FRANZ RUPPERT \u00een dialog cu DORIN-LIVIU B\u00ceTFOI<\/p>\n
<\/p>\n
\u201e\u00centreaga noastr\u0103 via\u0163\u0103 suntem \u00een c\u0103utarea unui echilibru satisf\u0103c\u0103tor \u015fi s\u0103n\u0103tos \u00eentre leg\u0103turile simbiotice \u015fi puterea de-a ac\u0163iona liber. \u00cens\u0103 g\u0103sirea justei propor\u0163ii \u00eentre dependen\u0163\u0103 \u015fi autonomie devine extrem de dificil\u0103 atunci c\u00e2nd individul a trecut \u00een primii s\u0103i ani de via\u0163\u0103 printr-o \u00abtraum\u0103 simbiotic\u0103\u00bb la nivelul rela\u0163iei de ata\u015fament cu mama sau cu al\u0163i \u00eengrijitori apropia\u0163i. Atunci c\u00e2nd sugarul sau copilul mic nu ob\u0163ine de la mama sa iubirea, siguran\u0163a, protec\u0163ia \u015fi c\u0103ldura de care are absolut\u0103 nevoie, el va c\u0103dea prad\u0103 unor \u00abcomplica\u0163ii simbiotice\u00bb care, \u00een dezvoltarea sa ulterioar\u0103, vor lua forma unor comportamente adictive, anxioase sau chiar schizofrenice.\u201c<\/p>\n
Iat\u0103 prezentarea celei mai recent traduse c\u0103r\u0163i \u00een limba rom\u00e2n\u0103 a lui Franz Ruppert, reputatul cercet\u0103tor \u015fi teoretician \u00een psihotraumatologie. Franz Ruppert a fost de cur\u00e2nd prezent la Bucure\u015fti pentru a-\u015fi lansa cartea Simbioz\u0103 \u015fi autonomie. Traum\u0103 \u015fi iubire dincolo de complica\u0163iile simbiotice, publicat\u0103 \u00een versiunea rom\u00e2neasc\u0103 de Editura Trei, \u015fi pentru a sus\u0163ine ateliere despre metoda sa terapeutic\u0103.
\nI-am adresat c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri despre psihotraum\u0103, despre interesantele sale experien\u0163e \u00een domeniu \u015fi despre traseul g\u00e2ndirii sale \u00een cercetarea traumelor.<\/p>\n
DORIN-LIVIU B\u00ceTFOI:<\/strong> V-a\u015f \u00eentreba, pentru \u00eenceput, ceva foarte general. \u015ei v\u0103 voi \u00eentreba asta pentru c\u0103 \u2013 poate c\u0103 e doar impresia mea sau e real \u2013 exist\u0103 multe accep\u0163iuni, multe \u00een\u0163elesuri ale cuv\u00e2ntului traum\u0103, ast\u0103zi. Cum a\u0163i defini trauma, prin urmare? Care este defini\u0163ia dv.? D.L.B.:<\/strong> Ce crede\u0163i, exist\u0103 diferen\u0163e culturale \u00een felul \u00een care este definit\u0103 trauma? D.L.B.:<\/strong> Ar putea exista uneori o confuzie \u00eentre traum\u0103 \u015fi alte \u00eent\u00e2mpl\u0103ri ale vie\u0163ii noastre, de pild\u0103 \u00eentre traum\u0103 \u015fi stres? \u015ei cum am putea deosebi \u00eentre traum\u0103 \u015fi ceva ce doar ar putea sem\u0103na cu o traum\u0103? D.L.B.:<\/strong> Ce crede\u0163i despre conceptul de traum\u0103 cumulativ\u0103? D.L.B.:<\/strong> Ne-a\u0163i putea spune, v\u0103 rog, c\u00e2teva cuvinte despre cea mai recent\u0103 carte a dv. tradus\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u015fte, Simbioz\u0103 \u015fi autonomie. Traum\u0103 \u015fi iubire dincolo de complica\u0163iile simbiotice ? D.L.B.:<\/strong> M-a frapat ideea dv. dup\u0103 care rela\u0163ia cu mama poate fi de asemenea traumatic\u0103 pentru copil. D.L.B.:<\/strong> A devenit cumva inevitabil s\u0103 v\u0103 \u00eentreb: care este rolul sau locul teoriei ata\u015famentului a lui John Bowlby \u00een cadrul teoriei dv.? D.L.B.:<\/strong> Din c\u00e2te \u015ftiu, Bowlby \u015fi-a \u00eentreprins primele observa\u0163ii asupra orfanilor celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial. Legat de acest lucru \u2013 sunte\u0163i interesat de ideea de traum\u0103 intergenera\u0163ional\u0103 \u015fi de aspectele istorice ale acestui concept \u015fi de unele evenimente istorice particulare, precum Holocaustul? Ori, poate c\u0103 pentru noi, \u00een Rom\u00e2nia, ar fi interesant s\u0103 leg\u0103m acest concept de experien\u0163a totalitar\u0103? Ave\u0163i \u015fi cazuri clinice legate de aceste experien\u0163e extreme? D.L.B.:<\/strong> Am fost foarte interesat de o afirma\u0163ie a dv., din aceast\u0103 carte, de exemplu, Simbioz\u0103 \u015fi autonomie, c\u0103 a\u0163i putea caracteriza orice tulburare psihic\u0103 \u00een termeni de traum\u0103. C\u0103 orice tulburare psihic\u0103 se \u00eentemeiaz\u0103 pe traum\u0103. A\u0163i dori s\u0103 explica\u0163i pu\u0163in? D.L.B.:<\/strong> C\u00e2teva cuvinte, v\u0103 rog, despre tehnica dv. \u2013 constelarea traumei? D.L.B.:<\/strong> Mul\u0163umesc mult! Poate c\u0103 a\u0163i dori s\u0103 ad\u0103uga\u0163i ceva, referitor la ceva ce nu v-am \u00eentrebat? D.L.B.:<\/strong> E interesant \u015fi util pentru mine s\u0103 aflu c\u0103 nu crede\u0163i \u00een trauma cumulativ\u0103 \u015fi c\u0103 nu-i afla\u0163i vreun loc \u00een experien\u0163a dv., cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t azi e un concept pe val. FRANZ RUPPERT \u00een dialog cu DORIN-LIVIU B\u00ceTFOI \u201e\u00centreaga noastr\u0103 via\u0163\u0103 suntem \u00een c\u0103utarea unui echilibru satisf\u0103c\u0103tor \u015fi s\u0103n\u0103tos \u00eentre leg\u0103turile simbiotice \u015fi puterea de-a ac\u0163iona liber. \u00cens\u0103 g\u0103sirea justei propor\u0163ii \u00eentre dependen\u0163\u0103 \u015fi autonomie devine extrem de dificil\u0103 atunci c\u00e2nd individul a trecut \u00een primii s\u0103i ani de via\u0163\u0103 printr-o \u00abtraum\u0103 simbiotic\u0103\u00bb la nivelul… Cite\u0219te mai mult »Trauma nu e ceva trimis de Dumnezeu<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[15401],"class_list":["post-24992","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-interviu-cu-franz-ruppert"],"views":5024,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24992","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24992"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24992\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24993,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24992\/revisions\/24993"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24992"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24992"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24992"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nFRANZ RUPPERT:<\/strong> Experien\u0163a pe care o am \u00een privin\u0163a fenomenului traumei este c\u0103 po\u0163i tr\u0103i diferite situa\u0163ii dificil de integrat psihic. De pild\u0103, dac\u0103 \u00eenainte