\u00cen presa b\u0103n\u0103\u0163ean\u0103 \u015fi transilv\u0103nean\u0103 de la \u00eenceputul anilor \u201820 ai secolului XX, Lucian Blaga a publicat relativ multe contribu\u0163ii filosofico-estetico-cultural-folclorice, \u00een care, chiar \u015fi mi\u015fc\u0103rile de avangard\u0103 apusene, pe care le prezenta cu g\u00e2ndul de a le \u00eencet\u0103\u0163eni la noi, erau puse \u00een leg\u0103tur\u0103 cu str\u0103vechile noastre tradi\u0163ii spirituale populare.
\nAvem \u00een vedere, de pild\u0103, pledoaria \u00een favoarea teatrului nou din articolul cu acela\u015fi titlu, ap\u0103rut \u00een Cuv\u00e2ntul, II, nr. 279, 10 octombrie 1925. \u201eM\u00e2na\u0163i, cu alte cuvinte de acela\u015fi elan inovator \u2013 scria el \u2013 unii vor s\u0103 spiritualizeze via\u0163a, al\u0163ii tind s\u0103 redea esen\u0163ialul acesteia, unii vor s\u0103 arate dinamica ideilor forte, al\u0163ii \u00eentruchipeaz\u0103 problematica complex\u0103 a timpului. To\u0163i ace\u015fti fii ai vremii au \u00eens\u0103 o \u00eenclinare comun\u0103: fuga de realitate\u2026 Acest nou fel de a \u00een\u0163elege teatrul, se \u00eencearc\u0103, desigur cu adapt\u0103ri la nevoile noastre de la o vreme \u015fi la noi. \u015ei r\u0103m\u00e2ne de v\u0103zut dac\u0103 nu cumva la noi acest teatru se \u00eencearc\u0103 cu mai mult\u0103 \u00eendrept\u0103\u0163ire dec\u00e2t aiurea. \u00cen arta noastr\u0103 \u2013 fuga de realitate e mai veche dec\u00e2t la ceilal\u0163i. N-a fost vechea noastr\u0103 art\u0103 bizantin\u0103 o art\u0103 de extaz? Nu e arta noastr\u0103 popular\u0103 \u015fi ast\u0103zi \u00eenc\u0103 o art\u0103 care \u00eenlocuie\u015fte detaliul cu abstractul? ?\u0103ranul stilizeaz\u0103 la fiecare pas. C\u00e2nd \u00ee\u015fi picteaz\u0103 icoanele pe sticl\u0103 sau lemn. C\u00e2nd \u00ee\u015fi \u0163ese scoar\u0163ele. C\u00e2nd \u00ee\u015fi cl\u0103de\u015fte bisericile. \u015ei ce e mai surprinz\u0103tor \u2013 c\u00e2nd \u00ee\u015fi joac\u0103 singurul s\u0103u teatru: misterul celor trei crai de la r\u0103s\u0103rit.\u201c
\nDac\u0103 \u00een articolele de tipul acestora se sugera doar posibilitatea succesului \u2013 dat\u0103 fiind consonan\u0163a noilor mi\u015fc\u0103ri cu substratul arhaic al culturii populare, pus nea\u015fteptat \u00een eviden\u0163\u0103 dintr-o perspectiv\u0103 at\u00e2t de paradoxal\u0103 \u2013 \u00een alte cazuri, destule, filosoful, constat\u00e2nd lipsa unor cercet\u0103ri de specialitate \u00een domeniile care-l interesau \u2013 magia de exemplu \u2013 le cerea cu st\u0103ruin\u0163\u0103, pentru ca prin ele s\u0103 fie pus \u00een valoare bogatul nostru fond de credin\u0163e, ritualuri \u015fi practici.
