{"id":24938,"date":"2015-11-12T23:33:32","date_gmt":"2015-11-12T21:33:32","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24938"},"modified":"2015-11-12T23:33:32","modified_gmt":"2015-11-12T21:33:32","slug":"alta-cale-este-posibila","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/alta-cale-este-posibila\/","title":{"rendered":"Alt\u0103 cale este posibil\u0103"},"content":{"rendered":"<p>Fluturarea pericolului pe care l-ar furniza \u00eentotdeauna altul \u015fi \u00eentre\u0163inerea ideii c\u0103 este nevoie de m\u0103suri din ce \u00een ce mai sofisticate pentru asigurarea securit\u0103\u0163ii statelor sau alian\u0163elor reface progresiv starea de tensiune \u00een rela\u0163iile dintre state.<\/p>\n<p>Despre revenirea la R\u0103zboiul rece se vorbe\u015fte tot mai frecvent \u015fi tot mai \u00eendrept\u0103\u0163it. Exist\u0103 destule motive, destule semne. Programul militar al Rusiei prevede dezvoltarea unei re\u0163ele de baze militare \u00een Orientul Mijlociu, America Latin\u0103 \u015fi Asia de Sud-Est. Recent, o nav\u0103 de r\u0103zboi american\u0103 din Oceanul Pacific a p\u0103truns \u00een apele pe care Washingtonul le consider\u0103 interna\u0163ionale iar Pekinul de interes na\u0163ional. \u00cen aceea\u015fi regiune, de c\u00e2\u0163iva ani, se consum\u0103 o confruntare surd\u0103 \u00eentre China \u015fi Japonia. Fran\u0163a nu-\u015fi poate \u00eencheia r\u0103zboaiele \u00een fostele sale colonii din Africa pe care se \u00een\u015fir\u0103 ca m\u0103rgelele pe a\u0163\u0103. Pare exagerat acest tablou? Este realizat din informa\u0163ii furnizate de actorii \u00een\u015fi\u015fi ai noului scenariu strategic mondial.<br \/>\nPe acest fond, demararea procesului de negociere a p\u0103cii \u00een Siria arat\u0103 c\u00e2t de justificat\u0103 devine c\u0103utarea altor c\u0103i de \u00een\u0163elegere a raporturilor interna\u0163ionale. For\u0163a militar\u0103 nu trebuie s\u0103 devin\u0103 o religie a democra\u0163iei, lumea nu este preg\u0103tit\u0103 s\u0103 se alinieze \u00een spatele unui singur model existen\u0163ial. Nu sunt \u015fanse ca, vreodat\u0103, lumea s\u0103 fie dispus\u0103 s\u0103 accepte o astfel de nivelare.<br \/>\n<strong>Negocierile diplomatice <\/strong><br \/>\n<strong>de la Viena continu\u0103<\/strong><br \/>\nLa 30 octombrie, pentru opt ore, mini\u015ftrii de externe ai Statelor Unite, Rusiei, Chinei, Fran\u0163ei, Germaniei, Marii Britanii, Turciei, Irakului, Iranului, Egiptului \u015fi Arabiei Saudite s-au \u00eent\u00e2lnit la Viena \u00eentr-o formul\u0103 mai apropiat\u0103 de nevoile de pace \u00een Siria. Spre deosebire de prima \u00eent\u00e2lnire, la care participau reprezentan\u0163ii Rusiei, Statelor Unite, Arabiei Saudite \u015fi Turciei, de data asta a fost un adev\u0103rat conclav format din marile puteri nucleare, state cu autoritate economic\u0103 \u015fi vecini care se raporteaz\u0103 strategic \u015fi religios diferit fa\u0163\u0103 de conflictul sirian. Aceasta arat\u0103 c\u00e2t de necesar\u0103 este tratarea urgent\u0103\u00a0 a unui r\u0103zboi stabilizat de patru ani pe centura de foc a Orientului Mijlociu. \u201eAm abordat toate subiectele, chiar \u015fi cele mai dificile, a declarat la sf\u00e2r\u015fitul conferin\u0163ei ministrul francez Laurent Fabius. Au fost puncte de dezacord, dar am avansat suficient de mult pentru ca s\u0103 avem motive s\u0103 ne re\u00eent\u00e2lnim peste dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni\u201c. Principalul dezacord este provocat de soarta lui Assad: va fi sau nu va fi acesta tolerat \u00een perioada de tranzi\u0163ie pentru care exist\u0103 acordul tuturor participan\u0163ilor la negocieri?