chiar s\u0103 te na\u015fti ceva se \u00eent\u00e2mpl\u0103, poate vreun accident pe c\u00e2nd te afli \u00een p\u00e2ntecul mamei, poate o \u00eencercare de avort, atunci \u00eensu\u015fi procesul na\u015fterii poate fi foarte dificil, iar asta trec\u00e2nd peste faptul c\u0103 na\u015fterea \u00eens\u0103\u015fi poate fi traumatic\u0103 pentru copil, pentru copilul care este scos, tras afar\u0103 din mama sa, de pild\u0103 cu forcepsul \u2013 asta e de asemenea o traum\u0103. A\u015fadar, multe traume se pot \u00eent\u00e2mpla deja \u00eenainte sau \u00een timpul na\u015fterii. \u015ei de asemenea dup\u0103 na\u015ftere: dac\u0103 e\u015fti l\u0103sat singur ca bebelu\u015f, dac\u0103 e\u015fti n\u0103scut prematur, dac\u0103 stai \u00een incubator \u2013 toate acestea sunt traumatice. Ori dac\u0103 e\u015fti dat spre adop\u0163ie, \u015fi asta e o traum\u0103 pentru un copil. Ori dac\u0103 e\u015fti trimis la bunici pentru a fi crescut, iar mama \u00eencepe s\u0103 lucreze de timpuriu dup\u0103 na\u015ftere, \u015fi asta e o traum\u0103 pentru copil. A\u015fadar orice deconecteaz\u0103 copilul de mam\u0103 dup\u0103 na\u015ftere sau orice perioad\u0103 mai lung\u0103 de timp \u00een care mama nu este disponibil\u0103 este traumatizant\u0103 pentru copil. \u015ei, merg\u00e2nd mai departe, dac\u0103 nu e\u015fti binevenit, dac\u0103 nu e\u015fti un copil dorit, dac\u0103 tot timpul e\u015fti respins, dac\u0103 nu sim\u0163i afec\u0163iune, survine ceva ce a\u015f numi traum\u0103 a iubirii. \u015ei poate c\u0103 mai t\u00e2rziu va ap\u0103rea \u015fi altceva, sub forma unui abuz, a unui abuz sexual \u2013 da, \u015fi acesta e o traum\u0103. Este, de asemenea, traumatizant atunci c\u00e2nd, copil fiind, e\u015fti supus violen\u0163ei. \u015ei po\u0163i constata, mai departe, pe durata \u00eentregii vie\u0163i, asemenea situa\u0163ii. Poate c\u0103 mai t\u00e2rziu \u00een via\u0163\u0103 suferi un accident de ma\u015fin\u0103, ori mergi la r\u0103zboi, ca soldat, \u015fi ai experien\u0163e care \u00ee\u0163i amenin\u0163\u0103 via\u0163a. Poate c\u0103 vei tr\u0103i experien\u0163a unui cutremur de p\u0103m\u00e2nt. Pe durata \u00eentregii noastre vie\u0163i pot surveni traume. Tot ceea ce \u0163i se \u00eent\u00e2mpl\u0103, ce te r\u0103ne\u015fte, ce te face s\u0103 te sim\u0163i neajutorat, ce \u00ee\u0163i provoac\u0103 reac\u0163ii la stres pe care nu le po\u0163i gestiona, toate acestea pot constitui traume, de natur\u0103 s\u0103 \u00ee\u0163i produc\u0103 un clivaj intern. Un clivaj \u00een structura psihic\u0103, iar aceast\u0103 clivare e acolo pentru a r\u0103m\u00e2ne. Nu se vindec\u0103 de la sine, e \u00eenc\u0103 acolo. \u015ei poate r\u0103m\u00e2ne acolo \u00eentreaga via\u0163\u0103, dac\u0103 nu recurgi la ceva cum ar fi terapia traumei, la o abordare prin care s\u0103 \u00ee\u0163i po\u0163i integra din nou p\u0103r\u0163ile clivate de traum\u0103.
\nD.L.B.:<\/strong> Pentru c\u0103 tocmai a\u0163i men\u0163ionat: ce crede\u0163i, na\u015fterea poate fi de asemenea o traum\u0103? Cunoa\u015fte\u0163i, desigur, teoria traumei na\u015fterii lansat\u0103 de Otto Rank, ast\u0103zi de notorietate.