\nDesigur, din ceea ce cuno\u015ftea din copil\u0103rie, din satul natal, poetul depunea m\u0103rturie despre unele practici similare, ajunse p\u00e2n\u0103 la noi, generate de \u201eg\u00e2ndirea primitiv\u0103\u201c: \u201ePrimitivul \u2013 scria el, \u00een articolul Art\u0103 \u015fi magie (Z\u0103ri \u015fi etape, 1968) \u2013 c\u00e2nd vrea s\u0103 st\u00e2rneasc\u0103 ploaie, o imit\u0103 trec\u00e2nd apa printr-un ciur. Acest obicei magic \u00eel mai g\u0103sim \u015fi ast\u0103zi la \u0163\u0103ranii no\u015ftri\u201c. Sau: \u201eArta ar fi, deci, la origine, o simpl\u0103 tehnic\u0103 magic\u0103. \u00cent\u00e2iele poezii au fost formule vr\u0103jitore\u015fti. Babele noastre mai cultiv\u0103 \u015fi ast\u0103zi acest fel de poezie: desc\u00e2ntecele. Formulele desc\u00e2ntecului, hieratic \u00een\u0163epenite, nu inten\u0163ioneaz\u0103, desigur, nici o \u00eenc\u00e2ntare artistic\u0103. Desc\u00e2ntecele sunt, totu\u015fi, pline de poezie\u201c.
\n\u00cen sf\u00e2r\u015fit, evoca d\u0103ruirea unor m\u00e2ini de metal pre\u0163ios icoanelor Maicii Domnului spre a se lecui: \u201eStr\u0103mo\u015fii no\u015ftri care d\u0103ruiau m\u00e2ini de metal rar Maicii Preciste, pentru ca s\u0103 se vindece de-o boal\u0103, credeau \u00eenc\u0103 \u00eentr-o influen\u0163\u0103 magic\u0103 a icoanelor\u201c.
\nDar se vede c\u0103 \u00eei lipsea informa\u0163ia ampl\u0103 asupra \u00eentregului fenomen rom\u00e2nesc. De aceea \u00ee\u015fi \u00eencheia articolul men\u0163ionat cu o cerin\u0163\u0103 aproape imperativ\u0103 adresat\u0103 speciali\u015ftilor: \u201eEtnografii, psihologii, filologii ar trebui s\u0103 scrie o carte despre magismul poporului nostru. Un studiu am\u0103nun\u0163it se impune. C\u00e2te obiceiuri, c\u00e2te cuvinte, c\u00e2te expresii, c\u00e2te pove\u015fti, c\u00e2te jocuri mai p\u0103streaz\u0103 \u00eenc\u0103, \u00een ele, urme de concep\u0163ii magice despre rosturile lumii \u015fi ale omului?! \u00centr-un timp c\u00e2nd ciobanul nostru mai \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi vindece \u00eencheieturile anchilozate d\u0103ruind cut\u0103rui sf\u00e2nt o m\u00e2n\u0103 frumos \u00eempodobit\u0103, informa\u0163iile se pot culege de-a dreptul la izvor. Problema \u00ee\u015fi are ispitele ei. Poate se g\u0103se\u015fte vreun t\u00e2n\u0103r \u00eendr\u0103zne\u0163 s\u0103 ia aceast\u0103 lupt\u0103 cu zeii subterani\u201c.
\n\u201eUn t\u00e2n\u0103r \u00eendr\u0103zne\u0163\u201c chiar s-a prezentat \u2013 Gh. Pavelescu \u2013 \u015fi a preg\u0103tit, \u00een anul 1939-1940, sub \u00eendrumarea Profesorului, teza de licen\u0163\u0103 intitulat\u0103 Vraje \u015fi metaforism, din care \u201ea prezentat la seminar c\u00e2teva capitole\u201c (Gh. Pavelescu, Lucian Blaga. Evoc\u0103ri \u015fi interpret\u0103ri, Editura Universit\u0103\u0163ii \u201eLucian Blaga\u201c din Sibiu, 2003, p.132). Pe baza unor noi cercet\u0103ri, lucrarea a fost prezentat\u0103, \u00een 1942, lui Lucian Blaga, ca tez\u0103 de doctorat, \u015fi s-a publicat sub titlul Mana \u00een folclorul rom\u00e2nesc (1944).
\n\u00cen afara materialelor extrase din culegerile anterioare, studentul pe atunci Gh. Pavelescu a efectuat, \u00een vara anului 1939, \u015fi \u00een anii urm\u0103tori, cercet\u0103ri personale \u00een Mun\u0163ii Apuseni \u015fi l-a adus la seminar pe \u201eciobanul Dumitru Dobrota din Poiana Sibiului\u201c s\u0103 relateze \u00een fa\u0163a lui Lucian Blaga \u015fi a studen\u0163ilor s\u0103i \u201edespre credin\u0163a \u00een man\u0103\u201c. \u201eBlaga era interesat \u00een primul r\u00e2nd de suportul material al teoriilor sale \u015fi mai ales de viabilitatea folclorului magic \u00een contemporaneitate\u201c (I. Opri\u015fan, Lucian Blaga printre contemporani, Editura Saeculum\/ Editura Vestala, Bucure\u015fti, 1995, p. 441).
