{"id":24973,"date":"2015-11-13T00:04:30","date_gmt":"2015-11-12T22:04:30","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24973"},"modified":"2015-11-13T00:04:30","modified_gmt":"2015-11-12T22:04:30","slug":"un-intelectual-lucid","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/un-intelectual-lucid\/","title":{"rendered":"Un intelectual lucid"},"content":{"rendered":"

Dumitru Micu, Studii, eseuri, articole I. Microsinteze \u015fi micromonografii<\/em>, Editura Muzeul Literaturii Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 2015<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

La cei 87 de ani ai s\u0103i \u00eenving\u00e2ndu-\u015fi cu brio problemele de s\u0103n\u0103tate, ca mai noi to\u0163i de v\u00e2rste apropiate, Dumitru Micu \u00ee\u015fi \u0163ine \u00eenc\u0103 bine \u00een m\u00e2n\u0103 condeiul (totdeauna a scris cu cerneal\u0103, nu la ma\u015fina de scris), oferindu-ne acum acest volum de 600 de pagini, compus din microsinteze \u015fi micromonografii. Nu \u015ftiu a c\u00e2ta carte este, oricum marile dic\u0163ionare de specialitate i-au enumerat, p\u00e2n\u0103 \u00een 2002, peste 40 de volume: critic\u0103, istorie literar\u0103, eseuri, evoc\u0103ri, proz\u0103, poezie. Unele le-a scris la \u00eendemnul meu de editor pasager \u015fi cel mai vechi \u015fi apropiat prieten al s\u0103u, \u00eenc\u0103 din anul universitar clujean 1948-1949. De aceea, poate, \u015fi aceast\u0103 trist\u0103 dedica\u0163ie de pe cartea recent\u0103: \u201eLui Ion Brad, la aproape sf\u00e2r\u015fitul traseului nostru existen\u0163ial, aceast\u0103 ultim\u0103 carte a mea, cu sim\u0163\u0103minte ginga\u015fe\u201c.
\nDa, un b\u0103rbat, un intelectual lucid toat\u0103 via\u0163a, a r\u0103mas un mare sentimental, cu suflet de copil. Trec\u00e2nd peste aceste note subiective \u015fi melancolice, s\u0103 poposim pe r\u00e2nd la cele 28 de capitole ale volumului, cu care Muzeul Literaturii Rom\u00e2ne \u00ee\u015fi onoreaz\u0103, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, prezen\u0163a sa public\u0103. Note specifice ale simbolismului rom\u00e2nesc debuteaz\u0103 \u00een acest fel: \u201eAp\u0103rut sub impulsul simbolismului francez, simbolismul rom\u00e2nesc nu a fost \u2013 cum poate ap\u0103rea unei priviri superficiale \u2013 o simpl\u0103 variant\u0103 a lui; el a avut un con\u0163inut \u015fi o evolu\u0163ie proprii \u015fi a jucat \u00een istoria literar\u0103 un rol ce nu poate fi \u00een\u0163eles f\u0103r\u0103 cercetarea curentului \u00een specificitatea lui na\u0163ional\u0103\u201c. Interesante, deci, toate argumentele \u015fi citatele din istoria noastr\u0103 literar\u0103, cu numele care au ilustrat acest rodnic curent artistic.
\nFoarte interesant este de asemenea capitolul De la simbolism la expresionism.
\nO istorie a literaturii rom\u00e2ne se refer\u0103 la discu\u0163ia pro \u015fi contra analizelor din aceast\u0103 carte a lui Ion Negoi\u0163escu, el \u00eensu\u015fi o figur\u0103 contradictorie \u00een peisajul nostru cultural de la sf\u00e2r\u015fitul secolului trecut \u015fi cel prezent.
