{"id":24986,"date":"2015-11-13T00:23:09","date_gmt":"2015-11-12T22:23:09","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24986"},"modified":"2015-11-13T00:23:09","modified_gmt":"2015-11-12T22:23:09","slug":"traditie-si-noutate-in-artele-textile","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/traditie-si-noutate-in-artele-textile\/","title":{"rendered":"Tradi\u0163ie \u015fi noutate \u00een artele textile"},"content":{"rendered":"

Din genera\u0163ia de arti\u015fti vizuali forma\u0163i \u00een deceniul nou\u0103 al secolului trecut la Academia de Arte din Bucure\u015fti se distinge ca personalitate aparte, dar \u015fi printr-o remarcabil\u0103 activitate artistic\u0103, pedagogic\u0103 \u015fi de cercetare, Anna Maria Orban, absolvent\u0103 \u00een 1996 a sec\u0163iei de Arte Textile, \u00een prezent lector univ. dr. \u00een cadrul aceleia\u015fi institu\u0163ii, redenumite Universitatea Na\u0163ional\u0103 de Arte, la Departamentul de Arte Textile, Facultatea de Arte Decorative \u015fi Design.
\nR\u00e2ndurile ce vor urma sunt prilejuite mai ales de un eveniment special din biografia artistei. Cu pu\u0163in timp \u00een urm\u0103, \u00een cadrul unei expozi\u0163ii prestigioase, Trienala Interna\u0163ional\u0103 de Arte Textile de la Szombathely\/ Ungaria, aflat\u0103 \u00een 2015 la a cincea edi\u0163ie, Annei Maria Orban i s-a decernat premiul Trienalei, la categoria \u201eSteag\u201d, una dintre cele cinci sec\u0163iuni ale salonului. Desigur, nu e primul premiu din cariera sa \u015fi, cu siguran\u0163\u0103, nici ultimul, dar un astfel de eveniment reprezint\u0103, totodat\u0103, un bun prilej de recapitulare a etapelor parcurse, a realiz\u0103rilor ob\u0163inute, ca pas premerg\u0103tor unei noi etape. \u015ei ce se poate spune f\u0103r\u0103 nici o umbr\u0103 de \u00eendoial\u0103 despre Anna Maria Orban este c\u0103 n-a stat niciodat\u0103 pe loc, nu s-a compl\u0103cut \u00een autosuficien\u0163\u0103 ci, cu un spirit viu \u015fi iscoditor, a \u00eencercat s\u0103 cunoasc\u0103 c\u00e2t mai mult \u015fi s\u0103 se perfec\u0163ioneze continuu. Mai exist\u0103 o dimensiune a personalit\u0103\u0163ii artistei ce merit\u0103 s\u0103 fie consemnat\u0103. Niciodat\u0103 nu s-a preocupat doar de sine. Genera\u0163ii \u00eentregi de studen\u0163i au fost formate de ea, \u00een sensul deplin al termenului. Anna Maria Orban se num\u0103r\u0103 printre foarte pu\u0163inii pedagogi arti\u015fti de pe la noi care nu se consider\u0103 \u00eentr-o permanent\u0103 concuren\u0163\u0103 cu discipolii. Dimpotriv\u0103, cu o generozitate remarcabil\u0103, ea \u015fi-a \u00eendrumat p\u00e2n\u0103 acum studen\u0163ii nu doar \u00eentre pere\u0163ii atelierului, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103, din p\u0103cate, cel mai adesea, ci mai ales dincolo de ace\u015ftia, fiindc\u0103 menirea artistului este s\u0103 comunice prin crea\u0163ia sa cu publicul spectator, iar aceasta este, \u00een sine, o \u015ftiin\u0163\u0103 care se deprinde.
\nCa s\u0103-\u015fi c\u0103l\u0103uzeasc\u0103 studen\u0163ii prin universul complex al artelor vizuale contemporane, Anna Maria Orban \u00eencearc\u0103 s\u0103 fie la curent, \u00een permanen\u0163\u0103, cu tot ce este nou ca instrument de lucru, ca tehic\u0103 \u015fi tehnologie, dar \u015fi ca informa\u0163ie. Noile media care sunt ast\u0103zi la \u00eendem\u00e2na artistului vizual coexist\u0103 cu mijloacele clasice de expresie \u00een demersul pedagogic al Annei Maria Orban, dar \u015fi \u00een crea\u0163ia personal\u0103. \u00cen \u00eentreaga activitate de p\u00e2n\u0103 \u00een prezent a artistei decoratoare se distinge \u015fi accentul pus asupra bagajului cultural pe care trebuie s\u0103 \u00eel de\u0163in\u0103 orice creator serios, indiferent de domeniul de activitate. Nu putem s\u0103 nu remarc\u0103m interesul s\u0103u constant pentru cunoa\u015fterea tradi\u0163iei \u015fi deprinderea tehnicilor specifice \u00een domeniul artelor textile, \u00een studiile dedicate domeniului (Anna Maria Orban a sus\u0163inut o str\u0103lucit\u0103 tez\u0103 de doctorat cu titlul Tapiseria flamand\u0103 \u2013 studiu estetic asupra compozi\u0163iei \u015fi ornamenta\u0163iei), \u00een activitatea pedagogic\u0103 \u015fi \u00een propriile lucr\u0103ri. Pe de alt\u0103 parte, computerul, cu facilit\u0103\u0163ile oferite \u00een zilele noastre, constituie \u015fi el un instrument de lucru, adaptat cerin\u0163elor \u015fi exigen\u0163elor ob\u0163inerii unei crea\u0163ii vizuale conving\u0103toare din punct de vedere ideatic \u015fi estetic, un instrument de care artista se folose\u015fte cu discern\u0103m\u00e2nt.