\nDin c\u00e2te m\u0103rturisea Gh. Pavelescu, atmosfera creat\u0103 de cioban \u00een cadrul seminarului a fost extraordinar\u0103: \u201eN-a fost nevoie de o introducere prea lung\u0103, pentru ca s\u0103 deruleze \u00een fa\u0163a studen\u0163ilor \u015fi profesorului o serie de povestiri fantastice, brodate pe tema manei. Expunerea era viu colorat\u0103, adesea cu expresii verbale de un naturalism violent, care \u015focau probabil urechile auditorului, mai ales feminin. Dar odat\u0103 declan\u015fat\u0103 povestirea, nu se mai putea interveni. Naratorul p\u0103rea c\u0103 se angajeaz\u0103 cu toat\u0103 fiin\u0163a sa \u00een lupt\u0103 cu for\u0163ele oculte ale vr\u0103jitoriei. Blaga, a\u015fezat la catedr\u0103, asculta atent, parc\u0103 fascinat de ceea ce auzea. Dar n-a pus nici o \u00eentrebare \u015fi nu a comentat cu participan\u0163ii la cele relatate cu at\u00e2ta convingere de informator\u201c.
\nAlt\u0103dat\u0103, \u00een iarna anului 1944, Gh. Pavelescu a adus la seminarul lui Blaga un \u201erapsod popular din Gura R\u00e2ului, Ion Hanzu, \u00een v\u00e2rst\u0103 cam de 50 de ani. Ascult\u00e2nd o parte din crea\u0163iile originale \u00een stil popular ale lui Ion Hanzu, Lucian Blaga mi-a spus dup\u0103 \u015fedin\u0163\u0103: \u00ab\u00centr-adev\u0103r, se vede c\u0103 are un talent deosebit de a versifica\u00bb\u201c.
\nTot \u00een aceea\u015fi perioad\u0103, scriind frumoasele considera\u0163ii pe marginea c\u0103r\u0163ii lui Anton Pann, Povestea vorbei (Studiul proverbului, Cuv\u00e2ntul, II, nr. 188, 25 iunie 1925), reluate ulterior, \u00een Spa\u0163iul mioritic, Lucian Blaga releva \u00een final \u2013 evident ca un \u00eendemn: \u201e\u00cenc\u0103 nu s-a scris un studiu serios despre proverbul rom\u00e2nesc, un studiu la \u00een\u0103l\u0163imea mijloacelor de investiga\u0163ie \u015fi de determinare de ast\u0103zi, care s\u0103 arate fizionomia schimb\u0103cioas\u0103 \u015fi totu\u015fi aceea\u015fi a acestui pestri\u0163 \u015fi sc\u00e2nteietor proverb, \u00een compara\u0163ie cu cel de aiurea. Proverbul rom\u00e2nesc are, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, o fizionomie a sa, un stil dintr-o bucat\u0103, o \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare de-o remarcabil\u0103 consecven\u0163\u0103 l\u0103untric\u0103. De la un asemenea studiu a\u015ftept\u0103m \u015fi cea mai organic\u0103 psihologie a g\u00e2ndirii populare rom\u00e2ne\u015fti\u201c.
\nSau, comb\u0103t\u00e2nd, practica curent\u0103 \u00een epoc\u0103 a \u201eutiliz\u0103rii con\u015ftiente \u015fi programatice a unor elemente de cultur\u0103 exterioar\u0103, de natur\u0103 etnografic\u0103\u201c, ne\u0163in\u00e2nd cont c\u0103 \u201ena\u0163ionalitatea unei opere e\u2026 fatalitate\u201c \u2013 filosoful \u00ee\u015fi \u00eencheia articolul Etnografie \u015fi art\u0103 (Cuv\u00e2ntul, II, nr. 311, 18 noiembrie 1925, p.1) cu urm\u0103toarele \u00eendemnuri, ce au marcat o direc\u0163ie \u00een perioada interbelic\u0103: \u201eLucrurile acestea trebuie spuse \u015fi repetate la fiecare pas, deoarece tocmai \u00een timpul din urm\u0103 a sporit \u00eengrijor\u0103tor num\u0103rul acelora, care, \u00een numele unui tradi\u0163ionalism r\u0103u \u00een\u0163eles, fac exces de etnografie artistic\u0103\u201c.