<br \/>\nP\u00e2n\u0103 se preg\u0103tesc saloanele pentru a treia etap\u0103, avioanele ruse\u015fti continu\u0103 bombardamentele, iar Administra\u0163ia Obama a hot\u0103r\u00e2t, surprinz\u0103tor, s\u0103 trimit\u0103 50 de militari \u00een Siria, de\u015fi anun\u0163ase c\u0103 nu va recurge la opera\u0163iuni militare terestre. John Kerry, aflat \u00eentr-un turneu \u00een Asia Central\u0103, a precizat \u00eentr-o conferin\u0163\u0103 de pres\u0103 \u0163inut\u0103 \u00een Kirghistan: \u201eDecizia presupune participarea la r\u0103zboiul civil din Siria; m\u0103sura nu are leg\u0103tur\u0103 cu Bachar al-Assad, ci vizeaz\u0103 exclusiv Daesh (Statul Islamic) \u015fi \u00eent\u0103rirea capacit\u0103\u0163ii noastre de a-l ataca mai rapid\u201c. Urm\u0103toarea etap\u0103 a Conferin\u0163ei de pace \u00eencepe, \u00een cazul \u00een care nu apar cine \u015ftie ce inconveniente, la 15 sau 16 noiembrie. P\u00e2n\u0103 atunci se mai pot \u00eent\u00e2mpla destule.<br \/>\n<strong>Reconcilierea, primul pas <\/strong><br \/>\n<strong>al solu\u0163iei de pace<\/strong><br \/>\nS\u0103 r\u0103m\u00e2nem \u00een contextul complica\u0163iilor provocate de confruntare. Pentru a se ajunge la \u00eencetarea ostilit\u0103\u0163ilor, diploma\u0163ia este o cale mai sigur\u0103 dec\u00e2t recursul la for\u0163\u0103. Nu am posibilitatea s\u0103 demonstrez, dar am constatat c\u0103 atunci c\u00e2nd liderii politici se folosesc mai mult de spioni \u015fi mai pu\u0163in de diploma\u0163i, cauza p\u0103cii se \u00eendep\u0103rteaz\u0103. Negocierile de la Viena \u00eemi amintesc de un episod legat de r\u0103zboiul din Irak, primul conflict major din linia fierbinte a destabiliz\u0103rii lumii arabe. \u00cenainte s\u0103-l prezint, vreau s\u0103 fac o observa\u0163ie care are leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu Siria, cu Irakul \u015fi cu marea r\u0103v\u0103\u015fire din \u00eentregul Orient Mijlociu. Anume: starea de spirit a geo-politicienilor nu este diferit\u0103 de cea a croitorilor marilor imperii de alt\u0103 dat\u0103. Ea r\u0103m\u00e2ne tributar\u0103 ideii de f\u0103r\u00e2mi\u0163are a statelor, cu predilec\u0163ie a celor multietnice sau multireligioase, sub pretextul \u2013 repet: pretextul \u2013 c\u0103 nu intr\u0103 \u00een paradigma socotit\u0103 optim\u0103 a democra\u0163iei. Aceasta explic\u0103 de ce procesul \u00een curs de rea\u015fezare a noii ordini mondiale este confruntat cu un lan\u0163 de crize regionale. \u0162\u0103rile mici \u015fi mijlocii, aflate \u00eenc\u0103 \u00een c\u0103utarea propriei identit\u0103\u0163i \u015fi consolid\u0103rii lor ca state na\u0163ionale, vor continua s\u0103 fie victime.