La Cotnari, unde toamna e \u00eentotdeauna bogat\u0103 \u00een roade, s-a deschis muzeul literar Cezar Petrescu. Este al 13-lea memorial al Muzeului Na\u0163ional al Literaturii Rom\u00e2ne din Ia\u015fi. Celelalte sunt: Dosoftei \u00een zona Cur\u0163ii Domne\u015fti din capitala Moldovei, Creang\u0103 \u00een \u201emahalaua celest\u0103\u201c a \u0162ic\u0103ului (primul din Rom\u00e2nia, inaugurat cu mai bine de o jum\u0103tate de an \u00eenainte de Marea Unire), Eminescu \u00een parcul unde d\u0103inuie b\u0103tr\u00e2nul Tei, Sadoveanu \u00een faimoasa Cas\u0103 cu turn de la Copou, Vasile Pogor, sediul \u201eJunimii\u201c, acolo unde, spunea Nichita St\u0103nescu, Miori\u0163a s-a transformat \u00een Oda \u00een metru antic, Alecsandri la Mirce\u015fti, Negruzzi la Trife\u015fti, Top\u00e2rceanu pe vechea strad\u0103 Ralet, Otilia Cazimir \u00een cartierul unde s-a aflat \u015fi casa Teodorenilor, distrus\u0103 \u00een epoca marilor demol\u0103ri revolu\u0163ionare postdecembriste, Mihai Codreanu, \u00een eleganta Vil\u0103 Sonet, fosta proprietate a delicatului sonetist, vizavi de Bolta Rece, Nicolae Gane, \u00een imediata apropiere a Casei Pogor. \u015ei, \u00een fine, ceea ce a mai r\u0103mas din Muzeul Teatrului, unicul din Rom\u00e2nia, dup\u0103 ce cl\u0103direa acestuia, care a apar\u0163inut logof\u0103tului Alecsandri, ref\u0103cut\u0103 cu bani grei de la buget \u00een anii \u201970, a fost retrocedat\u0103 unui cet\u0103\u0163ean str\u0103in, iar valorosul muzeu a devenit o biat\u0103 colec\u0163ie ad\u0103postit\u0103 pe unde s-a putut. Se adaug\u0103 acum muzeul Cezar Petrescu de la Cotnari, comuna natal\u0103 a romancierului. Este valorificat astfel\u00a0 fondul documentar donat Muzeului Na\u0163ional al Literaturii Rom\u00e2ne din Ia\u015fi de Smaranda Chehata, sora scriitorului, compus din obiecte ce au apar\u0163inut lui Cezar Petrescu, inclusiv ma\u015fina de scris, fotografii, dintre care unele necunoscute p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, edi\u0163ii prime \u015fi traduceri din opera prolificului prozator \u00een mai multe limbi str\u0103ine, epistole, manuscrise, ziare \u015fi reviste la care scriitorul a colaborat sau pe care le-a condus, lucr\u0103ri de grafic\u0103 semnate de el etc.
\nEvenimentul mi-a amintit de un epistolar inedit Cezar Petrescu pe care Dumitru Vacariu \u015fi Lucian Vasiliu l-au publicat la Editura Junimea. Un volum de 200 de pagini ce cuprinde o parte din coresponden\u0163a intim\u0103 a scriitorului, donat\u0103 tot de Smaranda Chehata, \u201eun alter ego feminin al meu\u201c, cum o considera Cezar Petrescu. Soarta\u00a0 corpusurilor epistolare l\u0103sate \u00een urm\u0103 de oameni de seam\u0103, ca \u015fi a jurnalelor intime (\u201eeuri de refugiu\u201c, cum le define\u015fte Jacques Le Rider), dar care, de regul\u0103, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, devin extime, depinde \u00een posteritate de felurite \u00eemprejur\u0103ri, de discre\u0163ii sau indiscre\u0163ii \u2013 acestea din urm\u0103 fie inocente, fie vinovate ori, pur \u015fi simplu, necesare \u2013, nu o dat\u0103 \u00eens\u0103 de hazard. Cel mai adesea, un rol important \u00eel au rudele apropiate, care, dup\u0103 moartea autorului, \u00ee\u015fi iau dreptul de a hot\u0103r\u00ee, ele, dac\u0103, cum \u015fi c\u00e2nd trebuie dezv\u0103luite, donate unor institu\u0163ii sau date publicit\u0103\u0163ii. Mai ales so\u0163iile, \u00eentre care eternele veuves abusives, sunt cele care decid, uneori f\u0103r\u0103 a mai \u0163ine cont de dorin\u0163a celui \u00een cauz\u0103, fie ea \u015fi exprimat\u0103 ferm \u00eentr-un testament. Cercet\u0103torul, istoricul, biograful nu pot dec\u00e2t s\u0103 profite de asemenea scrieri \u2013 jurnale, coresponden\u0163\u0103 \u015fi alte documente inedite \u2013 menite s\u0103 lumineze, de cele mai multe ori, zone mai pu\u0163in sau deloc cunoscute \u015fi s\u0103 \u00eentregeasc\u0103 portretul unui scriitor. Este \u2013 pentru a da un exemplu \u2013 cazul lui Hemingway, care preciza \u00een testamentul s\u0103u: \u201eDorin\u0163a mea expres\u0103 este s\u0103 nu fie dat\u0103 publicit\u0103\u0163ii nici una din scrisorile mele\u201c. Dar ultima sa so\u0163ie, Mary, a autorizat la aproape dou\u0103 decenii de la moartea lui Hemingway, lecturarea, studierea, citarea, inclusiv reproducerea in integrum a epistolelor marelui scriitor.
