<\/p>\n
O fraz\u0103 din discursul pe care Thierry de Montbrial l-a rostit recent la Biblioteca Central\u0103 Universitar\u0103 din Bucure\u015fti, la lansarea volumului s\u0103u, La pens\u00e9e et l\u2019action, \u00eemi st\u0103ruie \u00een minte : \u201eOri totul are un sens, ori nimic nu are sens; \u00eentre acestea dou\u0103 trebuie s\u0103 facem alegerea. Dinspre mine, e f\u0103cut\u0103 demult\u201c.
\nDescop\u0103r acum c\u0103 fraza este un citat din Jurnalul (s\u0103u) rusesc ap\u0103rut la Paris cu trei ani \u00een urm\u0103. Dubita\u0163ia pe care o ascunde a r\u0103mas \u00eens\u0103, \u015fi va r\u0103m\u00e2ne, valabil\u0103. Menit\u0103 s\u0103 dea gravitate \u015fi suflu unui enun\u0163 provocator, s\u0103-l intensifice, ea nu va conteni s\u0103-l incite pe autor la reflec\u0163ii cu deschideri ample. C\u00e2t despre m\u0103rturisirea la care \u00eel for\u0163eaz\u0103, aceasta ne asigur\u0103, la r\u00e2ndu-i, c\u0103 autorul a ales solu\u0163ia rezonabil\u0103: s\u0103 cultive perspective fructuoase. Altminteri, alegerea \u00eens\u0103\u015fi ar fi fost lipsit\u0103 de sens. O fraz\u0103, a\u015fadar, simpl\u0103 \u015fi clar\u0103. De o asemenea for\u0163\u0103 \u00eens\u0103, \u00eenc\u00e2t pu\u0163inele-i cuvinte leag\u0103 \u00eentre ele temeiul construc\u0163iei unei \u00eentregi opere: de g\u00e2nditor, praxeolog, politolog, moralist.
\nObiectul lans\u0103rii: La pens\u00e9e et l\u2019action (G\u00e2ndirea \u015fi ac\u0163iunea) \u2013 volum bibliofil editat impecabil \u00een limba francez\u0103 de Funda\u0163ia Na\u0163ional\u0103 pentru \u015etiin\u0163\u0103 \u015fi Art\u0103 \u00een colec\u0163ia Opere fundamentale, coordonat\u0103 de Eugen Simion. Coordonatorul \u00eensu\u015fi \u00eel deschide cu o Introducere ( \u00een fapt, un studiu introductiv ) intitulat\u0103 Thierry de Montbrial.Profil spirituel d\u2019un homme du savoir (1) Dar s\u0103 vedem, mai \u00eent\u00e2i, cine este autorul volumului? Cine este acest homme du savoir din Profil ? Nota biografic\u0103 \u015fi bibliografic\u0103 ne spune pe larg. Vom re\u0163ine \u00eens\u0103 deocamdat\u0103 c\u00e2teva coordonate esen\u0163iale: un parizian cu studii de inginerie la \u015ecoala Politehnic\u0103 (1963-1965), apoi la \u015ecoala de Mine (1966-1967), unde \u00eel are profesor pe Maurice Allais, laureatul Nobel pentru Economie din1988. \u00cen 1971 \u00ee\u015fi ia doctoratul \u00een filosofie economic\u0103. Teza de doctorat are ca suport teoria platonician\u0103 a echilibrului \u015fi con\u0163ine reflec\u0163ii personale asupra timpului uman, nepre\u0163uit\u0103 resurs\u0103 a vie\u0163ii noastre individuale \u015fi sociale. Timpul, de altfel, filosofia platonician\u0103 \u2013 \u00eentreb\u0103rile legate de cunoa\u015fterea probabil\u0103 \u015fi cunoa\u015fterea cert\u0103 \u2013 \u00eel vor incita mereu la medita\u0163ie. Aceast\u0103 deschidere spre c\u00e2mpul ideilor, aprofundarea marilor teorii filosofice \u00eei vor \u00eent\u0103ri structura moral\u0103 \u015fi vor da dimensiune etic\u0103 scrierilor sale. \u015ei nu numai scrierilor, ci \u015fi viziunii pragmatice asupra capacit\u0103\u0163ii cuplului g\u00e2ndire-ac\u0163iune \u00een realizarea tuturor obiectivelor umane. Inseparabile, \u00een concep\u0163ia sa, de practicile economice, de politic\u0103, de rela\u0163iile interna\u0163ionale \u015fi de strategie.