\nUn alt imperativ al cercet\u0103rilor e sugerat de unul dintre aforismele l\u0103sate \u00een manuscrisul Din duhul eresului, publicat \u00een volumul Elanul insulei (1977): \u201e\u00cen orice limb\u0103 exist\u0103 o metafizic\u0103 implicit\u0103. Lingvi\u015ftilor le incumb\u0103 datoria de a scoate la iveal\u0103 aceast\u0103 metafizic\u0103. Mai mult dec\u00e2t s-a f\u0103cut \u00een trecut \u015fi cu aparatur\u0103 de alt\u0103 fine\u0163e\u201c.
\n\u00cens\u0103, programul de cea mai ampl\u0103 anvergur\u0103 avea s\u0103 fie formulat de autor \u00een finalul discursului de recep\u0163ie Elogiul satului rom\u00e2nesc, sus\u0163inut \u00een fa\u0163a corpului de elit\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103 al \u0163\u0103rii, de fa\u0163\u0103 fiind \u00eensu\u015fi regele Carol al II-lea.
\nAfirm\u00e2nd concluziv c\u0103 \u201ematca stilistic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 este o realitate, o realitate sufleteasc\u0103 de necontestat\u201c, c\u0103 ea ne d\u0103 dreptul s\u0103 privim \u201eca nici unul din popoarele \u00eenconjur\u0103toare\u201c, \u201ecu m\u00e2ndrie de binecuv\u00e2nta\u0163i st\u0103p\u00e2ni asupra acestui incomparabil \u015fi inalienabil patrimoniu\u201c, Lucian Blaga sugera un \u00eentreg program de \u00een\u0103l\u0163are a culturii majore rom\u00e2ne\u015fti pe noi culmi, pornind semnificativ, tocmai de la r\u0103d\u0103cinile arhaic folclorice. \u201eMatricea stilistic\u0103 popular\u0103, \u015fi cele \u00eenf\u0103ptuite sub auspiciile ei, indic\u0103 posibilit\u0103\u0163ile felurite ale viitoarei noastre culturi majore: (1) s\u0103 ridic\u0103m cu o octav\u0103 mai sus torentul de lirism, ce curge unduitor \u00een imnul mioritic, al mor\u0163ii, (2) s\u0103 subliniem \u015fi s\u0103 monumentaliz\u0103m \u00een \u00eenchipuire aspectul bisericilor de lemn din Maramure\u015f sau din Bihor, sau al caselor \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti din \u0162ara Oa\u015fului, (3) s\u0103 prelungim \u00een mari proiec\u0163iuni metafizice viziunea cuprins\u0103 \u00een aceste versuri populare: \u00abFoaie verde, gr\u00e2u m\u0103runt,\/ C\u00e2te flori sunt pe p\u0103m\u00e2nt\/ Toate merg la jur\u0103m\u00e2nt\/ Numai spicul gr\u00e2ului\/ \u015ei cu vi\u0163a vinului\/ \u015ei cu lemnul Domnului\/ Zboar\u0103-n naltul cerului\/ Stau \u00een poarta raiului\/ \u015ei judec\u0103 florile\/ Unde li-s miroasele.\u00bb
\nAsemenea opera\u0163ii sunt destinate s\u0103 ne dea presentimentul just al viitoarelor noastre posibilit\u0103\u0163i de cultur\u0103 major\u0103\u201c.