\nS-a dovedit cu folos, c\u0103ci nesocotirea amintitei prevederi testamentare a f\u0103cut posibil\u0103 scrierea unei biografii de referin\u0163\u0103, al\u0103turi de cea, binecunoscut\u0103, a Fernandei Pivano \u015fi de alte c\u00e2teva. Este vorba de volumul Eu, Ernest Hemingway (Autoportretul unui scriitor decedat), \u00een care scriitorul austriac Gerhard Roth nareaz\u0103, pe baza epistolarului, momente din via\u0163a celui care \u00ee\u015fi zburase creierii, sinucidere comis\u0103 pe fondul unei puternice depresii \u015fi al maniei persecu\u0163iei generate, se pare, de h\u0103r\u0163uirea sa de c\u0103tre FBI. A rezultat o carte care ne restituie figura monumental\u0103 a celui ce a tr\u0103it \u015fi a scris timp de 22 de ani la San Francisco de Paula, l\u00e2ng\u0103 Havana.
\nNu \u015ftim dac\u0103 Cezar Petrescu, de la moartea c\u0103ruia se vor \u00eemplini peste c\u00e2teva luni 55 de ani, a l\u0103sat vreo instruc\u0163iune scris\u0103 sau verbal\u0103 privind coresponden\u0163a sa, mai ales cea intim\u0103. Probabil c\u0103 da. Oricum, scrisorile au fost publicate cu acordul celei ce le-a donat Muzeului Literaturii Rom\u00e2ne din Ia\u015fi.
\nAutorii edi\u0163iei au \u00eemp\u0103r\u0163it coresponden\u0163a \u00een dou\u0103 capitole. \u00cen primul, pe care l-au intitulat \u201eOnoarea \u015fi aparen\u0163ele\u201c \u015fi care ocup\u0103 cea mai mare parte a c\u0103r\u0163ii, au grupat lungile, \u00eenfl\u0103c\u0103ratele \u015fi redundantele epistole de dragoste adresate elevei de pension \u00een v\u00e2rst\u0103 de 19 ani Georgetta Cioc\u00e2lteu. Cu ea, Cezar Perescu se va \u015fi \u00eensura, aceasta fiind a treia c\u0103s\u0103torie a sa, din cele cinci pe care le are la activ. Exaltate, liricoide, lacrimogene, scrisorile sunt ale unui \u00eendr\u0103gostit care traverseaz\u0103 binecunoscuta criz\u0103 a b\u0103rbatului la 40 de ani. C\u0103ci aceasta este v\u00e2rsta corespondentului \u00eenfl\u0103c\u0103rat \u015fi abundent (c\u00e2te trei lungi epistole pe zi) \u00een momentul c\u00e2nd Georgetta Cioc\u00e2lteu \u2013 care avea s\u0103-i fie, cum noteaz\u0103 D. Vacariu \u015fi L. Vasiliu \u00eentr-un \u201eCuv\u00e2nt \u00eenainte\u201c, iubit\u0103, logodnic\u0103, so\u0163ie (timp de 10 ani), \u201esecretar\u0103\u201c, prieten\u0103 \u2013 \u00eel cucere\u015fte cu puritatea \u015fi farmecul ei, nu \u00een ultimul r\u00e2nd intelectual. Scriitorul \u00eensu\u015fi \u00ee\u015fi d\u0103 seama de \u201epuerilitatea de adolescent\u201c ce caracterizeaz\u0103 textele sale \u201e\u00eendr\u0103gostite\u201c, de ipostaza lui de \u201esentimental uzat\u201c, cum