\nMontbrial va face \u015fi studii economice \u00een SUA, la Universitatea Berkeley din California. \u00ce\u015fi va lua doctoratul \u00een economie matematic\u0103, av\u00e2ndu-l ca \u00eendrum\u0103tor pe profesorul G\u00e9rard Debreu \u2013 alt laureat Nobel (1993) \u2013, c\u0103ruia \u00eei va fi o perioad\u0103 asistent. La numai 30 de ani, \u00een 1973, este profesor la \u015ecoala politehnic\u0103 din Paris. Ca \u015fef al departamentului de \u015ftiin\u0163e economice contribuie la reforma programului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, d\u00e2nd economiei locul meritat al\u0103turi de matematic\u0103, mecanic\u0103, fizic\u0103, chimie, ca disciplin\u0103 baz\u0103. \u00cen acela\u015fi an este ales membru al Academiei de \u015etiin\u0163e. \u00cen 1995 este profesor titular la Conservatorul na\u0163ional de arte \u015fi meserii (CNAM). Este primul director al Centrului de Analiz\u0103 \u015fi Previziune (CAP) al Ministerului francez al Afacerilor Externe (1973-1979). Str\u00e2nge, \u00een beneficiul Fran\u0163ei, leg\u0103turile cu personalit\u0103\u0163i de reputa\u0163ie mondial\u0103 \u015fi are, \u00een aceast\u0103 calitate, meritul de a implanta \u015fi dezvolta un model de \u201ediploma\u0163ie intelectual\u0103\u201c. Efectele vor ap\u0103rea ne\u00eent\u00e2rziat: mai mult prestigiu, mai mult\u0103 credibilitate, mai mult\u0103 putere de ap\u0103rare; rela\u0163ii extinse \u015fi consolidate cu Statele Unite, Alian\u0163a Nord-Atlantic\u0103, Japonia. Devine membru al Clubului Bilderberg, apoi al comitetului s\u0103u director \u00eentre 1976 \u015fi 2012; membru, de asemenea, al Comisiei trilaterale. \u00cen 1979 fondeaz\u0103 Institutul Francez de Rela\u0163ii Interna\u0163ionale (IFRI). Este vorba despre cel dint\u00e2i think-tank independent profilat pe cercetare \u015fi informare. Unul, \u00eens\u0103, \u00e0 la fran\u00e7aise, va preciza fondatorul s\u0103u, av\u00e2nd \u015fi calitatea de vector al \u201eprezen\u0163ei franceze\u201c la dezbaterile de idei privind solu\u0163ionarea \u201emarilor probleme interna\u0163ionale\u201c: \u00een cele mai diverse zone geografice, arii lingvistice, sfere de influen\u0163\u0103. Preocupat de necesitatea cre\u0103rii \u015fi extinderii unei societ\u0103\u0163i civile la scar\u0103 global\u0103 \u015fi de modalit\u0103\u0163ile de ameliorare a guvernan\u0163ei mondiale \u2013 singura, dup\u0103 p\u0103rerea sa, capabil\u0103 s\u0103 men\u0163in\u0103 stabilitatea structurii sistemului interna\u0163ional \u2013, fondeaz\u0103, \u00een 2008, World Policy Conference (WPC). Este \u015fi \u00een prezent pre\u015fedintele acesteia. Ca membru \u00een consiliul de administra\u0163ie al multor companii transna\u0163ionale acumuleaz\u0103 o experien\u0163\u0103 mereu folositoare reflec\u0163iilor \u015fi analizelor sale prezente \u00een lucr\u0103ri teoretice de economie, economie politic\u0103 \u015fi strategie a rela\u0163iilor interna\u0163ionale. \u00centre 1985 \u015fi 2015 este pre\u015fedintele Centrului franco-austriac pentru apropiere \u00een Europa; al\u0103turi de IFRI, constructor de pun\u0163i \u015fi rela\u0163ii parteneriale cu \u0163\u0103ri est-europene \u2013 cu Polonia, Ungaria, Cehoslovacia. Se va apropia, oare, Montbrial \u015fi de Rom\u00e2nia? O va descoperi abia \u00een 1990, odat\u0103 cu prima sa c\u0103l\u0103torie