Cu fereastra camerei la etaj larg deschis\u0103, diminea\u0163a la Skopje a \u00eenceput cu o secven\u0163\u0103 generoas\u0103 din imaginea ora\u015fului, marcat\u0103 de multe cl\u0103diri noi \u015fi nea\u015fteptat de multe siluete de macarale. Ajunseser\u0103m noaptea aici, c\u0103l\u0103uzi\u0163i de Crucea Mileniului, cea mai mare de pe firmament \u015fi, cu excep\u0163ia sa \u015fi a vechiului hotel \u201eContinental\u201c, \u00eenf\u0103\u015furat \u00een draperii de lumin\u0103 multicolore, nu aveam nimic \u00een memoria mea vizual\u0103. \u00cen schimb, rostit chiar \u015fi numai \u00een g\u00e2nd, numele Macedoniei, al Macedoniei Macedoniei, vibra u\u015for, ca o frunz\u0103 la trecerea unei raze de soare. Poate legat de vestitele Seri de Poezie de la Struga, de exclama\u0163ia lui Nichita St\u0103nescu, \u201eMacedonia sufletului meu!\u201c, la primirea Cununii lor de Aur sau de minunatul Rozariu macedonean al poetei Carolina Ilica, de-a pururi \u00eendr\u0103gostit\u0103 de acest spa\u0163iu. A\u015fa c\u0103 am cobor\u00e2t cu imaginea plopilor ei gemeni (\u201ePe fo\u015fnetul lor se poate urca\/ Din t\u0103rii \u00een t\u0103rii, ca pe-o scar\u0103.\/ Cu umbrele lor se poate l\u0103sa\/ Un \u00eenger, via\u0163a s\u0103-\u0163i cear\u0103\u201c) la o \u00eent\u00e2lnire pe m\u0103sura acestei c\u0103lduri suflete\u015fti. T\u00e2n\u0103r\u0103, fermec\u0103toare, Jadranka Angelovska-Du\u0163\u0103, cadru didactic la Universitatea \u201eSf. Kiril \u015fi Metodiu\u201c din Skopje, reprezentanta acesteia patru ani la lectoratul macedonean de la Universitatea din Craiova, al c\u0103rei doctor a devenit cu o lucrare despre prezen\u0163ele noastre poetice la Struga, coordonat\u0103 de profesorul Nicu Panea, este so\u0163ia unui craiovean \u015fi mama unei feti\u0163e, Bianca, de doi ani \u015fi jum\u0103tate. A\u015fa c\u0103 este de la sine \u00een\u0163eles c\u0103 ne cunoa\u015fte perfect limba \u015fi c\u0103 se bucur\u0103 s\u0103 o vorbeasc\u0103 povestind despre Skopje \u015fi \u00eenso\u0163indu-ne \u00een uluitoarea a\u015fezare de pe \u0163\u0103rmurile Vardarului.
\nR\u00e2ul care str\u0103bate \u015fi \u0163ara \u015fi capitala, care uneori, \u00een limbajul curent, distinge \u0163ara, Macedonia Vardarului, de regiunile macedonene din Grecia \u2013 Macedonia Egee \u2013 \u015fi din Bulgaria \u2013 Macedonia Pirinului \u2013, curge lini\u015ftit \u015fi auriu \u00een ziua senin\u0103 de \u00eenceput de toamn\u0103. Dar ceea ce \u00eemi captiveaz\u0103 aten\u0163ia este podul de pe care \u00eel admir, podul de aram\u0103 din pove\u015fti, cu pl\u0103ci de bronz bogat decorate. \u00cens\u0103, numai c\u00e2teva clipe, la mic\u0103 distan\u0163\u0103, \u00een amonte, un alt pod, supra\u00een\u0103l\u0163at de statui \u00een picioare, atrage privirile. Pornesc spre acesta pe malul drept, fascinat\u0103 de mul\u0163imea personajelor care ne a\u015fteapt\u0103 g\u00e2nditoare, \u00eentre romantice felinare, pe balustrade.\u00a0 De cum am ie\u015fit din hotel, statuile \u015fi grupurile statuare ne-au \u00eent\u00e2mpinat \u00een parcuri, \u00een col\u0163uri de strad\u0103, \u00een pia\u0163ete cu o frecven\u0163\u0103 parc\u0103 egal\u0103 cu a trec\u0103torilor. Cu excep\u0163ia busturilor de pe Aleea Clasicilor din Chi\u015fin\u0103u, nu \u0163in minte s\u0103 fi v\u0103zut undeva at\u00e2tea la un loc. \u015ei, iat\u0103, compara\u0163ia se sus\u0163ine, podul este Podul Artei, cu arti\u015fti \u015fi scriitori de seam\u0103 ai Macedoniei. Jadranka \u00eel evoc\u0103 pe To\u0161e Proeski, vocea de aur a Balcanilor, stins din via\u0163\u0103 la numai dou\u0103zeci \u015fi \u015fase de ani, \u00een octombrie 2007. Eu m\u0103 apropii de primul din acest cap\u0103t al podului, pictorul Peter Mazev, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-mi aduc aminte numele unor scriitori din traducerile \u00een rom\u00e2ne\u015fte realizate de Carolina Ilica \u015fi