\nF.R.:<\/strong> Da. Na\u015fterea poate fi o traum\u0103, \u00een anumite circumstan\u0163e. Dar poate de asemenea s\u0103 fie un eveniment care s\u0103 aduc\u0103 foarte mult\u0103 pl\u0103cere \u015fi \u00eemplinire, at\u00e2t mamei, c\u00e2t \u015fi copilului. Am\u00e2ndurora. Depinde, a\u015fadar. Depinde de circumstan\u0163e. Dac\u0103 este o na\u015ftere s\u0103n\u0103toas\u0103 (iar ast\u0103zi \u015ftim multe despre cum o na\u015ftere poate fi s\u0103n\u0103toas\u0103), atunci e un moment foarte fericit, at\u00e2t pentru copil, c\u00e2t \u015fi pentru mam\u0103. Deci nu orice na\u015ftere e o traum\u0103.<\/p>\n
\nF.R.:<\/strong> Desigur. \u00cen sine, trauma este mai mult un termen \u015ftiin\u0163ific. \u015etiin\u0163a e aceea care a creat acest termen, traum\u0103. Pentru c\u0103, trebuie spus, \u00een culturile \u00een care se \u00eent\u00e2mpl\u0103 traumele, ele nu sunt numite traume. Poate c\u0103 li se spune soart\u0103, destin. Poate c\u0103 sunt v\u0103zute drept ceva trimis de Dumnezeu… poate pentru c\u0103 ai p\u0103c\u0103tuit, de aceea \u0163i s-a \u00eent\u00e2mplat… Trauma este un concept \u015ftiin\u0163ific, iar asta de circa \u2013 s\u0103 spunem \u2013 200 de ani, de c\u00e2nd a pornit \u00een lume ideea de traum\u0103, mai \u00eent\u00e2i din Fran\u0163a, pentru a fi preluat\u0103 apoi \u00een diferite concep\u0163ii care au descris-o \u015fi au \u00eencercat s\u0103 fac\u0103 aceast\u0103 no\u0163iune tot mai limpede. \u00cen zilele noastre exist\u0103 \u00eencerc\u0103ri de a defini trauma \u00een contextul a varii culturi. \u015ei asta fac \u015fi eu, mo\u015ftenind aceast\u0103 nevoie de a defini trauma: \u00eencerc s\u0103 ar\u0103t ce se \u00een\u0163elege prin traum\u0103 sau prin psihotraum\u0103.<\/p>\n
\nF.R.:<\/strong> Da. Avem deja aceast\u0103 no\u0163iune de tulburare de stres posttraumatic. Toat\u0103 confuziile se adun\u0103 \u00een acest termen, nu-i a\u015fa? Pentru c\u0103 no\u0163iunea aduce laolalt\u0103 trauma \u015fi stresul… Or, dac\u0103 \u015ftii mai multe despre traum\u0103, vezi, poate, c\u0103 orice traum\u0103 \u00eencepe cu un stres, c\u0103 situa\u0163ia traumei este o situa\u0163ie stresant\u0103, c\u0103 apoi se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ceva care declan\u015feaz\u0103 reac\u0163ia traumatic\u0103, iar dup\u0103 reac\u0163ia traumatic\u0103 se produce clivarea, clivarea intern\u0103, iar una dintre p\u0103r\u0163i, cea pe care eu a\u015f numi-o partea supravie\u0163uitoare, r\u0103m\u00e2ne sub un stres continuu. Este foarte important de aceea s\u0103 avem defini\u0163ii \u015fi distinc\u0163ii clare \u00eentre ceea ce pe de o parte este stres (\u015fi e important s\u0103 \u015ftim \u015fi cum s\u0103 gestion\u0103m stresul) \u015fi ceea ce este trauma, pe de alt\u0103 parte (\u015fi s\u0103 \u015ftim cum s\u0103 gestion\u0103m trauma).
