{"id":24946,"date":"2015-11-12T23:39:32","date_gmt":"2015-11-12T21:39:32","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24946"},"modified":"2015-11-12T23:41:01","modified_gmt":"2015-11-12T21:41:01","slug":"adevarata-idee-care-ne-suceste-mintile","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/adevarata-idee-care-ne-suceste-mintile\/","title":{"rendered":"Adev\u0103rata idee care ne suce\u015fte min\u0163ile"},"content":{"rendered":"

Mark Blyth, Austeritatea. Istoria unei idei periculoase<\/em>, traducere de Silvia Dumitrache, Editura Tact, Cluj-Napoca, 2015<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Scris\u0103 dintr-o perspectiv\u0103 neokeynesian\u0103, deloc radical\u0103, a\u015fa cum s-ar gr\u0103bi s\u0103 o catalogheze, \u00eenainte de a o citi, intelectualii no\u015ftri publici \u2013 din simplul motiv c\u0103 se pozi\u0163ioneaz\u0103 \u00een dezacord cu actuala mantr\u0103 economic\u0103 neoliberal\u0103 \u2013 , Austeritatea. Istoria unei idei periculoase elucideaz\u0103 originile intelectuale ale setului de m\u0103suri economice adoptat, cel mai recent, de c\u0103tre Uniunea European\u0103 pentru a face fa\u0163\u0103 recesiunii globale demarate \u00een 2007 pe pia\u0163a imobiliar\u0103 american\u0103.<\/p>\n

Austeritatea are o istorie lung\u0103. Ea \u00eencepe cu John Locke, David Hume \u015fi Adam Smith, nume sonore ale liberalismului politic \u015fi economic, interesa\u0163i cu to\u0163ii \u201es\u0103 construiasc\u0103 \u015fi s\u0103 restr\u00e2ng\u0103 statele, state care \u00eenc\u0103 nu cheltuiesc suficient pentru a fi emis\u0103 o politic\u0103 de t\u0103iere a cheltuielilor, dar ale c\u0103ror datorii sunt \u00eens\u0103 profund \u00eengrijor\u0103toare. Consider\u0103m c\u0103 a\u015fa s-a n\u0103scut austeritatea: din teama patologic\u0103 fa\u0163\u0103 de datoria guvernamental\u0103 care se afl\u0103 \u00een miezul liberalismului economic. Datoria guvernamental\u0103 \u00eei perverte\u015fte pe cei care economisesc, \u00eei distrage pe comercian\u0163i \u015fi distruge averea acumulat\u0103\u201c (p. 180). Datoria, \u00een imaginarul protestant care a \u00eenso\u0163it, dac\u0103 ar fi s\u0103 \u00eei d\u0103m crezare lui Max Weber, ascensiunea capitalismului, reprezint\u0103 o culp\u0103 moral\u0103. Cu c\u00e2t te organizezi mai eficient, at\u00e2t ca stat, c\u00e2t \u015fi ca individ, cu at\u00e2t nevoia de a \u00eemprumuta se diminueaz\u0103. Oric\u00e2t de rezonabil pare acest ra\u0163ionament, \u00een cazul statelor, cel pu\u0163in, este fals. Blyth demonstreaz\u0103 conving\u0103tor c\u0103, \u00een istoria economic\u0103 a statelor moderne, excedentele bugetare apar tot at\u00e2t de frecvent ca deficitele, a\u015fa c\u0103 datoria extern\u0103 \u00een sine nu este neap\u0103rat un motiv de \u00eengrijorare. La \u00eenceputul anilor 2000, c\u00e2nd state ca Italia sau Grecia trecuser\u0103 sau se apropiaser\u0103 de o datorie extern\u0103 de 100% din PIB, acest lucru nu a \u00eengrijorat pe nimeni. Ast\u0103zi, \u00een schimb, reprezint\u0103 o grav\u0103 problem\u0103 de macrostabilitate economic\u0103. Ce s-a \u00eent\u00e2mplat? \u201eNu e nicio \u00eendoial\u0103 c\u0103 este o criz\u0103 pe pia\u0163a datoriilor publice, mai ales \u00een Europa. Dar acesta este un rezultat, nu o cauz\u0103. Nu s-a produs nicio orgie de cheltuieli de stat care s\u0103 ne fi adus aici. Nu a existat niciodat\u0103 un risc general ca \u00eentreaga lume s\u0103 se transforme \u00een Grecia. Nu exist\u0103 niciun risc ca Statele Unite s\u0103 dea faliment prea cur\u00e2nd. Nu exist\u0103 o criz\u0103 a datoriei de stat cauzat\u0103 de cheltuieli de stat, doar dac\u0103 \u0163ii seama de cheltuielile efective \u015fi de datoriile cauzate de ruptura \u00een sistemul bancar na\u0163ional. Ce \u00eencepe ca o criz\u0103 bancar\u0103 sf\u00e2r\u015fe\u015fte printr-o criz\u0103 bancar\u0103, chiar dac\u0103 trece prin conturile statului. Dar exist\u0103 o politic\u0103 de a o face s\u0103 par\u0103 vina statului, astfel \u00eenc\u00e2t cei vinova\u0163i pentru faliment s\u0103 nu fie nevoi\u0163i s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 pentru el. Austeritatea nu este doar pre\u0163ul pentru salvarea b\u0103ncilor. Este pre\u0163ul pe care b\u0103ncile vor ca altcineva s\u0103 \u00eel pl\u0103teasc\u0103\u201c (pp. 29-30).