la Bucure\u015fti, m\u0103rturisind c\u0103 refuzase s\u0103 vin\u0103 \u00een \u0163ar\u0103 pe vremea dictatorului Ceau\u015fescu. Se las\u0103 atras de cultura rom\u00e2n\u0103 pe o filier\u0103 pe care am putea-o numi a afinit\u0103\u0163ilor. Lecturile din Mircea Eliade, Eug\u00e8ne Ionesco, Emil Cioran, \u00eel vor fi stimulat, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, \u015fi \u00eel \u00eenso\u0163esc. De altfel, \u00ee\u015fi declar\u0103 neobosit \u201eprietenia pentru Rom\u00e2nia\u201c, fiind \u201esedus de rom\u00e2ni\u201c, suprins s\u0103-i g\u0103seasc\u0103 at\u00e2t de comunicativi, \u201eimpregna\u0163i de cultura francez\u0103\u201c \u015fi \u201e\u00eenseta\u0163i\u201c s\u0103 restabileasc\u0103, dup\u0103 Revolu\u0163ie, leg\u0103turile cu Fran\u0163a. \u00cen 1992 devine membru al Academiei de \u015etiin\u0163e Morale \u015fi Politice a Institutului Fran\u0163ei. \u00cen 1999, membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne. \u00cen 2002, \u00eempreun\u0103 cu Eugen Simion, pre\u015fedinte pe atunci al Academiei Rom\u00e2ne, lanseaz\u0103 seminarul anual \u201ePenser l\u2019Europe\u201c \u2013 o pist\u0103 de \u00eencercare pentru idei \u015fi intelectuali cu spirit critic \u015fi atitudine civic\u0103. Anul acesta seminarul a ajuns la cea de-a XIV-a edi\u0163ie. O dovad\u0103 \u00een plus, pentru cei doi prieteni \u015fi coordonatori ai acestei frumoase \u00eentreprinderi, de solidaritate intelectual\u0103, determinare, dedica\u0163ie \u015fi voca\u0163ie pentru ac\u0163iunile culturale, at\u00e2t de necesare realiz\u0103rii unor proiecte comune. Seminarul, la care Montbrial a fost \u00eentotdeauna prezent, servindu-l cu pasiune, a implicat \u00een dezbateri academicieni, oameni de cultur\u0103, oameni de \u015ftiin\u0163\u0103, politicieni, diploma\u0163i, \u00eenal\u0163i prela\u0163i, dar \u015fi institu\u0163ii academice de prestigiu din Rom\u00e2nia, din diferite \u0163\u0103ri europene, \u015fi nu numai. \u00cen 2012, Montbrial public\u0103 la Bucure\u015fti, la editura RAO, \u00een edi\u0163ie bilingv\u0103, Journal de Roumanie\/Jurnal Rom\u00e2nesc. Cartea consemneaz\u0103 observa\u0163ii \u015fi comentarii, unele m\u0103gulitoare, altele poate mai pu\u0163in, dar \u00eentotdeauna interesante \u015fi sincere, referitoare la c\u0103l\u0103toriile \u015fi \u00eent\u00e2lnirile sale \u00een Rom\u00e2nia \u00een perioada 1990-2011. De altfel, \u00eenc\u0103 din 2006, \u00een culegerea de eseuri, Il est n\u00e9cessaire d\u2019esp\u00e9rer pour entreprendre. Penseurs et batisseurs (2), Bucure\u015ftiul, \u201ePenser l\u2019Europe\u201c \u015fi Bra\u015fovul deveniser\u0103, pentru prima oar\u0103, puncte de referin\u0163\u0103. Fapt este c\u0103, \u00een cei 25 de ani care au trecut de la prima sa vizit\u0103, Thierry de Montbrial a fost cel mai puternic liant cultural \u00eentre Fran\u0163a \u015fi Rom\u00e2nia. Mai multe universit\u0103\u0163i de la noi \u00eei acord\u0103 titlul de Doctor honoris causa. A fost decorat de pre\u015fedin\u0163ii Rom\u00e2niei Emil Constantinescu, Ion Iliescu \u015fi Traian B\u0103sescu, el \u015fi-a ar\u0103tat \u00eens\u0103 \u00eentotdeauna, f\u0103r\u0103 rezerv\u0103, \u00een toate \u00eemprejur\u0103rile posibile, admira\u0163ia pentru calit\u0103\u0163ile de politician ale fostului pre\u015fedinte Ion Iliescu.