\nO real\u0103 contribu\u0163ie o aduce Anna Maria Orban \u00een studierea \u015fi utilizarea genului numit Fiber Art \u015fi a formelor sale particulare de manifestare, precum textilul ambiental, tapiseria parietal\u0103, minitextilul sau wearable art (\u201earta purtabil\u0103\u201d). \u00cen acest sens, dup\u0103 ob\u0163inerea titului de doctor \u00een arte vizuale, Anna Maria Orban \u015fi-a continuat activitatea de cercetare, urm\u00e2nd, \u00eentre 2011-2013, \u015ecoala postdoctoral\u0103 a Academiei Rom\u00e2ne, \u00een cadrul proiectului Valorificarea identit\u0103\u0163ilor culturale \u00een procesele globale, cofinan\u0163at de Uniunea European\u0103 \u015fi Guvernul Rom\u00e2niei din Fondul Social European, prin Programul Opera\u0163ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. La finalul \u015fcolii postdoctorale, artista a publicat un proiect de cercetare \u015ftiin\u0163ific\u0103 individual\u0103 intitulat Amprente culturale \u00een arta fibrelor (Fiber Art).
\nActivitatea artistic\u0103 propriu-zis\u0103 a Annei Maria Orban se reflect\u0103 conving\u0103tor \u00een cele cinci expozi\u0163ii personale din Rom\u00e2nia \u015fi de peste grani\u0163e deschise p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, \u00een numeroasele particip\u0103ri la expozi\u0163ii de grup, la saloane na\u0163ionale \u015fi interna\u0163ionale, dar \u015fi \u00een premiile ob\u0163inute fie pentru arte textile (Premiul I al Trienalei de Tapiserie, Uniunea Arti\u015ftilor Plastici din Rom\u00e2nia, \u00een 1998), fie pentru ilustra\u0163ie de carte (Premiul National pentru Carte bibliofil\u0103 \u2013 ilustra\u0163ie, Emil Botta, Nu c\u0103lca\u0163i florile, \u00een 2003) sau gravur\u0103 (Diploma de onoare a juriului, Bienala Interna\u0163ional\u0103 de gravur\u0103 \u201eIosif Iser\u201d, \u00een 2009). De asemenea, \u00een anul 2011, artista a primit Premiul de excelen\u0163\u0103 pentru anul 2010 al Funda\u0163iei Na\u0163ionale pentru \u015etiin\u0163\u0103 \u015fi Art\u0103.
\nCrea\u0163ia Annei Maria Orban abordeaz\u0103, a\u015fadar, mai multe genuri, mai multe tipuri de exprimare, preocuparea fa\u0163\u0103 de artele textile r\u0103m\u00e2n\u00e2nd, totu\u015fi, predominant\u0103. Ca artist\u0103 a secolului XXI ce se folose\u015fte de toate mediile, ea propune spre receptare lucr\u0103ri care cu adev\u0103rat pot fi considerate, din punct de vedere al tehnicii de execu\u0163ie, mixed media. Cu un accent special acordat decorativului, ancorat \u00een sugestiile venite din feluritele tradi\u0163ii care au traversat epocile p\u00e2n\u0103 \u00een contemporaneitate, lucr\u0103rile Annei Maria Orban sunt, pe de o parte, citate preluate \u00een spirit postmodern, pe de alt\u0103 parte structuri vizuale profund originale ce incit\u0103 la reinterpret\u0103ri \u015fi revalorific\u0103ri ale mo\u015ftenirii tradi\u0163ei \u00een artele textile. Compozi\u0163iile sale pe felurite suporturi, de la cele clasice la cele contemporane, poart\u0103 amprenta unei viziuni personale, acum u\u015for de recunoscut prin luxurian\u0163a detaliului, elegan\u0163a arabescului \u015fi cromatica bine controlat\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 provoace privirea, dar \u00een acela\u015fi timp s\u0103-\u015fi suscite, \u015fi din punct de vedere intelectual, receptorii.
\nVoi \u00eencheia asum\u00e2ndu-mi deplin afirma\u0163ia c\u0103 tipul de abordare artistic\u0103 al Annei Maria Orban poate avea cu adev\u0103rat preten\u0163ia nout\u0103\u0163ii, fiindc\u0103, \u00een cele din urm\u0103, pun\u00e2nd \u00eentr-un dialog continuu tradi\u0163ia cu postmodernitatea, artista creeaz\u0103 noi structuri vizuale ce valorific\u0103 fondul tehnic \u015fi cultural al trecutului \u00een forme care apar\u0163in cu acuitate prezentului.<\/p>\n

\"textile\"<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Din genera\u0163ia de arti\u015fti vizuali forma\u0163i \u00een deceniul nou\u0103 al secolului trecut la Academia de Arte din Bucure\u015fti se distinge ca personalitate aparte, dar \u015fi printr-o remarcabil\u0103 activitate artistic\u0103, pedagogic\u0103 \u015fi de cercetare, Anna Maria Orban, absolvent\u0103 \u00een 1996 a sec\u0163iei de Arte Textile, \u00een prezent lector univ. dr. \u00een cadrul aceleia\u015fi institu\u0163ii, redenumite Universitatea… Cite\u0219te mai mult »Tradi\u0163ie \u015fi noutate \u00een artele textile<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11317],"tags":[8055],"class_list":["post-24986","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-vizuala","tag-arte-textile"],"views":3584,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24986","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24986"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24986\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24988,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24986\/revisions\/24988"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24986"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24986"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24986"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}