\nVast \u015fi plin de tot interesul ne apare capitolul Literatura rom\u00e2n\u0103 \u00een Transilvania nordic\u0103 (1940-1944) cu acest ap\u0103s\u0103tor tablou de \u00eenceput: \u201eEfectul sceleratului dictat de la Viena \u00een sfera vie\u0163ii spirituale din teritoriul \u00eenstr\u0103inat poate fi asemuit cu o \u00eentunecare subit\u0103. Toate focarele de cultur\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 din Transilvania nordic\u0103 s-au stins numaidec\u00e2t, ca sub ac\u0163iunea unui cutremur \u00eenso\u0163it de eclipsa solar\u0103. Grup\u0103rile \u015fi periodicele na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor conlocuitoare n-au putut, de altfel, s\u0103 d\u0103inuiasc\u0103 nici ele, legal. Dar spiritualitatea rom\u00e2neasc\u0103 a fost lovit\u0103 deosebit de crunt. Rom\u00e2nii ajun\u015fi captivi pe propriile meleaguri au r\u0103mas f\u0103r\u0103 nici o revist\u0103, f\u0103r\u0103 nici un ziar. Singurele publica\u0163ii la care aveau acces erau proclama\u0163iile bilingve, lipite pe ziduri \u015fi por\u0163i, prin care ocupan\u0163ii \u00ee\u015fi anun\u0163au sinistra \u00abvictorie\u00bb. De nic\u0103ieri de altundeva nu le era adresat\u0103 slov\u0103 \u00een limba lor. C\u0103rturarii \u015fi me\u015fterii de cuv\u00e2nt rom\u00e2ni se retr\u0103seser\u0103, \u00een grab\u0103, dincolo de noua frontier\u0103, \u00eentr-o patrie mutilat\u0103. Niciun scriitor sau publicist de oarecare notorietate n-a r\u0103mas cu cei aproape un milion \u015fi jum\u0103tate de cona\u0163ionali abandona\u0163i \u00een voia sor\u0163ii de c\u0103tre fo\u015ftii c\u00e2rmuitori. O noapte ap\u0103s\u0103toare s-a l\u0103sat peste suflete, o \u00abnoapte groas\u0103\u00bb; o \u00abnoapte grea\u00bb, \u00eentocmai, ca \u00een apocaliptica viziune arghezian\u0103\u201c.
\nCa o not\u0103 special\u0103, remarc faptul c\u0103 \u00een acea perioad\u0103 a debutat literar, cu poezii, Dumitru Chi\u015f Micu \u015fi s-a afirmat ca poet \u015fi eseist \u00eenzestrat Francisc P\u0103curariu, viitorul prozator, memorialist \u015fi diplomat, predecesorul meu ca ambasador la Atena. Al\u0103turi de numele lor, o puzderie de poe\u0163i \u015fi prozatori ardeleni, mul\u0163i de factur\u0103 modest\u0103.
\nDup\u0103 cele 60 de pagini ale acestui capitol urmeaz\u0103 alte 60 consacrate unei teme esen\u0163iale, aflat\u0103 \u015fi acum \u00een aten\u0163ia unor anali\u015fti \u015fi istorici literari: Spre \u015fi sub realismul socialist, curent ideologic literar, c\u0103ruia i-am pl\u0103tit tribut, la \u00eenceputuri, \u015fi noi, cei care am debutat dup\u0103 1950.
\nLui Dumitru Micu, combatant pasager \u015fi el la \u00eenceputuri, nu-i scap\u0103 nici un titlu de revist\u0103, nici un autor, nici o carte \u015fi niciuna din dezbaterile care s-au manifestat, mai ales dup\u0103 scurtele iluzii de democra\u0163ie de dup\u0103 1944, c\u00e2nd \u0163ara a fost practic sub domina\u0163ia trupelor sovietice \u015fi a stalini\u015ftilor no\u015ftri de serviciu, cu nume ca R\u0103utu, Chi\u015finevschi, Moraru, \u015eelmaru, Novicov \u015fi al\u0163ii eiusdem farinae.
\nA\u015fadar, o lec\u0163ie de \u00eenalt\u0103 \u0163inut\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi obiectiv\u0103 pe care universitarul Dumitru Micu a predat-o genera\u0163iilor de studen\u0163i \u015fi ucenici ai s\u0103i, printre care numele celebru al lui Nicolae Manolescu, cel care, din p\u0103cate, i-a \u00eentors spatele, dup\u0103 ce au publicat \u00eempreun\u0103 c\u00e2teva c\u0103r\u0163i de sintez\u0103.