\nToate acestea nu se opresc aici. \u015ei nu sunt dec\u00e2t ni\u015fte spicuiri, fire\u015fte; ele \u00eens\u0103 ne atrag aten\u0163ia asupra diversit\u0103\u0163ii experien\u0163elor \u015fi \u00eemplinirilor care i-au \u00eembog\u0103\u0163it destinul intelectual \u015fi moral. C\u0103ci este de la sine \u00een\u0163eles c\u0103 dintr-o astfel de construc\u0163ie nu puteau lipsi voin\u0163a de cunoa\u015ftere, setea de explorare a lumii imaginare \u015fi a celei reale, c\u0103l\u0103toriile, confruntarea cu ceilal\u0163i \u015fi cu sine \u00eensu\u015fi, c\u0103r\u0163ile: fondul solid, constituit din lectura temeinic\u0103 a marilor clasici \u015fi a modernilor \u2013 litera\u0163i, istorici, filosofi, economi\u015fti, sociologi, politologi; \u015fi nici chemarea pentru scris nu i-a lipsit. Scrisul \u00eensemn\u00e2nd, \u015fi el, a\u015fa cum nu o dat\u0103 a afirmat, ac\u0163iune. A\u015fadar, dac\u0103 urm\u00e2ndu-i logica vom admite c\u0103 totul \u2013 adic\u0103 toat\u0103 ac\u0163iunea \u2013 are un sens, atunci \u00eenseamn\u0103 c\u0103 totul are \u015fi o direc\u0163ie \u00een virtutea sensului, aceasta nefiind dec\u00e2t un ne\u00eentrerupt efort de orientare \u015fi adaptare. Efort pe care Montbrial \u00eel face cu asupra de m\u0103sur\u0103. Este efortul la care \u00eei \u00eendemna bun\u0103oar\u0103 \u015fi pe rom\u00e2ni, \u00een revista Cultura, \u00een interviul pe care mi l-a acordat \u00een 2006, cu un an \u00eenainte de aderarea Rom\u00e2niei la Uniunea European\u0103: S\u0103 ac\u0163ion\u0103m, spunea el, ca \u015fi cum ar exista cu adev\u0103rat un sens al istoriei.
\nDar nenum\u0103rate sunt m\u0103rturiile, vechi \u015fi noi, care ne confirm\u0103 c\u0103, odat\u0103 ce a ales s\u0103 fie, Montbrial chiar este un intelectual de ac\u0163iune. \u00cen toate modurile posibile, pe m\u0103sura multiplelor sale competen\u0163e. \u015ei, cum ar spune Salvador de Madariaga, fiind pe deasupra francez, \u201ec\u00e2nd ac\u0163ioneaz\u0103, execut\u0103 g\u00e2nduri\u201c. O chestiune de educa\u0163ie, de credin\u0163e, de atitudine, de moral\u0103.
\n*
\nC\u00e2t despre scrierile sale \u2013 iar produc\u0163ia de editorialist la Le Figaro, Le Monde, \u015fi Revue des deux mondes, dincolo de pozi\u0163ia de director al publica\u0163iilor Politique etrang\u00e8re \u015fi Ramses, nu trebuie deloc ignorate \u2013, vom remarca numaidec\u00e2t c\u0103, fie \u015fi numai titlurile, rezum\u0103 cu claritate temele predilecte, ideile \u015fi convingerile pe care Montbrial le-a diseminat \u00een toat\u0103 opera sa, personal\u0103 \u015fi institu\u0163ional\u0103. Iar asta, \u00een toate domeniile \u00een care a activat. \u015ei se pare c\u0103 \u00een toate a \u015fi excelat.
