u015fi cu aceea\u015fi c\u0103ldur\u0103 pe care Fray Luis de Granada o demonstra chiar \u015fi pentru cele mai umile fiin\u0163e, privite drept expresii \u00eentrupate ale voin\u0163ei divine. Neruda, prin urmare, va enun\u0163a, va descrie, dar va evita s\u0103 desprind\u0103 concluzii, implic\u00e2ndu-\u015fi, din nou, chiar dac\u0103, acum, altfel, cititorul \u00een descifrarea activ\u0103 a sensurilor textului. A vorbi simplu despre lucruri simple devine, a\u015fadar, un program sui-generis, dar nicidecum nu d\u0103 na\u015ftere unei poezii facile. C\u0103ci Neruda dep\u0103\u015fe\u015fte stadiul hora\u0163ian al apropierii utilului cu pl\u0103cutul (\u201eutile dulci\u201c), pentru a sugera c\u0103 nimic nu e lipsit de importan\u0163\u0103 \u015fi, mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, c\u0103 nimic nu este gratuit. Totul este examinat pentru a i se descoperi frumuse\u0163ea ascuns\u0103, iar nu pentru simpla func\u0163ie cotidian\u0103, orice detaliu obi\u015fnuit fiind revelat, dup\u0103 descrierea atent\u0103, ca element al misterelor universale. Ordinarul devine extraordinar, iar actul contempl\u0103rii este, de fiecare dat\u0103, veritabil\u0103 revela\u0163ie.<br \/>\n<strong>\u201e&#8230; Prin pulberea inimii mele\u201c<\/strong><br \/>\nPoezia de dragoste a reprezentat, pentru Pablo Neruda, una dintre temele predilecte, ea nefiind nicidecum legat\u0103 exclusiv de volumul Dou\u0103zeci de poeme de iubire \u015fi un c\u00e2ntec de disperare. Aceasta se reg\u0103se\u015fte \u015fi \u00een Versurile c\u0103pitanului, O sut\u0103 de sonete de iubire sau Memorialul de la Isla Negra, scriitorul nuan\u0163\u00e2nd \u015fi reelabor\u00e2nd numeroase dintre procedeele care \u00eel impuseser\u0103 drept unul dintre poe\u0163ii reprezentativi pentru America Latin\u0103 \u015fi \u00een acest sens.<br \/>\nSe \u015ftie, desigur, c\u0103 lirica de dragoste a echivalat, \u00een mod tradi\u0163ional, femeia iubit\u0103 cu elementele naturii. Neruda porne\u015fte exact de aici, numai c\u0103 reu\u015fe\u015fte s\u0103 ridice aceste compara\u0163ii la un nivel cosmic, transform\u00e2nd femeia \u00eentr-o for\u0163\u0103 a naturii, iar nu \u00eentr-o expresie decorativ\u0103 a ei: \u201eS\u0103 nu te ating\u0103 nici noaptea nici aerul \u015fi nici aurora,\/ ci numai p\u0103m\u00e2ntul, doar aceast\u0103 virtute a r\u0103d\u0103cinilor,\/ \u015fi merele ce cresc abia ascult\u00e2nd apa cea curat\u0103,\/ \u015fi glodul \u015fi ir\u0103\u015finile care alc\u0103tuiesc a ta parfumat\u0103 \u0163ar\u0103.\u201c Interesant este, \u00eens\u0103, c\u0103 dup\u0103 n\u0103valnicul discurs din Veinte poemas, Neruda revine la formele tradi\u0163ionale, prefer\u00e2nd sonetul, f\u0103r\u0103 ca asta s\u0103 \u00eensemne c\u0103 ar renun\u0163a la viziunea sa universal\u0103 \u015fi ie\u015fit\u0103 din canoane: \u201etu \u015fi eu trebuie pur \u015fi simplu s\u0103 ne iubim,\/ confund\u00e2ndu-ne cu to\u0163i al\u0163ii, cu b\u0103rba\u0163i, cu femei,\/ \u00een p\u0103m\u00e2ntul ce \u0163ine garoafele plantate \u015fi le hr\u0103ne\u015fte.\u201c. Numai c\u0103, acum, imaginile insolite \u015fi extrem de pregnante sunt exprimate \u00een forma fix\u0103 a textului, pentru a se sublinia maturizarea estetic\u0103, f\u0103r\u0103 a fi abandonate, \u00eens\u0103, elementele explicit erotice considerate din nou, de o parte a criticii, prea \u00eendr\u0103zne\u0163e pentru a putea fi incluse \u00een marea poezie: \u201eIubirea mea, tu \u015fi eu ne apar\u0163inem unul altuia,\/ unul altuia de la haine \u015fi p\u00e2n\u0103 la r\u0103d\u0103cini,\/ \u015fi aproape de toamn\u0103, de ap\u0103, cu \u015foldurile apropiate\/ p\u00e2n\u0103 ajungem s\u0103 fim numai tu, numai eu, numai \u00eempreun\u0103.