\nO lectur\u0103 interesant\u0103: Martin Opitz \u015fi \u201eZlatna\u201c lui, succedat\u0103 de alte manifest\u0103ri ale curiozit\u0103\u0163ii \u015fi aten\u0163iei lui Dumitru Micu de a se apleca asupra unor col\u0163uri \u015fi nume umbrite ale literaturii noastre: Ronetti-Roman \u00een con\u015ftiin\u0163a contemporanilor \u015fi a posterit\u0103\u0163ii; Corneliu Moldovanu; Alice C\u0103lug\u0103ru; I. M. Ra\u015fcu; D. Iacobescu; Damian St\u0103noiu; Mircea Damian; Al. Robot; Haralambie \u0162ugui. La fiecare dintre ace\u015ftia, D. Micu descoper\u0103 \u015fi citeaz\u0103 strofe sau fragmente care le ilustreaz\u0103 nu numai talentul, dar \u015fi participarea lor la via\u0163a literar\u0103 \u015fi la publicistica vremii. Capitole ca Fran\u00e7ois Mauriac sau Ivo Andric pun \u00een eviden\u0163\u0103 vasta cultur\u0103 a lui D. Micu.
\nDe un interes aparte sunt capitolele dedicate unor autori contemporani, printre care: Nina Cassian; Radu C\u00e2rneci; Ion Brad; Aurel R\u0103u; Marin Sorescu \u015fi bilingvul mai pu\u0163in cunoscut Christian W. Schenk.
\n\u00centr-adev\u0103r, fiecare dintre acestea, o adev\u0103rat\u0103 micromonografie, alc\u0103tuit\u0103 cu har de portretist \u015fi evocator, \u0163in\u00e2nd seama de apropierea lui D. Micu sau colaborarea cu ace\u015ftia \u00een peste 60 de ani de literatur\u0103.
\nDespre scrisul meu, aflat \u00een zigzaguri de genuri, \u00ee\u015fi aduce aminte \u00een stilul s\u0103u evocator: \u201eNu,\u2013 mi-am spus, \u00een articolul dedicat lui Ion Brad, la 8. XI. 1979, cu prilejul celei de a cincizecea aniversare a zilei sale de na\u015ftere \u2013 nu voi derula amintiri din studen\u0163ia noastr\u0103 clujean\u0103, nu voi evoca scene din c\u0103minul J\u00f3zsa B\u00e9la, nu o voi portretiza pe Margit N\u00e9ni, gazda noastr\u0103 de pe strada \u015eincai, nu voi reconstitui momente de la cenaclul filialei Uniunii Scriitorilor (\u00eentemeiat de Ioanichie Olteanu), la care veneau Miron Radu Paraschivescu, Baconsky, Felea, R\u0103u, Gurghianu, Andri\u0163oiu, nu voi etala situa\u0163ii din timpul \u00eenfriguratei noastre colabor\u0103ri la Lupta Ardealului, nici secven\u0163e ale \u00eent\u00e2lnirilor noastre cu Emil Isac. Am s\u0103 \u00eencerc, \u00een schimb, s\u0103 relev cititorului (sau s\u0103-i rede\u015ftept \u00een con\u015ftiin\u0163\u0103) figura spiritului lui Ion Brad, schi\u0163\u00e2nd drumul crea\u0163iei sale\u201c.
\nA\u015fadar, cum s\u0103 nu-i mul\u0163umesc eu, \u015fi \u00een numele cititorilor, pentru munca sa imens\u0103, cuprins\u0103 \u00een acest prim volum ca \u015fi \u00een acel urm\u0103tor, pe care \u00eel a\u015ftept\u0103m c\u00e2t mai cur\u00e2nd!<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dumitru Micu, Studii, eseuri, articole I. Microsinteze \u015fi micromonografii, Editura Muzeul Literaturii Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 2015 La cei 87 de ani ai s\u0103i \u00eenving\u00e2ndu-\u015fi cu brio problemele de s\u0103n\u0103tate, ca mai noi to\u0163i de v\u00e2rste apropiate, Dumitru Micu \u00ee\u015fi \u0163ine \u00eenc\u0103 bine \u00een m\u00e2n\u0103 condeiul (totdeauna a scris cu cerneal\u0103, nu la ma\u015fina de scris), oferindu-ne… Cite\u0219te mai mult »Un intelectual lucid<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[4670],"class_list":["post-24973","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-dumitru-micu"],"views":1573,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24973","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24973"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24973\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24974,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24973\/revisions\/24974"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24973"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24973"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24973"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}