\nDe pild\u0103, s\u0103 lu\u0103m pe cineva care sufer\u0103 de burn-out: dac\u0103 aplic\u0103m metode de reducere a stresului, asta nu va ajuta. Pentru c\u0103 simptomul de burn-out nu are drept cauz\u0103 stresul, ci trauma. Iat\u0103 ce am descoperit.
\n\u00cen concluzie, trebuie s\u0103 cercet\u0103m \u00eentotdeauna cu aten\u0163ie dac\u0103 simptomul este produs de stres sau de traum\u0103.<\/p>\n
\nF.R.:<\/strong> Se \u00eent\u00e2mpl\u0103. Se poate \u00eent\u00e2mpla, chiar dinaintea na\u015fterii. Sau dac\u0103 exist\u0103 o tentativ\u0103 de avort. Dar na\u015fterea poate fi ea \u00eens\u0103\u015fi, \u00een sine dificil\u0103. Iar apoi po\u0163i suferi pentru c\u0103 e\u015fti respins de mam\u0103 sau de tat\u0103. Iar apoi suferi un abuz sexual. Dup\u0103 care ai experien\u0163a violen\u0163ei. Desigur, se poate \u00eent\u00e2mpla. O persoan\u0103 poate fi traumatizat\u0103 \u00een multe feluri.<\/p>\n
\nF.R.:<\/strong> Da. Aceast\u0103 carte este o born\u0103 a c\u0103l\u0103toriei mele de cunoa\u015ftere, o carte important\u0103 pentru mine pentru c\u0103 am devenit aici mai con\u015ftient de nevoile de baz\u0103. De nevoile de baz\u0103 pe care to\u0163i le avem. Pe de o parte, avem acele nevoi numite simbiotice prin care a\u015ftept\u0103m de la al\u0163ii \u2013 \u015fi avem nevoie de la al\u0163ii \u2013 s\u0103 ne ofere sprijin, s\u0103 ne ofere hran\u0103, s\u0103 ne sting\u0103 setea, s\u0103 ne \u00eenc\u0103lzeasc\u0103 atunci c\u00e2nd suntem copii \u015fi ne este frig, s\u0103 ne vad\u0103, s\u0103 ne \u00een\u0163eleag\u0103, s\u0103 ne primeasc\u0103, s\u0103 ne spun\u0103: OK, tu e\u015fti al nostru sau a noastr\u0103… Sunt, prin urmare, multe nevoi pe care le avem, ca oameni, \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputurile noastre cele mai timpurii, iar felul \u00een care sunt \u00eendeplinite ne schimb\u0103 \u00eentreaga via\u0163\u0103: vei avea o nevoie mai urgent\u0103 ca al\u0163ii s\u0103 te hr\u0103neasc\u0103. Dar totodat\u0103, atunci c\u00e2nd cre\u015ftem \u015fi ne maturiz\u0103m, nu ne producem noi \u00een\u015fine hrana, ci trebuie s\u0103 cooper\u0103m cu al\u0163ii pentru a ne ob\u0163ine hrana.
\nAcesta este prin urmare un aspect: nevoile simbiotice pe care le avem, ceva care ne influen\u0163eaz\u0103 \u00eentreaga via\u0163\u0103. Pe de alt\u0103 parte, avem dorin\u0163a de autonomie, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu ne dorim s\u0103 fim dependen\u0163i \u2013 dependen\u0163i de ceea ce al\u0163ii ne zic, de ceea ce al\u0163ii doresc pentru noi, de ceea ce al\u0163ii doresc s\u0103 fim sau de felul \u00een care al\u0163ii doresc s\u0103 ne comport\u0103m, ori de deciziile pe care al\u0163ii le iau pentru noi… vrei, desigur, s\u0103 iei propriile decizii. Aceasta este, \u015fi ea, o dorin\u0163\u0103 a fiin\u0163ei umane, pentru autonomie \u015fi dezvoltare.