\nDebuteaz\u0103 editorial \u00een 1971, la PUF, cu Economie th\u00e9orique (Economie teoretic\u0103). Red\u0103m \u00een continuare, c\u00e2teva titluri de marc\u0103 : Le d\u00e9sordre \u00e9conomique mondial (Dezordinea economic\u0103 mondial\u0103), Calmann-L\u00e9vy, 1974, La revanche de l\u2019histoire (Revan\u015fa istoriei), Gallimard, 1985, M\u00e9moire du temps pr\u00e9sent (Memoria timpului prezent), Flammarion, 1996 (Premiul Ambasadorilor), Pour combattre les pens\u00e9es uniques (Pentru a combate g\u00e2ndirile unice), Flammarion, 2000. Ajungem astfel \u015fi la L\u2019Action et le syst\u00e8me du monde (Ac\u0163iunea \u015fi sistemul lumii), cu dou\u0103 edi\u0163ii la PUF, \u00een 2002, \u015fi una la \u201eQuadrige\u201c, \u00een 2003 (Premiul Georges Pompidou). O carte, care, \u00eempreun\u0103 cu Journal de Roumanie\/Jurnal Rom\u00e2nesc \u015fi Quinze ans qui boulvers\u00e8rent le monde. De Berlin a Bagdad (Cincisprezece ani care au zguduit lumea. De la Berlin la Bagdad), Dunod, 2003, av\u00e2nd \u015fi un destin editorial rom\u00e2nesc (3), ne intereseaz\u0103 cu prec\u0103dere acum. De ce? Pentru c\u0103 La pens\u00e9e et l\u2019action, volumul (4) recent lansat, cuprinde \u00een Cartea I, Praxeologia, piesa de rezisten\u0163\u0103 a prezentei edi\u0163ii, \u015fi dac\u0103 nu gre\u015fesc, a autorului \u00eensu\u015fi, Ac\u0163iunea \u015fi sistemul lumii, ajuns\u0103 \u00een 2011 la a patra edi\u0163ie. Cartea a II-a, Variet\u0103\u0163i, aduc\u00e2nd prin titlul ei un omagiu lui Paul Val\u00e9ry, \u201espirit universal \u015fi scriitor uria\u015f\u201e, reproduce aproape \u00een \u00eentregime culegerea de eseuri, drag\u0103 lui Montbrial, E necesar s\u0103 sper\u0103m ca s\u0103 ac\u0163ion\u0103m. G\u00e2nditori \u015fi ziditori. Autorul a sim\u0163it \u00eens\u0103 nevoia s\u0103 o restructureze tematic, pe 4 capitole: \u00cen jurul timpului, \u00cen jurul Fran\u0163ei \u015fi a Europei, Figuri \u015fi Circumstan\u0163e (titlu \u00eemprumutat de ast\u0103-dat\u0103 de la Maurice Druon), regrup\u00e2nd discursuri despre praxeologie, educa\u0163ie, cultur\u0103 \u015fi identitate, politologie etc. L\u0103s\u00e2nd la o parte eviden\u0163a unui ata\u015fament personal, Figurile, s\u0103 mai spunem, sunt doar c\u00e2teva dintre acele modele exemplare \u2013 printre ele: Jean Monnet, Raymond Aron, Louise Weiss, Laurent Schwartz \u2013 c\u0103rora le dator\u0103m, a\u015fa cum pe bun\u0103 dreptate crede portretistul, con\u015ftiin\u0163a statutului nostru colectiv de \u201eg\u00e2nditori \u015fi ziditori\u201c.