\u201c Dar Pablo Neruda face mereu mare poezie contrazic\u00e2nd a\u015ftept\u0103rile obi\u015fnuite \u015fi contrariind de-a dreptul programatic critica academic\u0103: \u201eMi-e foame de gura ta, de vocea ta \u015fi de p\u0103rul t\u0103u,\/ umblu n\u0103uc \u015fi t\u0103cut pe str\u0103zi f\u0103r\u0103 s\u0103 m\u0103 hr\u0103nesc,\/ nu m\u0103 pot deloc sprijini \u00een p\u00e2ine, zorii m\u0103 \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103,\/ caut pe timpul zilei lichidul sunet al pa\u015filor t\u0103i.\/\/ \u015f&#8230;\u0163 A\u015f vrea s\u0103 m\u00e2n\u00e2nc raza ars\u0103 \u00een frumuse\u0163ea ta,\/ \u015fi nara extrem de \u00eenchipuit\u0103 de pe arogantul t\u0103u chip,\/ a\u015f vrea s\u0103 m\u0103n\u00e2nc umbra fugar\u0103 din genele tale.\u201c<br \/>\nVersurile c\u0103pitanului a ap\u0103rut \u00eentr-o edi\u0163ie privat\u0103, \u00een Italia, \u00een 1952, ini\u0163ial anonim\u0103, textele fiind dedicate lui Matilde Urrutia, viitoarea sa so\u0163ie, cea care va fi \u015fi destinatara celor o sut\u0103 de sonete de iubire. Prin intermediul acestor poeme, Neruda \u00eentreprinde o c\u0103l\u0103torie imaginar\u0103 \u00een spa\u0163iu, evoc\u00e2nd peisaje \u015fi locuri care-i sunt dragi, la fel cum, \u00een O sut\u0103 de sonete, face o sugestiv\u0103 incursiune \u00een timp, suger\u00e2nd evolu\u0163ia general\u0103 a liricii erotice \u015fi \u0163in\u00e2nd seama, prin subtile aluzii \u015fi sugestii, de etapele esen\u0163iale ale devenirii acesteia. \u00cen paralel cu scurgerea timpului, poetul are \u00een vedere \u00eenaintarea fiin\u0163ei umane \u00een v\u00e2rst\u0103 \u015fi, deopotriv\u0103, cronologia fiec\u0103rei zile \u00een parte, fapt eviden\u0163iat prin segmentarea discursului \u00een mai multe secven\u0163e: Diminea\u0163\u0103, Amiaz\u0103, Sear\u0103, Noapte.<br \/>\nContestat sau adulat, recompensat cu Premiul Nobel pentru Literatur\u0103 \u00een anul 1971, admirat de discipoli sau, dimpotriv\u0103, atacat de detractori, Pablo Neruda r\u0103m\u00e2ne unul dintre marii creatori de poezie latino-american\u0103, capabil s\u0103 schimbe registrele lirice, s\u0103 \u00eenc\u00e2nte, s\u0103 uimeasc\u0103 sau s\u0103 \u015focheze. \u015ei s\u0103 \u00eenving\u0103, cu mijloacele marii arte, timpul. C\u0103ci, dup\u0103 cum el \u00eensu\u015fi scrie, \u201eVor veni alte zile, vom auzi\/ t\u0103cerea plantelor \u015fi-a planetelor\/ \u015fi c\u00e2te alte lucruri pure trec\u00e2nd!\/ Iar viorile vor mirosi a lun\u0103.\u201c<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Pablo Neruda, Nu exist\u0103 lumin\u0103 pur\u0103. Traducere, antologie, prefa\u0163\u0103, tabel cronologic \u015fi note de Dinu Fl\u0103m\u00e2nd, Bucure\u015fti, Editura Art, 2015 &nbsp; Numit uneori \u201eun Picasso al poeziei\u201c datorit\u0103 capacit\u0103\u0163ii sale de a-\u015fi varia temele \u015fi stilurile \u015fi de a se reinventa cu fiecare nou volum publicat, Pablo Neruda nu \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 uimeasc\u0103 prin opera sa&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/tacerea-plantelor-si-a-planetelor-poezia-lui-pablo-neruda\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">\u201eT\u0103cerea plantelor \u015fi-a planetelor&#8230;\u201c. Poezia lui Pablo Neruda<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[15402,4054],"class_list":["post-24994","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-nu-exista-lumina-pura","tag-pablo-neruda"],"views":3613,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24994","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24994"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24994\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24995,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24994\/revisions\/24995"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24994"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24994"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24994"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}