<br \/>\n<strong>Spovedania domnului Blair<\/strong><br \/>\n\u015ei acum episodul promis. Trecuser\u0103 \u015fase ani de la invadarea militar\u0103 a Irakului c\u00e2nd a fost constituit\u0103 o comisie \u2013 avea s\u0103 poarte numele Chilcot \u2013 \u00eens\u0103rcinat\u0103 s\u0103 fac\u0103 lumin\u0103 \u00een privin\u0163a motivelor \u015fi a condi\u0163iilor \u00eentr\u0103rii Marii Britanii \u00een acea confruntare. \u00cen fa\u0163a comisiei, fostul premier Tony Blair a recunoscut c\u0103 decizia invad\u0103rii Irakului s-a bazat (\u015fi) pe minciuna furnizat\u0103 de serviciile secrete ale Majest\u0103\u0163ii Sale potrivit c\u0103reia Saddam Hussein ar poseda arme de distrugere \u00een mas\u0103. Blair a venit \u00een Adunarea general\u0103 a ONU cu probele falsificate \u015fi, pe baza acestora, a pledat \u00een Consiliul de Securitate pentru invadarea militar\u0103 a Irakului. Inspectorii interna\u0163ionali deplasa\u0163i \u00een Irak nu confirmau constat\u0103rile lui Blair \u015fi cereau noi verific\u0103ri. Dar Blair dorea capul lui Saddam iar Londra \u015ftia c\u0103 Irakul, aflat 12 ani sub mandat englez p\u00e2n\u0103 la independen\u0163a cucerit\u0103 \u00een 1932, este unul dintre cei mai mari produc\u0103tori de petrol din lume. A\u015fa c\u0103 \u201eprobele\u201c domnului Blair furnizate de spioni aveau \u00eenc\u0103rc\u0103tura lor istoric\u0103. Acum fostul premier recunoa\u015fte c\u0103 a cau\u0163ionat o minciun\u0103. Nu regret\u0103 trimiterea lui Saddam pe e\u015fafod, nici spectacolul mor\u0163ii de Ev Mediu, \u015fi repet\u0103 c\u0103 acesta merita pentru c\u0103 era dictator criminal. R\u0103zboiul a declan\u015fat haosul Irak, a f\u0103cut sute de mii de victime \u015fi a costat, potrivit raportului Ministerului Ap\u0103r\u0103rii al SUA, 750 de miliarde de dolari numai partea american\u0103.\u00a0 \u00cen balan\u0163a Justi\u0163iei, s\u0103 fi c\u00e2nt\u0103rit Saddam mai greu?<br \/>\nIstoria va re\u0163ine, sper, \u015fi partea ridicol\u0103 a anchetei Comisiei Chilcot \u00een fa\u0163a c\u0103reia Blair a avut, totu\u015fi, onestitatea s\u0103 refac\u0103 scenariul complet al manipul\u0103rii care i-a servit at\u00e2t de mult pre\u015fedintelui G.W. Bush s\u0103 declan\u015feze r\u0103zboiul pe baza de probe false: Saddam ar fi ucis un milion de oameni, avea leg\u0103turi cu Ossama bin Laden, cu Al-Qaeda \u015fi subven\u0163iona terorismul interna\u0163ional. Jurnalistul britanic Patrick Wintour, de la The Guardian, scrie c\u0103 52% dintre britanici consider\u0103 c\u0103 fostul prim-ministru a min\u0163it deliberat pentru a-i conduce \u00eentr-un r\u0103zboi pe care ei nu \u015fi-l doreau; a min\u0163it ca un general care, socotind c\u0103 patria lui este \u00een pericol, st\u00e2rne\u015fte ardoarea de lupt\u0103 a militarilor spun\u00e2ndu-le c\u0103 du\u015fmanul are coarne \u015fi \u00eenghite copii. Din anchet\u0103 nu a lipsit nici absurdul. Jurnalistul imortalizeaz\u0103 momentul audierii lui Blair astfel: \u201eC\u00e2nd a intrat \u00een sal\u0103, p\u0103rea o fantom\u0103; costum \u00eenchis, cravat\u0103 ro\u015fie, p\u0103rul grizonat dat peste cap, palid, Tony Blair s-a a\u015fezat \u00een fa\u0163a unor \u00abjudec\u0103tori\u00bb care numai judec\u0103tori nu erau. Patru b\u0103rba\u0163i \u015fi o femeie. Doi func\u0163ionari ie\u015fi\u0163i la pensie, un fost diplomat, doi istorici specializa\u0163i \u00een politica intern\u0103. Zero magistra\u0163i, zero juri\u015fti, zero militari, zero cunosc\u0103tori ai problemelor din Irak\u201c.