\n\u00cen fine, reunite \u00een La pens\u00e9e et l\u2019action, Improviza\u0163iile rom\u00e2ne\u015fti (5), \u201eabia retu\u015fate\u201c, transpun comunic\u0103rile sus\u0163inute de autor la seminarul \u201ePenser l\u2019Europe\u201c g\u0103sindu-\u015fi locul \u00een ultimul capitol. F\u0103cut\u0103 astfel \u2013 se explic\u0103 Thierry de Montbrial, acord\u00e2ndu-ne \u00een schimb o frumoas\u0103 compensa\u0163ie \u2013, \u00eencheierea aceasta \u00eenseamn\u0103 \u015fi un mod de a reveni asupra importan\u0163ei leg\u0103turii mele personale cu Rom\u00e2nia, f\u0103r\u0103 de care, ast\u0103zi, poate c\u0103 n-a\u015f mai fi acela\u015fi.\u201c
\n*
\nDar p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, ce \u00een\u0163elege un cititor ca mine, profan, din teoria acestui g\u00e2nditor \u015fi strateg? Care ne propune nici mai mult nici mai pu\u0163in dec\u00e2t s\u0103 schimb\u0103m sistemul lumii, chiar dac\u0103 acesta continu\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 at\u00e2t de abstract pentru noi, \u00eenc\u00e2t nu \u00eel putem cuprinde nici cu \u00eenchipuirea. Dup\u0103 cum, bun\u0103oar\u0103, nu putem cuprinde nici \u00eentreg sistemul solar ori \u00eentreg universul, necum, a\u015fa fiind, s\u0103 ac\u0163ion\u0103m asupra lor. Interesant este \u00eens\u0103 c\u0103, de\u015fi ne pune el \u00eensu\u015fi \u00een gard\u0103 c\u0103 avem aceast\u0103 limit\u0103, acest handicap major, autorul are \u00eencredere c\u0103, totu\u015fi, vom putea s\u0103-l schimb\u0103m. Ne spune \u015fi cum: prin ac\u0163iune colectiv\u0103 \u2013 continu\u0103 \u015fi concertat\u0103. \u015ei ne pune la \u00eendem\u00e2n\u0103 \u015fi o lucrare de praxeologie care ne \u00eenva\u0163\u0103 cum s\u0103 ac\u0163ion\u0103m pentru \u00eemplinirea acestui \u0163el comun. Ne previne \u00eens\u0103 c\u0103 e nevoie s\u0103 ne preg\u0103tim: \u201eCine dore\u015fte s\u0103 amelioreze condi\u0163ia uman\u0103\u201c, c\u0103ci p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 despre asta e vorba, \u201etrebuie s\u0103 \u00eenceap\u0103 prin a analiza oamenii efectiv \u015fi de ce fac ei ceea ce fac\u201c. \u00cen sensul c\u0103 nu numai c\u0103 suntem foarte mul\u0163i \u2013 de to\u0163i suntem vreo \u015fapte miliarde \u2013, dar suntem pe deasupra foarte diferi\u0163i, ca grupuri \u015fi ca indivizi, lega\u0163i \u00eentre noi prin rosturi \u015fi raporturi infinit multiplicate ori, dimpotriv\u0103, dezlega\u0163i \u015fi pulveriza\u0163i prin ele \u00een toate direc\u0163iile, uneori pe traiectorii de o inimaginabil\u0103 complexitate, imprevizibile \u015fi inumerabile. Dar totul se poate g\u00e2ndi, prevedea, preveni \u015fi regla \u00eentr-o ordine, ne asigur\u0103 Montbrial, p\u00e2n\u0103 \u015fi dezordinea haotic\u0103, prin relativizarea imprevizibilului. Conceptul \u201ecentral\u201c cu care lucreaz\u0103 \u2013 ne anun\u0163\u0103 din capul locului \u2013 este cel de \u201eunitate activ\u0103\u201c, \u00een\u0163eleg\u00e2nd prin aceasta \u201eun grup uman de talie a priori oricare, dotat cu o Cultur\u0103 \u015fi cu o Organizare, ai c\u0103rui membri constituie resursele primare\u201c. Acestea fiind spuse, praxeologia sa se concentreaz\u0103 pe dou\u0103 \u201ec\u00e2mpuri fundamentale\u201c, economia \u015fi rela\u0163iile interna\u0163ionale, pe care le trateaz\u0103 metodic, \u00een teorii \u015fi modele, sisteme \u015fi structuri. Iar \u00een interac\u0163iunea dintre acestea dou\u0103 \u015fi celelalte c\u00e2mpuri de desf\u0103\u015furare a unit\u0103\u0163ilor active vede praxeologul, \u00een perspectiv\u0103, \u015fansele stabilit\u0103\u0163ii structurale a sistemului lumii \u015fi reu\u015fita proiectului mondial. Ceea ce pare \u00eens\u0103 c\u0103 \u00eei lipse\u015fte cel mai mult, la ora actual\u0103, omenirii este pasiunea. Poate fi considerat, oare, acest defect, dac\u0103 nu o problem\u0103 praxeologic\u0103, o \u201emare problem\u0103 contemporan\u0103\u201c?