singur se autocaracterizeaz\u0103, dar probabil experien\u0163a \u00eei spune c\u0103 numai astfel va ajunge la inima unei tinere abia ie\u015fite din adolescen\u0163\u0103. Citez la \u00eent\u00e2mplare un fragment dintr-una din scrisorile pline de lament\u0103ri \u015fi implor\u0103ri: \u201eDar \u00ee\u0163i aud zbuciumul r\u00e2sului. \u015ei m\u0103 s\u0103geteaz\u0103 ca un cu\u0163it r\u0103sucit \u00een inim\u0103.\/ Sunt at\u00e2t de nevrednic, Georgett\u0103 mic\u0103? Nu merit dec\u00e2t acest r\u00e2s? Nici m\u0103car mila?\/ Ce noapte absurd\u0103! De-ai \u015fti! \u015ei ce singur\u0103tate, \u00een care a\u015f vrea, prin spa\u0163iile negre, s\u0103 ajung\u0103 p\u00e2n\u0103 la tine, prin antenele nev\u0103zute, chemarea aceasta f\u0103r\u0103 n\u0103dejde! (…)\/ \u00cemi \u00eentinzi m\u00e2na s-o apropii de buze? Le sim\u0163i uscate de ar\u015fi\u0163\u0103? De ce mi-o smulgi, Georgetta?\u201c.
\nAm putea s\u0103 ni-l imagin\u0103m ast\u0103zi pe Cezar Petrescu, \u00eendeosebi acesta din scrisorile de dragoste, autor de scenarii pentru telenovele de mare succes popular. Trebuie \u00eens\u0103 remarcat c\u0103 \u015fi coresponden\u0163a, cu prec\u0103dere cea din partea a II-a a volumului, cu titlul \u201eTriste\u0163i crepusculare\u201c, cuprinz\u00e2nd scrisori trimise aceleia\u015fi femei \u00een timpul c\u00e2t au fost c\u0103s\u0103tori\u0163i, dar \u015fi dup\u0103 divor\u0163, atest\u0103, \u00eenainte de toate, h\u0103rnicia condeiului lui Cezar Petrescu, febrilitatea, precum \u015fi u\u015furin\u0163a cu care scria.\u00a0 Mereu gr\u0103bit, stresat de termenele de predare a manuscriselor, ve\u015fnic \u00een criz\u0103 de timp, el scrie mult, f\u0103c\u00e2nd nop\u0163i albe, fum\u00e2nd enorm, b\u00e2nd cafea \u00een cantit\u0103\u0163i industriale, p\u00e2n\u0103 la deteriorarea grav\u0103 a s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, ignor\u00e2nd adesea recomand\u0103rile medicilor, fiindc\u0103 editorul, ca \u015fi creditorii, a\u015fteapt\u0103, sunt necru\u0163\u0103tori, dar \u015fi pentru c\u0103 nu concepe s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 dec\u00e2t scriind. La 22 martie 1953 (avea 61 de ani), el i se confesa Georgettei care se afla \u00een str\u0103in\u0103tate: \u201eDe abia \u0163in condeiul, obosesc de m\u0103 ia naiba dup\u0103 3-4 pagini \u2013 ori dup\u0103 cum \u015ftii, eu abia dup\u0103 10 ceasuri de lucru \u015fi dup\u0103 10 \u0163ig\u0103ri \u015fi 11 ce\u015fti mari de cafea neagr\u0103, m\u0103 sim\u0163eam \u00een adev\u0103rata form\u0103 \u015fi gata s\u0103 bat normele celorlal\u0163i scriitori\u201c.