Dumitru M. Ion \u015fi promi\u0163\u00e2ndu-mi s\u0103 le caut \u00een biblioteci, s\u0103 le ad\u00e2ncesc pe cele preferate de Jadranka: Gane Todorovski, Mateja Matevski, Ato Soprov. Cl\u0103diri albe, marmoreene, impun\u0103toare ne urm\u0103resc de pe cel\u0103lalt mal: Ministerul de Externe, Curtea Suprem\u0103… Nici nu am timp s\u0103 le fixez \u00een peisaj, c\u0103 un al doilea pod fastuos ne iese \u00een cale, Podul Civiliza\u0163iei, \u015fi acesta o lec\u0163ie de istorie, plin de cariatide ale memoriei, cu statuile personalit\u0103\u0163ilor care \u015fi-au dat via\u0163a pentru Macedonia, sus\u0163inut solemn dincolo de noi de o cl\u0103dire frumoas\u0103 \u015fi solemn\u0103, Muzeul Na\u0163ional de Arheologie. \u015ei deodat\u0103 o pia\u0163\u0103 uria\u015f\u0103 ne absoarbe, cu un monument gigantic \u00een centru, ne\u00eenvinsul Alexandru Macedon c\u0103lare, mai puternic \u015fi dec\u00e2t tinere\u0163ea sa, cu soclul \u00eemp\u00e2nzit de lei \u015fi r\u0103zboinici, \u00eentr-un chenar de f\u00e2nt\u00e2ni arteziene. Imaginea lui \u00eemi aduce aminte de protestul Atenei la instalare, \u00een 2011, pe care macedonenii Macedoniei au \u00eencercat s\u0103-l calmeze numind oficial bronzul Lupt\u0103tor pe cal. Cu memoria \u00eenviorat\u0103 de \u015ftirea aceea, caut \u015fi z\u0103resc \u00eentr-o dep\u0103rtare apropiat\u0103 cealalt\u0103 crea\u0163ie a\u00a0 Valentinei Stevanoska, alb\u0103, elegant\u0103, Arcul de Triumf, care cinste\u015fte lupta pentru independen\u0163\u0103 a Macedoniei, \u00eencununat\u0103 cu desprinderea din fosta Iugoslavie, \u00een anul 1991. Cu dimensiuni asem\u0103n\u0103toare, nu cred c\u0103 Alexandru Macedon ar putea s\u0103 treac\u0103 pe sub arcada acestuia, dar privit de dincolo de Arc, prin deschiz\u0103tura lui, ca printr-o fereastr\u0103 spre cer, monumentul este o des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103, minunat\u0103 apari\u0163ie.
\nCa s\u0103-\u0163i rec\u00e2\u015ftigi suflul normal, drumul la st\u00e2nga, pe strada pietonal\u0103, purt\u00e2nd, ca \u015fi pia\u0163a central\u0103, numele lui Alexandru Macedon, este cea mai bun\u0103 idee, \u00ee\u0163i d\u0103 sentimentul unui col\u0163 tipic de capital\u0103, de Bucure\u015fti sau de Belgrad, oarecum mai \u00eengust\u0103 \u015fi str\u0103juit\u0103 de o parte \u015fi de alta de cl\u0103diri baroce, cu excep\u0163ia a trei supravie\u0163uitoare, toate reconstruite dup\u0103 devastatorul cutremur din anul 1963. Atunci a fost spulberat\u0103 \u015fi casa na\u015fterii Maicii Tereza, \u015fi biserica romano-catolic\u0103 \u00een care a fost botezat\u0103. Pe locul bisericii, tot Valentina Stevanoska a conceput un memorial dedicat acestei figuri ireale a lumii noastre contemporane. Desigur, de-acum previzibil, nici pe aceast\u0103 strad\u0103 nu lipsesc oamenii de bronz, iar col\u0163urile sale de cer sunt de asemenea str\u0103b\u0103tute de liniile macaralelor. De altminteri, nu am mai v\u0103zut, nici nu am crezut c\u0103 exist\u0103 un ora\u015f at\u00e2t de \u00eennoit, at\u00e2t de \u015fantier \u015fi cu at\u00e2tea statui ca Skopje! Sunt \u2013 \u015fi continu\u0103 s\u0103 fie \u2013, aflu, rodul unei viziuni a conducerii actuale a Macedoniei \u015fi, concret, al unui apreciat proiect urbanistic, Skopje 2014. Cu ce bani a reu\u015fit, reu\u015fe\u015fte guvernul acestei \u0163\u0103ri, a unei \u0163\u0103ri de numai dou\u0103 milioane de locuitori? Cu bani \u00eemprumuta\u0163i, restitui\u0163i la termen pentru credibilitatea unor noi \u00eemprumuturi? Cu sus\u0163inere \u015fi credin\u0163\u0103, este primul r\u0103spuns pe care \u00eel primesc. Probabil vor fi fiind mai multe, dar c\u0103l\u0103torul din mine, am\u00e2n\u00e2nd c\u0103utarea lor, prefer\u0103 emo\u0163ia pasului dint\u00e2i pe celebrul Pod de Piatr\u0103, o construc\u0163ie secular\u0103 peste Vardar, c\u00e2ndva singura, care leag\u0103 partea nou\u0103 a ora\u015fului