\nFie \u015fi a\u015fa, Montbrial ne transmite \u00eendemnul s\u0103u de a instaura o nou\u0103 ordine mondial\u0103. \u015ei o face \u00eentr-o carte fascinant\u0103, La pens\u00e9e et l\u2019action, care frizeaz\u0103 parc\u0103 pe alocuri fic\u0163iunea. Asta, probabil, \u015fi gra\u0163ie mesajului ei grav \u015fi \u00eendr\u0103zne\u0163. Pe de alt\u0103 parte, lectura \u00eens\u0103\u015fi d\u0103 fr\u00e2u imagina\u0163iei noastre, s\u0103 deslu\u015fim misterul altor motiva\u0163ii, \u00een ciuda \u201egreut\u0103\u0163ii\u201c domeniilor \u00een care autorul se exprim\u0103 \u015ftiin\u0163ific riguros. Filosofie economic\u0103? Filosofie politic\u0103? Politologie? Strategie global\u0103? Diploma\u0163ie cultural\u0103? Toate la un loc. \u00cenainte de orice, s\u0103 preciz\u0103m, \u00eens\u0103, c\u0103 este vorba despre o lucrare de referin\u0163\u0103: o pledoarie \u00een favoarea praxeologiei \u2013 ca \u201e\u015ftiin\u0163\u0103 a ac\u0163iunii\u201c.
\n\u00cen ce m\u0103 prive\u015fte, am citit-o ca pe un \u00eendreptar. Unul de teoria \u015fi metodologia dezbaterii multidisciplinare a ideilor preocupante legate de ordinea interna\u0163ional\u0103 \u015fi de viitorul omenirii. Sus\u0163inut de voci de autoritate din istoria culturii universale, care intervin, \u00een paginile lui, parc\u0103 \u015fi asupra unor probleme contemporane: de la Platon \u015fi Aristotel la Tucidide \u015fi Jean-Jacques Rousseau, de la Montaigne \u015fi Pascal la Clausewitz, Tocqueville, Bergson, Sartre, Joseph Schumpeter, Raymond Aron, Edgar Morin, Finkielkraut etc. Fiecare, cu g\u00e2ndirea \u015fi cu argumentele sale. \u015ei nu am citat dec\u00e2t c\u00e2teva nume, dintre cele mult mai numeroase, ale savan\u0163ilor angaja\u0163i \u00een miezul dezbaterilor. Oricum, sunt mul\u0163i filosofi convoca\u0163i de Montbrial, care conduc deta\u015fat discu\u0163iile despre politic\u0103, \u00een ciuda faptului c\u0103, \u00een opinia sa, intelectualii \u2013 filosofi, savan\u0163i, oameni de art\u0103 \u2013, odat\u0103 ce ajung la guvernare, sunt politicieni de e\u015fec. \u015ei ni-i ofer\u0103 ca exemplu pe Seneca, preceptorul \u00eemp\u0103ratului Nero \u015fi pe Laplace, numit de Napoleon senator. \u201eS\u0103 fie (…) o fatalitate, o incompatibilitate \u00eentre filosofie (\u00een interes mai general) \u015fi politic\u0103?\u201c se \u00eentreab\u0103 descump\u0103nit, \u00een Introducere, \u015fi Eugen Simion, amintindu-l, \u00een plus, pe Lenin. Descump\u0103nit, dar mai ales contrariat, tocmai pentru c\u0103 el avanseaz\u0103 un model \u00eencurajator. C\u0103ci \u00een \u201eprofilul\u201c spiritual pe care Simion i-l face, Thierry de Montbrial, apare \u2013 chiar dac\u0103 nu \u015fi \u00een ipostaz\u0103 de ministru \u2013, ca erudit, fin diplomat, politolog \u015fi \u201efilosof al lumii\u201c, \u00een sens de strateg. Aceasta nu este \u00eens\u0103 nici prima, nici ultima ocazie \u00een care, dialog\u00e2nd cu bunul s\u0103u prieten, Eugen Simion \u00ee\u015fi exprim\u0103 o rezerv\u0103, sim\u0163indu-se dator s\u0103-i nuan\u0163eze anumite afirma\u0163ii. A\u015fa cum a f\u0103cut, de pild\u0103, \u015fi \u00een chestiuni, dup\u0103 p\u0103rerea sa mai delicate, precum identitatea na\u0163ional\u0103 sau rela\u0163ia dintre ideologie \u015fi valoare estetic\u0103.