\n\u00cen orice moment al vie\u0163ii \u00ee\u0163i po\u0163i pune urm\u0103toarea \u00eentrebare: Oh! Ce este mai necesar \u00een acest moment pentru mine? Am oare nevoie de mai mult sprijin simbiotic, de ceva de la al\u0163ii? Sau e mai bine s\u0103 m\u0103 delimitez, s\u0103 spun: Te rog, las\u0103-m\u0103 s\u0103 m\u0103 descurc singur. Vreau s\u0103 hot\u0103r\u0103sc eu pentru mine. Nu doresc s\u0103 hot\u0103r\u0103\u015fti tu cu cine m\u0103 c\u0103s\u0103toresc, de pild\u0103. Este important s\u0103 echilibrezi bine aceste dou\u0103 nevoi. Ambele exist\u0103: nevoile simbiotice \u015fi dorin\u0163a de autonomie. Acesta este scopul \u015fi \u015ftiin\u0163a vie\u0163ii: cum s\u0103 le echilibrezi. \u015ei cum s\u0103 nu te pierzi pe tine \u00eensu\u0163i fiind simbiotic \u015fi cum s\u0103 nu \u00eei pierzi pe ceilal\u0163i fiind autonom.<\/p>\n
\nF.R.:<\/strong> Acesta este unul dintre punctele-cheie ale teoriei mele, respectiv ceea ce numesc trauma iubirii, pentru c\u0103 atunci c\u00e2nd mama ta a avut experien\u0163a unor traume, v\u0103z\u00e2nd c\u0103 acestea se pot \u00eent\u00e2mpla, atunci c\u00e2nd, prin urmare, o femeie este traumatizat\u0103 \u015fi devine apoi mam\u0103, poart\u0103 trauma \u00een sine, \u00een corp. Aceast\u0103 mam\u0103 nu are acces deplin la corpul s\u0103u \u015fi nu are acces deplin la tr\u0103irile sale. Pentru c\u0103 dac\u0103 s-ar confrunta pe deplin cu tr\u0103irile sale, atunci ar sim\u0163i ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu corpul s\u0103u, poate violen\u0163\u0103, ori altceva, \u015fi \u015fi-ar spune c\u0103 acestea trebuie s\u0103 ia sf\u00e2r\u015fit. Iar atunci bebelu\u015ful nu ob\u0163ine de la mama sa contactul corporal necesar, dragostea necesar\u0103 \u015fi leg\u0103tura necesar\u0103, dragostea \u015fi leg\u0103tura de care are nevoie. \u015ei, prin urmare, are aceast\u0103 experien\u0163\u0103 permanent\u0103 a ne\u00eemplinirii nevoilor sale simbiotice de copil. Din cauza traumei sale, mama nu e \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 nevoile copilului. Poate c\u0103 se va sim\u0163i chiar ofensat\u0103 de copil, pentru c\u0103 acesta dore\u015fte contact corporal, iar ea nu poate tolera contactul corporal, din cauza traumei sale. \u015ei poate c\u0103 ea \u00ee\u015fi va vedea copilul ca pe un ofensator. Ceea ce o conduce la a respinge copilul. Iar asta poate continua \u00eentr-o victimizare perpetu\u0103.<\/p>\n
\nF.R.:<\/strong> \u00cen evolu\u0163ia mea teoretic\u0103 un moment foarte important a fost atunci c\u00e2nd am \u00eenceput s\u0103 studiez vederile lui Bowlby. Pentru c\u0103 din ideile \u015fi c\u0103r\u0163ile sale despre traum\u0103 \u015fi din conceptul s\u0103u de traum\u0103 am putut \u00een\u0163elege mult, mult mai bine care este diferen\u0163a dintre rela\u0163ii \u015fi rela\u0163ii de ata\u015fament \u015fi ce caracteristici au acestea din urm\u0103. M-a ajutat foarte mult atunci c\u00e2nd am aprofundat descoperirile lui John Bowlby, rezultate din cercet\u0103rile sale asupra ata\u015famentului \u00eencepute \u00een anii \u201950. A fost foarte de ajutor s\u0103 \u00een\u0163eleg ce a descoperit.