de cea veche, \u00eentr-o delimitare aproximativ\u0103, pentru c\u0103 \u015fi aici sunt cl\u0103diri noi \u015fi \u00een construc\u0163ie, \u015fi aici suntem saluta\u0163i de statui, cea a lui Filip al II-lea, tat\u0103l lupt\u0103torului c\u0103lare de pe cel\u0103lalt \u0163\u0103rm, a c\u0103rturarilor canoniza\u0163i Kiril \u015fi Metodiu \u015fi a ucenicilor lor, Clement \u015fi Naum, \u00eentemeietorii primei universit\u0103\u0163i din Macedonia. Ne tragem sufletul l\u00e2ng\u0103 ghizdurile unei f\u00e2nt\u00e2ni arteziene monument. Sub ploaia sa r\u0103coroas\u0103, c\u00e2teva femei \u00een piatr\u0103 al\u0103pteaz\u0103, \u00ee\u015fi leag\u0103n\u0103 pruncul, \u00ee\u015fi a\u015faz\u0103 m\u00e2inile ocrotitor peste p\u00e2ntecul \u00een care cre\u015fte o nou\u0103 via\u0163\u0103. Prilej pentru Jadranka s\u0103 aminteasc\u0103 de politica macedonean\u0103 de \u00eencurajare a maternit\u0103\u0163ii: 150 de euro aloca\u0163ie lunar\u0103 timp de zece ani pentru al treilea copil, drept la pensie casnicelor pentru al patrulea.
\n\u00cen pitorescul bazar, un albanez b\u0103tr\u00e2n ne \u00eent\u00e2mpin\u0103 cu un irezistibil \u201eFradzi romani, pentru voi \u2013 un euro jum\u0103tate magnetul!\u201c. \u00cen vechea cetate Kale ne ajunge din urm\u0103 un b\u0103rbat \u00een straie modeste, agit\u00e2nd un celular, de-abia respir\u0103 din cauza grabei de a-l g\u0103si pe vizitatorul care l-a pierdut la Moscheea Mustafa Pa\u015fa, iar turnul cu ceas al Bisericii \u201eSf. Dumitru\u201c ne prive\u015fte enigmatic cu ochii timpului din orbitele decupate \u00een silueta sa de mihrab.
\n\u015ei de sus, \u015fi de departe, frapeaz\u0103 albul curat al noilor construc\u0163ii, cocorii macaralelor. \u201eFaraonic!\u201c, surprind un exclamativ din gura unui turist compatriot \u015fi m\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 poate nu e at\u00e2t de simplu, c\u0103 poate trebuie luate \u00een considerare \u015fi determinarea unui popor mic \u00eentr-o lume mare, \u015fi nevoia de identitate concretizat\u0103 \u00een apelul la personalit\u0103\u0163ile din istorie \u015fi cultur\u0103, \u015fi demnitatea cu care \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi asume, s\u0103-\u015fi tr\u0103iasc\u0103 independen\u0163a \u015fi poate \u015fi sentimentul, convingerea unei misiuni mai presus de toate la arhitec\u0163ii, la constructorii acestei Macedonii a Macedoniei. Cu un macedonean \u00eemp\u0103rat, puternic gravat \u00een memoria colectiv\u0103, care a cerut s\u0103 fie \u00eengropat cu m\u00e2inile scoase afar\u0103, ca s\u0103 vad\u0103 to\u0163i c\u0103 a plecat din via\u0163\u0103 a\u015fa cum a venit, cu am\u00e2ndou\u0103 goale.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Cu fereastra camerei la etaj larg deschis\u0103, diminea\u0163a la Skopje a \u00eenceput cu o secven\u0163\u0103 generoas\u0103 din imaginea ora\u015fului, marcat\u0103 de multe cl\u0103diri noi \u015fi nea\u015fteptat de multe siluete de macarale. Ajunseser\u0103m noaptea aici, c\u0103l\u0103uzi\u0163i de Crucea Mileniului, cea mai mare de pe firmament \u015fi, cu excep\u0163ia sa \u015fi a vechiului hotel \u201eContinental\u201c, \u00eenf\u0103\u015furat \u00een… Cite\u0219te mai mult »\u00cen Macedonia Macedoniei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-24922","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":1994,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24922","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24922"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24922\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24923,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24922\/revisions\/24923"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24922"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24922"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24922"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}