\n\u00centr-adev\u0103r, unele date ale problemei s-au schimbat \u00eentre timp. Criza economic\u0103 din 2007-2008 a contat substan\u0163ial \u00een acest sens, dar au existat \u015fi alte crize economice \u00een trecut care au fost rezolvate \u2013 dup\u0103 ce austeritatea pus\u0103 \u00een practic\u0103 pentru o scurt\u0103 perioad\u0103 de timp a e\u015fuat, a\u015fa cum e\u015fueaz\u0103 \u00eentotdeauna \u2013 prin intermediul \u00eencuraj\u0103rii consumului \u015fi a investi\u0163iilor de c\u0103tre stat. Este vorba, desigur, de Marea Depresiune a anilor 1930, av\u00e2ndu-\u015fi originile tot \u00een Statele Unite. Se pare c\u0103 Uniunea European\u0103 nu a \u00eenv\u0103\u0163at nimic din aceast\u0103 criz\u0103, deoarece \u00eencearc\u0103 s\u0103 solu\u0163ioneze prezenta criz\u0103, transformat\u0103 \u00eentre timp \u00eentr-o recesiune de amploare, tot cu ajutorul austerit\u0103\u0163ii, a t\u0103ierii masive a cheltuielilor publice, politic\u0103 ce se repercuteaz\u0103 cu timpul asupra bugetului statului \u00een cauz\u0103, ca s\u0103 nu mai vorbim de nivelul de trai al popula\u0163iei. Cu c\u00e2t se economise\u015fte mai mult, cu at\u00e2t consumul este descurajat \u015fi economia stagneaz\u0103. De ce se a\u015fteapt\u0103 rezultate diferite \u00een prezent, c\u00e2nd efectele sociale \u015fi economice ale austerit\u0103\u0163ii sunt cunoscute de at\u00e2ta timp? A\u015fa cum spunea Einstein, defini\u0163ia nebuniei rezid\u0103 \u00een a face acela\u015fi lucru \u00een mod repetat, dar a\u015ftept\u00e2nd rezultate diferite.
\nProblema este \u00eens\u0103 mai complicat\u0103. UE \u015ftie de fapt c\u0103 rezultatele austerit\u0103\u0163ii \u2013 precarizare social\u0103 \u00eenso\u0163it\u0103 de cele mai multe ori de o cre\u015ftere corelativ\u0103 a infrac\u0163ionalit\u0103\u0163ii \u2013 sunt de neevitat. De ce persist\u0103 \u00eens\u0103 \u00een dogmatismul c\u0103 nu ar exista o alternativ\u0103 viabil\u0103 la reducerea cheltuielilor bugetare pentru ie\u015firea din prezentul marasm economic? Deoarece moneda euro, pe care Blyth o compar\u0103 foarte conving\u0103tor cu etalonul aur din a doua jum\u0103tate a secolului XIX, trebuie men\u0163inut\u0103. \u00cen favoarea intereselor capitalului german, s\u0103 nu uit\u0103m. Austeritatea este str\u00e2ns interconectat\u0103 cu istoria ordoliberalismului german, la prima vedere asem\u0103n\u0103tor keynesianismului anglo-saxon, \u015fi totu\u015fi foarte diferit: \u00een keynesianism, statul reprezint\u0103 un actor economic de prim rang, \u00een timp ce \u00een ordoliberalism, statul asigur\u0103 cu fermitate condi\u0163iile normative necesare desf\u0103\u015fur\u0103rii competi\u0163iei economice, a sumei de interac\u0163iuni permanente din care este alc\u0103tuit\u0103 pia\u0163a. Mecanismul euro r\u0103pe\u015fte suveranitatea financiar\u0103 a statelor, care sunt acum obligate s\u0103 \u00ee\u015fi asume o criz\u0103 care s-a produs \u00een mediul privat, b\u0103ncile fiind, a\u015fa cum am amintit deja, principalele institu\u0163ii responsabile \u00een acest sens \u2013 convertind-o \u00een datorie public\u0103. \u201ePe scurt, c\u00e2nd se a\u015fteapt\u0103 ca aceia de jos s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 dispropor\u0163ionat pentru o problem\u0103 creat\u0103 de oamenii de la v\u00e2rf \u015fi c\u00e2nd cei de sus se descotorosesc permanent de orice responsabilitate cu privire la acea problem\u0103, d\u00e2nd vina pe stat pentru gre\u015felile lor, nu numai c\u0103 a stoarce de la cei de jos nu aduce \u00eencas\u0103ri suficiente pentru a repara lucrurile, ci va forma o societate \u015fi mai polarizat\u0103 \u015fi politizat\u0103, \u00een care condi\u0163iile