\nDac\u0103 ad\u0103ug\u0103m la cele c\u00e2teva proiecte cerute de poet \u015fi \u201eimpulsul sigur al unei idei care s\u0103 str\u0103bat\u0103 toate preocup\u0103rile noastre suflete\u015fti\u201c (Ideale culturale, Voin\u0163a, I, nr.87, 11 dec. 1920, p.1), obligativitatea cre\u0103rii de biblioteci \u00een toate satele \u0163\u0103rii, concomitent cu educarea poporului cum \u015fi ce s\u0103 citeasc\u0103 (Biblioteci s\u0103te\u015fti, Patria, IV, nr. 79, 11 aprilie 1922, p. 2), constituirea sentimentului de pre\u0163uire unanim\u0103 a crea\u0163iei scriitorilor \u015fi a amintirii lor, al\u0103turi de aprecierea \u201esfin\u0163eniei ruinelor noastre\u201c, valorificarea patrimoniului artistic str\u0103vechi prin expozi\u0163ii s\u0103rb\u0103tore\u015fti, \u00een care \u201etotul e spiritualizat\u201c \u015fi \u201eurechea mai ascu\u0163it\u0103 aude aevea sf\u00e2r\u00e2itul suveicilor str\u0103mo\u015fe\u015fti prin veacuri\u201c (O expozi\u0163ie, Patria, V, nr. 73, 5 aprilie 1923, p. 1), etc. etc., \u00een\u0163elegem c\u00e2t de profund dorea scriitorul, nu numai prin exemplul crea\u0163iei personale, ci \u015fi prin sugestii de cea mai divers\u0103 factur\u0103, s\u0103 dea o alt\u0103 alur\u0103 calitativ-valoric\u0103 ansamblului culturii noastre majore.
\n\u00cen pofida milit\u0103rii a\u015fa de vibrante pentru pre\u0163uirea valorilor arhaice, scriitorul \u0163inea s\u0103 precizeze \u00een discursul de recep\u0163ie de la Academie c\u0103 \u201eelogiul satului rom\u00e2nesc\u201c nu trebuie s\u0103 \u201efie \u00een\u0163eles ca un \u00eendemn de ata\u015fare definitiv\u0103 la folclor \u015fi ca \u00eendrumare necondi\u0163ionat\u0103 spre rosturi s\u0103te\u015fti\u201c.
\n\u201eCultura major\u0103 \u2013 rostea el \u2013 nu repet\u0103 cultura minor\u0103, ci o sublimeaz\u0103, nu o m\u0103run\u0163e\u015fte \u00een chip mecanic \u015fi virtuos, ci o monumentalizeaz\u0103 potrivit unor vii forme, accente \u015fi orizonturi l\u0103untrice\u201c… \u201eApropiindu-ne de cultura popular\u0103 trebuie s\u0103 ne \u00eensufle\u0163im mai mult de elanul ei stilistic interior, viu \u015fi activ, dec\u00e2t de \u00eentruchip\u0103ri ca atare. Nu cultura minor\u0103 d\u0103 na\u015ftere culturii majore, ci am\u00e2ndou\u0103 sunt produse de una \u015fi aceea\u015fi matrice stilistic\u0103. S\u0103 iubim \u015fi s\u0103 admir\u0103m cultura popular\u0103, dar mai presus de toate s\u0103 lu\u0103m contactul, dac\u0103 se poate, cu centrul ei generator, binecuv\u00e2ntat \u015fi rodnic ca stratul mumelor\u201c.
\nSunt numai c\u00e2teva dintre sugestiile pe care Lucian Blaga le dorea materializate spre binele culturii \u015fi al vie\u0163ii spirituale rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen presa b\u0103n\u0103\u0163ean\u0103 \u015fi transilv\u0103nean\u0103 de la \u00eenceputul anilor \u201820 ai secolului XX, Lucian Blaga a publicat relativ multe contribu\u0163ii filosofico-estetico-cultural-folclorice, \u00een care, chiar \u015fi mi\u015fc\u0103rile de avangard\u0103 apusene, pe care le prezenta cu g\u00e2ndul de a le \u00eencet\u0103\u0163eni la noi, erau puse \u00een leg\u0103tur\u0103 cu str\u0103vechile noastre tradi\u0163ii spirituale populare. Avem \u00een vedere, de… Cite\u0219te mai mult »Sugestii \u015fi proiecte pentru cultura na\u0163ional\u0103 formulate de Lucian Blaga<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[8],"tags":[],"class_list":["post-24975","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara"],"views":1198,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24975","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24975"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24975\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24976,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24975\/revisions\/24976"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24975"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24975"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24975"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}