\nPe de alt\u0103 parte, cred c\u0103 am mers dincolo de vederile lui Bowlby, \u00een\u0163eleg\u00e2nd c\u0103 procesul de ata\u015fare nu \u00eencepe dup\u0103 na\u015ftere, ci deja \u00eenaintea na\u015fterii. Pentru c\u0103 deja dinaintea na\u015fterii copilul \u00eencepe s\u0103 se ata\u015feze de mam\u0103. La fel, referitor la faptul c\u0103 Bowlby spune c\u0103 trec \u015fase-opt luni p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd copilul dezvolt\u0103 o rela\u0163ie personal\u0103 cu mama, am aflat, din activitatea mea, c\u0103 nu e adev\u0103rat. Ci c\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 de foarte de timpuriu, de dinainte de na\u015ftere, c\u00e2nd se \u00eenfiripeaz\u0103 aceast\u0103 rela\u0163ie special\u0103, rela\u0163ia dintre bebelu\u015f \u015fi mam\u0103, care nu poate fi \u00eenlocuit\u0103 de nimic \u015fi de nimeni. \u00cen teoria lui Bowlby se mai spune c\u0103 po\u0163i \u00eenlocui o mam\u0103 cu figura mamei \u2013 \u015fi despre asta am descoperit c\u0103 nu e adev\u0103rat.<\/p>\n
\nF.R.:<\/strong> Da, da, multe. Iar trauma, de fapt, este multigenera\u0163ional\u0103, transgenera\u0163ional\u0103, pentru c\u0103, a\u015fa cum am explicat mai \u00eenainte, trauma iubirii \u015fi leg\u0103tura dintre mam\u0103 \u015fi copil \u2013 dac\u0103 mama, de exemplu, a fost traumatizat\u0103 \u00een r\u0103zboi, ori \u00eentr-o catastrof\u0103 natural\u0103 \u2013 acest eveniment este transferat genera\u0163iei urm\u0103toare. Prin urmare, am putea spune c\u0103 sunt trei, patru genera\u0163ii dup\u0103 r\u0103zboi care \u00eenc\u0103 mai sufer\u0103 din cauza r\u0103zboiului. Iat\u0103 cu siguran\u0163\u0103 un argument pentru a opri r\u0103zboaiele. Pentru c\u0103 r\u0103zboaiele pe care le cre\u0103m acum \u2013 vede\u0163i, de pild\u0103, Siria \u2013 \u00eei vor influen\u0163a poate pe copiii care se vor na\u015fte \u00een anul 2100. Pentru at\u00e2t de mult timp se propag\u0103 efectele. Este prin urmare important ca, pe baza cunoa\u015fterii noastre despre traum\u0103, s\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103 nu exist\u0103 nici un c\u00e2\u015ftig \u00een a face r\u0103zboi, nu, comparativ cu distrugerile pe care r\u0103zboiul le aduce. E un r\u0103zboi \u015fi al genera\u0163iilor urm\u0103toare. Este foarte important pentru mine s\u0103 o spun r\u0103spicat: f\u0103c\u00e2nd azi r\u0103zboaie, influen\u0163\u0103m via\u0163a urm\u0103toarelor dou\u0103, trei, poate patru genera\u0163ii.<\/p>\n
\nF.R.:<\/strong> Iat\u0103 ceva ce m\u0103 face de asemenea foarte fericit c\u0103 am descoperit. \u015ei anume c\u0103 orice este numit boal\u0103 \u00een psihiatrie sau tulburare \u00een psihologie e rezultatul traumei. Este un fel de strategie de supravie\u0163uire. De pild\u0103 adic\u0163ia, adic\u0163ia de droguri, de alcool, ori vreun fel de acting-out, sau copiii diagnostica\u0163i cu ADHD, sau depresia \u2013 depresia este o strategie de supravie\u0163uire