pentru o politic\u0103 viabil\u0103 de a face fa\u0163\u0103 unei datorii \u015fi mai mari \u015fi unei cre\u015fteri mai sc\u0103zute sunt subminate. Populismul, na\u0163ionalismul \u015fi invocarea \u00eentoarcerii la \u00abDumnezeu \u015fi la aur\u00bb \u00een doze egale sunt efectele generate de o austeritate inegal\u0103 \u015fi nimeni, nici m\u0103car cei de la v\u00e2rf, nu beneficiaz\u0103 de pe urma ei. \u00centr-o astfel de lume inegal\u0103 \u015fi auster\u0103, cei care \u00eencep de la baza distribu\u0163iei veniturilor vor r\u0103m\u00e2ne acolo, fiind lipsi\u0163i de posibilitatea unei progresii \u2013 f\u0103r\u0103 \u00ab\u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea propriului trai\u00bb, a\u015fa cum se exprim\u0103 Adam Smith \u2013, singura mi\u015fcare posibil\u0103 r\u0103m\u00e2n\u00e2nd una violent\u0103. \u00cen ciuda a ceea ce se pare c\u0103 a spus doamna Thatcher la un moment dat, nu numai c\u0103 exist\u0103 ceva numit societate, ci \u00een ea tr\u0103im cu to\u0163ii, boga\u0163i \u015fi s\u0103raci deopotriv\u0103, la bine \u015fi la r\u0103u\u201c (p. 42).
\nCe uit\u0103 UE, \u015fi mai ales Germania, este c\u0103 modelul austerit\u0103\u0163ii, pe care Rom\u00e2nia l-a cunoscut din plin \u00een timpul anilor 1980 \u015fi bazat pe stimularea exporturilor concomitent cu minimizarea importurilor, este imposibil s\u0103 func\u0163ioneze simultan pentru toat\u0103 lumea. Pentru ca un stat sau un grup de state s\u0103 exporte, este necesar ca un alt stat sau un alt grup de state s\u0103 importe. Nu putem aplica deci acela\u015fi model de dezvoltare dac\u0103 vrem cu to\u0163ii s\u0103 prosper\u0103m. \u00cens\u0103 ideologia neoliberal\u0103, mama austerit\u0103\u0163ii, este \u015fi \u201er\u0103m\u00e2ne o ideologie imun\u0103 la fapte \u015fi la o infirmare empiric\u0103 de bun sim\u0163. De aceea \u015fi r\u0103m\u00e2ne, \u00een ciuda oric\u0103ror dovezi pe care le putem aduna \u00eempotriva ei, o idee foarte periculoas\u0103\u201c (p. 345). \u015ei, a\u015f ad\u0103uga, ideea care ne suce\u015fte cu adev\u0103rat min\u0163ile, \u00een niciun caz comunismul, care, oric\u00e2t caz s-ar face \u00een prezent, mai ales \u00een Rom\u00e2nia, relativ la o posibil\u0103 resurgen\u0163\u0103 a sa, este cu adev\u0103rat mort \u015fi \u00eengropat.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mark Blyth, Austeritatea. Istoria unei idei periculoase, traducere de Silvia Dumitrache, Editura Tact, Cluj-Napoca, 2015     Scris\u0103 dintr-o perspectiv\u0103 neokeynesian\u0103, deloc radical\u0103, a\u015fa cum s-ar gr\u0103bi s\u0103 o catalogheze, \u00eenainte de a o citi, intelectualii no\u015ftri publici \u2013 din simplul motiv c\u0103 se pozi\u0163ioneaz\u0103 \u00een dezacord cu actuala mantr\u0103 economic\u0103 neoliberal\u0103 \u2013 , Austeritatea.… Cite\u0219te mai mult »Adev\u0103rata idee care ne suce\u015fte min\u0163ile<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[15376,15375,15374],"class_list":["post-24946","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-austeritatea-istoria-unei-idei-periculoase","tag-mark-blyth","tag-modelul-austeritatii"],"views":1376,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24946","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24946"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24946\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24949,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24946\/revisions\/24949"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24946"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24946"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24946"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}