\nCezar Petrescu este \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 modelul prozatorului profesionist, care nu a\u015fteapt\u0103 inspira\u0163ia. El e \u00een orice moment \u201einspirat\u201c, adic\u0103 gata s\u0103 se a\u015feze la masa de lucru. De\u015fi, cu trecerea vremii, constat\u0103 c\u0103 cutare roman al s\u0103u este superficial sau deja \u201epr\u0103fuit\u201c, trece cu non\u015falan\u0163\u0103 \u015fi-\u015fi vede mai departe de meseria sa. Scrie c\u0103r\u0163i pe band\u0103 rulant\u0103. Criteriul cantitativist \u00eel devanseaz\u0103 mult pe cel estetic. Profunzimile cer r\u0103bdare, reveniri, gesta\u0163ie \u00eendelungat\u0103. Cezar Petrescu nu are r\u0103gaz, este mereu sub presiune. Trebuie s\u0103 termine romanul, cartea, traducerea c\u00e2t mai repede. Autor al unei vaste \u015fi inegale opere, el este, \u00een literatura noastr\u0103, ceea ce s-ar putea numi un caz. Camil Petrescu, se \u015ftie, p\u0103rea chinuit de probabilitatea de a fi confundat cu Cezar Petrescu, pe care \u00eel considera un scriitor de consum, lipsit de metafizic\u0103. Era o exagerare tipic camilpetrescian\u0103. Cezar Petrescu nu e lipsit de metafizic\u0103. Este pur \u015fi simplu un prozator de o alt\u0103 factur\u0103. A\u015f spune modern\u0103, dac\u0103 nu chiar postmodern\u0103! \u00cen alte culturi cam a\u015fa arat\u0103 un profesionist al scrisului, adic\u0103 un muncitor cu condeiul de \u00eenalt\u0103 calificare. Prea mul\u0163i scriitori sunt autorii unei singure c\u0103r\u0163i. Din p\u0103cate, sunt destui \u015fi cei care au multe, numai c\u0103, vorba poetului, se afl\u0103, f\u0103r\u0103 a-\u015fi da seama la timp, \u00een situa\u0163ia acelui om din Tecuci care avea un motor ce nu-i folosea la nimic…
\nMai pu\u0163ine, dar mult mai interesante sunt scrisorile \u00een care descoperim un Cezar Petrescu lucid (c\u00e2t\u0103 luciditate, at\u00e2ta dram\u0103!), marcat de\u00a0 angoasa crepusculului, sentiment acutizat \u015fi de climatul social-politic \u015fi moral al \u201eobsedantului deceniu\u201c, c\u00e2nd prozatorul \u2013 ca \u015fi al\u0163i confra\u0163i \u2013 s-a v\u0103zut nevoit s\u0103-\u015fi risipeasc\u0103 energia, \u015fi a\u015fa diminuat\u0103, \u015fi s\u0103-\u015fi consume timpul cu scrieri sub nivelul talentului s\u0103u, totu\u015fi ie\u015fit din comun. Ele \u00eel pot interesa cu adev\u0103rat pe istoricul \u015fi criticul literar. Pentru biograf important este nu doar scriitorul, ci \u015fi omul Cezar Petrescu, inclusiv \u00een postura sa de \u201eerou\u201c al unui roman epistolar sentimental. Cum nu mai pu\u0163in importante sunt m\u0103rturiile de care cercet\u0103torul poate lua cuno\u015ftin\u0163\u0103 la muzeul din binecuv\u00e2ntatul Cotnari, unde s-a n\u0103scut romancierul intrat \u00eenc\u0103 din timpul vie\u0163ii \u00een r\u00e2ndul clasicilor literaturii rom\u00e2ne.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
La Cotnari, unde toamna e \u00eentotdeauna bogat\u0103 \u00een roade, s-a deschis muzeul literar Cezar Petrescu. Este al 13-lea memorial al Muzeului Na\u0163ional al Literaturii Rom\u00e2ne din Ia\u015fi. Celelalte sunt: Dosoftei \u00een zona Cur\u0163ii Domne\u015fti din capitala Moldovei, Creang\u0103 \u00een \u201emahalaua celest\u0103\u201c a \u0162ic\u0103ului (primul din Rom\u00e2nia, inaugurat cu mai bine de o jum\u0103tate de an… Cite\u0219te mai mult »Rememor\u0103ri la inaugurarea unui muzeu literar<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[4135,15393,15394],"class_list":["post-24969","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-cezar-petrescu","tag-dumitru-vacariu","tag-lucian-vasiliu"],"views":1126,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24969","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24969"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24969\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24970,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24969\/revisions\/24970"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24969"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24969"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24969"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}