prin a renun\u0163a, a ceda, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 g\u0103se\u015fti noi strategii de supravie\u0163uire. Sau psihozele, schizofrenia \u2013 ca strategie de a te evita pe tine \u00eensu\u0163i, de a evita s\u0103 fii \u00een contact cu tine \u00eensu\u0163i. Ori borderline, care \u00een cele mai multe cazuri e consecin\u0163a abuzului sexual. Sau anorexia, care de asemenea este, \u00een cele mai multe cazuri, consecin\u0163a abuzului sexual, femeia care sufer\u0103 un abuz sexual elimin\u00e2ndu-\u015fi astfel corpul. \u015ei a\u015fa mai departe. Pentru orice tulburare psihic\u0103 cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 po\u0163i afla trauma din spatele acesteia.<\/p>\n
\nF.R.:<\/strong> Da. Nu m\u0103 mai concentrez prea mult pe constelarea traumei, \u00eentruc\u00e2t interesul meu se \u00eendreapt\u0103 acum c\u0103tre identitate, c\u0103tre a-i ajuta pe oameni s\u0103 \u00ee\u015fi dezvolte identitatea. Or, f\u0103c\u00e2nd aceasta, este necesar s\u0103 acord aten\u0163ie traumei, prin urmare am dezvoltat o metod\u0103 intitulat\u0103 explorarea inten\u0163iei mele. Ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 am o inten\u0163ie, iar aceast\u0103 inten\u0163ie este, poate: Am nevoie s\u0103 simt emo\u0163ie \u00een corp. \u015ei, cu aceast\u0103 inten\u0163ie, luat\u0103 cuv\u00e2nt cu cuv\u00e2nt, ajungem la a reprezenta fiecare cuv\u00e2nt printr-o persoan\u0103 dintr-un grup. Iar persoana din grup intr\u0103 \u00eentr-o rezonan\u0163\u0103 cu acest cuv\u00e2nt \u015fi, \u00een acest fel, po\u0163i afla \u00een cele din urm\u0103 ce se afl\u0103 \u00een interior. Odat\u0103 cu aceast\u0103 metod\u0103 aflu ceea ce vine din\u0103untru \u00een afar\u0103. Ceea ce se afl\u0103 \u00een interiorul nostru, ori structura noastr\u0103 psihic\u0103, putem aduce \u00een afar\u0103, \u015fi putem vedea, putem intra \u00een rezonan\u0163\u0103 cu aceasta \u2013 \u015fi o putem schimba. Dac\u0103 intr\u0103m \u00een rezonan\u0163\u0103, aceast\u0103 schimbare se poate produce. \u015ei poate ap\u0103rea ceva nou, creativ.<\/p>\n
\nF.R.:<\/strong> Poate referitor la \u00eentrebarea despre trauma cumulativ\u0103: o traum\u0103 care ar lua na\u015ftere dintr-o acumulare de evenimente stresante care, acumulate, ar fi prea mult pentru o persoan\u0103: nu e ceva ce \u00ee\u015fi afl\u0103 loc \u00een experien\u0163a mea. Nu cred a\u015fa de mult \u00een acest concept.<\/p>\n
\nF.R.:<\/strong> Da, \u00een\u0163eleg. Pentru mine trauma este rezultatul unui singur eveniment \u2013 de pild\u0103 al unui accident ori al unui atentat la via\u0163a ta, sau al rela\u0163iilor traumatizante permanente. Al rela\u0163iilor care te traumatizeaz\u0103 permanent ori care te for\u0163eaz\u0103 s\u0103 te clivezi \u015fi s\u0103 r\u0103m\u00e2i clivat a\u015fa \u00eenc\u00e2t s\u0103 continui rela\u0163ia. Iat\u0103 cum v\u0103d eu lucrurile.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"