<br \/>\n<strong>Diploma\u0163ia paralel\u0103<\/strong><br \/>\nConflictul sirian poate fi exploatat \u00een fel \u015fi chip. Berlinul nu-\u015fi \u015fifoneaz\u0103 rela\u0163iile cu Moscova de grija lui Assad, Pekinul ascult\u0103 \u015fi \u00eenregistreaz\u0103 oarecum indiferent infernul bombardamentelor. Mai interesat se dovede\u015fte fostul pre\u015fedinte al Fran\u0163ei, Nicolas Sarkozy. El a f\u0103cut \u00een octombrie o vizit\u0103 la Moscova \u015fi a avut discu\u0163ii cu pre\u015fedintele Putin. Faptul c\u0103 Sarkozy \u015fi Putin se tutuie \u00een public spune mult. Sarkozy a recurs la o diploma\u0163ie paralel\u0103 pentru a mai atenua efectele politicii sociali\u015ftilor lui Hollande fa\u0163\u0103 de Moscova adoptat\u0103 dup\u0103 ce Rusia a anexat Crimeea. Dac\u0103 nu a avut acordul tacit al guvernului francez \u2013 nu se \u015ftie niciodat\u0103 \u2013, demersul poate avea un efect benefic pentru detensionarea rela\u0163iilor franco-ruse. Exist\u0103 \u015fi un scop electoral, Sarkozy sper\u0103 s\u0103 fie acceptat candidat al dreptei la alegerile preziden\u0163iale de peste ceva mai mult de un an. Ca politician versat \u015fi ambi\u0163ios, el a demarat deja campania de relansare a rela\u0163iilor cu Moscova g\u00e2ndit\u0103 ca un cap de acuzare a guvernului socialist, prea zelos \u00een aplicarea sanc\u0163iunilor economice luate de Uniunea European\u0103 \u00eempotriva Rusiei. Dreapta francez\u0103 \u00ee\u015fi protejeaz\u0103 o pozi\u0163ie privilegiat\u0103 cu Rusia, fostul prim-ministru Fran\u00e7ois Fillon a vizitat \u015fi el, \u00een mai multe r\u00e2nduri, Moscova pentru a-l \u00eent\u00e2lni pe Vladimir Putin. Pre\u015fedintele Hollande, dac\u0103 va dori un al doilea mandat, va avea de dat socoteal\u0103 pentru afacerea proast\u0103 de anulare a contractului pentru livrarea Rusiei a navelor de r\u0103zboi Mistral, \u00eencheiat cu patru ani \u00een urm\u0103. \u015ei, evident, pentru deteriorarea rela\u0163iilor cu Kremlinul pe care pre\u015fedin\u0163ii francezi de dinaintea lui le cultiva cu insisten\u0163\u0103 \u015fi interes.<br \/>\nDoamna Merkel a fost mai prudent\u0103. A ales calea dialogului cu pre\u015fedintele Putin.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Fluturarea pericolului pe care l-ar furniza \u00eentotdeauna altul \u015fi \u00eentre\u0163inerea ideii c\u0103 este nevoie de m\u0103suri din ce \u00een ce mai sofisticate pentru asigurarea securit\u0103\u0163ii statelor sau alian\u0163elor reface progresiv starea de tensiune \u00een rela\u0163iile dintre state. Despre revenirea la R\u0103zboiul rece se vorbe\u015fte tot mai frecvent \u015fi tot mai \u00eendrept\u0103\u0163it. Exist\u0103 destule motive, destule&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/alta-cale-este-posibila\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Alt\u0103 cale este posibil\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[15370,15371],"class_list":["post-24938","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-negocierile-diplomatice-de-la-viena","tag-programul-militar-al-rusiei"],"views":2765,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24938","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24938"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24938\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24939,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24938\/revisions\/24939"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24938"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24938"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24938"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}