\n\u00cen fine, c\u00e2teva pagini de M\u0103rturii (6) semnate de o splendid\u0103 pleiad\u0103 de pre\u015fedin\u0163i de \u0163ar\u0103, prim-mini\u015ftri, politicieni de v\u00e2rf, mari economi\u015fti, g\u00e2nditori, diploma\u0163i \u015fi jurnali\u015fti, printre ace\u015ftia: Val\u00e9ry Giscard d\u2019Estaing, Jacques Chirac, Emil Constantinescu, Henry A.Kissinger, Maurice Allais, ne atrag aten\u0163ia asupra prestigiului de care se bucur\u0103 Thierry de Montbrial \u00een sferele \u00eenalte ale lumii. Dar, chiar dac\u0103 numele acestea, ca \u015fi toate celelalte, sunt \u00eentr-adev\u0103r impresionante, iar m\u0103rturiile nobile \u015fi generoase, eu r\u0103m\u00e2n, m\u0103car de dragul jocului retoric, la ce i-a transmis, prin alocu\u0163iunea sa, (7) Louis Schweitzer, pre\u015fedintele de onoare al grupului Renault: \u201eE\u015fti cel mai francez dintre francezi \u015fi totodat\u0103 cel mai interna\u0163ional dintre francezi. Nu \u00eemi pot imagina un Thierry de Montbrial care s\u0103 nu fie francez \u015fi nu \u00eemi pot imagina un Thierry de Montbrial tr\u0103ind \u00een Hexagon\u201c.
\nAfirma\u0163ia c\u0103 autorul nostru este \u201ecel mai interna\u0163ional dintre francezi\u201c are probabil \u015fanse s\u0103 se verifice. \u00cen schimb, aceea c\u0103 este \u201ecel mai francez dintre francezi\u201c este greu de sus\u0163inut, pentru c\u0103 greu de acceptat, fie \u015fi sub impresia puternic\u0103 pe care ne-o produce arta oratorului. Ca s\u0103 fie a\u015fa, ar \u00eensemna ca el s\u0103 fi \u00eentrecut cumva chiar sufletul francez. Or, Montbrial are \u2013 \u00een sine \u2013 dou\u0103 mari piedici profund fran\u0163uze\u015fti. Iar ele sunt insurmontabile: Ra\u0163iunea \u015fi caracterul.<\/p>\n
<\/p>\n
Note:<\/strong>
\n1.Thierry de Montbrial, Profilul spiritual al unui homme du savoir.
\n2. E nevoie s\u0103 sper\u0103m ca s\u0103 ac\u0163ion\u0103m. G\u00e2nditori \u015fi ziditori.
\n3. Ac\u0163iunea \u015fi sistemul lumii (2003) \u015fi Cincisprezece ani care au zguduit lumea. De la Berlin la Bagdad (2004) au ap\u0103rut sub egida Academiei Rom\u00e2ne \u015fi a Funda\u0163iei Na\u0163ionale pentru \u015etiin\u0163\u0103 \u015fi Art\u0103.
\n4. Pentru a nu \u00eenc\u0103rca \u00een mod sup\u0103r\u0103tor textul vom face descrierea lui \u00een rom\u00e2n\u0103.
\n5. Improvisations roumaines.
\n6. T\u00e9moignages.
\n7.\u00a0 \u00cen 13 martie 2007, c\u00e2nd lui Thierry de Montbrial i se acord\u0103 \u00eensemnele de Comandor al Legiunii de Onoare.<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"O fraz\u0103 din discursul pe care Thierry de Montbrial l-a rostit recent la Biblioteca Central\u0103 Universitar\u0103 din Bucure\u015fti, la lansarea volumului s\u0103u, La pens\u00e9e et l\u2019action, \u00eemi st\u0103ruie \u00een minte : \u201eOri totul are un sens, ori nimic nu are sens; \u00eentre acestea dou\u0103 trebuie s\u0103 facem alegerea. Dinspre mine, e f\u0103cut\u0103 demult\u201c. Descop\u0103r… Cite\u0219te mai mult »Thierry de Montbrial: \u201eOri totul are un sens, ori nimic nu are sens\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[15378,15377,15379,6688],"class_list":["post-24950","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-gandirea-si-actiunea","tag-jurnalul-rusesc","tag-la-pensee-et-laction","tag-thierry-de-montbrial"],"views":1083,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24950","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24950"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24950\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25010,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24950\/revisions\/25010"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24950"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24950"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24950"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}