{"id":24916,"date":"2015-11-06T13:32:47","date_gmt":"2015-11-06T11:32:47","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24916"},"modified":"2015-11-06T13:32:47","modified_gmt":"2015-11-06T11:32:47","slug":"alegorie-si-ambiguitate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/alegorie-si-ambiguitate\/","title":{"rendered":"Alegorie \u015fi ambiguitate"},"content":{"rendered":"

Nathaniel Hawthorne, Litera stacojie<\/em>, traducere de Anca Florea, Bucure\u015fti, Editura Corint, 2015<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Nathaniel Hawthorne public\u0103 cel mai bun roman al s\u0103u, Litera stacojie (care este, \u00een parantez\u0103 fie spus, \u015fi cea mai de succes scriere a lui), \u00een anul 1850, impun\u00e2nd, deodat\u0103, un standard extrem de ridicat la nivelul prozei, c\u00e2t\u0103 vreme acesta este cel dint\u00e2i roman cu adev\u0103rat mare din literatura american\u0103.
\nO iubire interzis\u0103<\/strong>
\nCartea porne\u015fte de la istoria iubirii interzise dintre Hester Prynne \u015fi Arthur Dimmesdale, el fiind preot, iar ea \u2013 una dintre membrele c\u0103s\u0103torite ale congrega\u0163iei pe care el o p\u0103store\u015fte. Ac\u0163iunea e plasat\u0103 \u00een New England, \u00een secolul al XVII-lea, acesta fiind \u015fi singurul roman \u2013 din cele patru ale lui Hawthorne \u2013 care nu e legat direct de epoca contemporan\u0103 autorului. \u00cens\u0103 indirect, da. \u015ei prin absolut toate firele ac\u0163iunii. C\u0103ci Litera stacojie este \u015fi o evaluare extrem de atent\u0103, oric\u00e2t de exterioar\u0103 \u015fi indirect\u0103 poate ea s\u0103 par\u0103, a efectelor religioase, estetice \u015fi ideologice pe care puritanismul le-a avut asupra (culturii) Statelor Unite. Dar, deopotriv\u0103, \u015fi o privire lucid\u0103 asupra transcendentalismului american, ca \u015fi asupra schimb\u0103rilor profunde care despart lumea regulilor de fier ale puritanismului de aceea a unei totale libert\u0103\u0163i speculative, \u00eentruchipat\u0103 cel mai bine de \u00eens\u0103\u015fi Hester Prynne, cel mai realizat personaj din \u00eentreaga oper\u0103 a lui Hawthorne. Dragostea nepermis\u0103 de regulile sociale este, desigur, una dintre marile teme ale prozei americane \u015fi nu numai a secolului XIX.
\n\u00cens\u0103 Litera stacojie nu e o simpl\u0103 poveste de dragoste, a\u015fa cum relatarea subiectului ar putea s\u0103 dea senza\u0163ia. \u00cen fond, dup\u0103 cum Henry James, unul dintre marii admiratori ai lui Hawthorne a spus, \u201epentru prodigioasa imagina\u0163ie a lui Hawthorne, faptul c\u0103 doi oameni s-au \u00eent\u00e2lnit \u015fi s-au iubit e de interes secundar, c\u00e2t\u0103 vreme aspectul de care scriitorul era profund interesat r\u0103m\u00e2ne situa\u0163ia moral\u0103 a celor doi, precum \u015fi efectele pove\u015ftii lor de dragoste \u00een anii care vor urma consum\u0103rii ei\u201c. Prin urmare, romanul nici nu va \u00eencepe cu relatarea iubirii dintre Dimmesdale \u015fi Hester, ci tocmai cu efectul acesteia, femeia ap\u0103r\u00e2nd pentru prima dat\u0103 \u00een fa\u0163a cititorului ca una dintre condamnatele la st\u00e2lpul infamiei, \u0163in\u00e2nd \u00een bra\u0163e copilul os\u00e2ndit de societatea puritan\u0103 drept \u201efruct al unei leg\u0103turi p\u0103c\u0103toase\u201c \u015fi purt\u00e2nd brodat\u0103 pe pieptul rochiei \u201elitera stacojie\u201c: o imens\u0103 liter\u0103 A (de la Adulter). E clar c\u0103 autorul creeaz\u0103 un extraordinar punct de tensiune \u2013 \u015fi, implicit, un conflict ale c\u0103rui ecouri se resimt \u00een toate paginile c\u0103r\u0163ii \u2013 \u00eentre natur\u0103 \u015fi cultur\u0103. C\u0103ci actul iubirii, sacru \u00een \u015fi prin el \u00eensu\u015fi \u015fi raportat la ritmurile naturii, reprezint\u0103, pentru societatea puritan\u0103, un p\u0103cat ce reclam\u0103 isp\u0103\u015firea \u015fi implic\u0103 \u00een cel mai \u00eenalt grad ideea de vinov\u0103\u0163ie. Hawthorne \u015fi-a inclus romanul \u00een categoria \u201eromance\u201c, numai c\u0103 implica\u0163iile profunde ale c\u0103r\u0163ii sunt extrem de departe de imaginarul romantic. Scriitorul celebreaz\u0103 natura, dar \u015fi individualitatea uman\u0103 ce deriv\u0103 din \u015fi e profund \u00eenrudit\u0103 cu ritmurile acesteia, expresie a \u201ec\u0103ldurii vitale\u201c. \u00cens\u0103 el nu pierde din vedere nici cultura, \u00een\u0163eleas\u0103, aici, drept expresie a existen\u0163ei sociale. Romanul se transform\u0103, astfel, \u00een unele fragmente, \u00eentr-o adev\u0103rat\u0103 tragedie determinat\u0103 de imposibilitatea stabilirii unui acord perfect \u00eentre eul natural \u015fi manifestarea social\u0103 (cultural\u0103) a acestuia.
\nAntiteze \u015fi contradic\u0163ii<\/strong>
\n\u00cen consecin\u0163\u0103, cadrul ini\u0163ial, cel al lumii din New England \u015fi al ora\u015fului Boston, se dovede\u015fte a nu fi unicul spa\u0163iu de care ac\u0163iunile personajelor sunt legate, c\u00e2t\u0103 vreme acest univers e mereu comparat, fie \u015fi doar subtextual, cu rigorile, mai pu\u0163in aspre, ale lumii din Marea Britanie, dar \u015fi cu nesf\u00e2r\u015fita s\u0103lb\u0103ticie a Vestului (s\u0103lbatic) american, expresie a deplinei libert\u0103\u0163i de ac\u0163iune \u015fi de expresie. Cu toate acestea, de sub rigorile puritane nu exist\u0103 sc\u0103pare, cel pu\u0163in a\u015fa simt protagoni\u015ftii c\u0103r\u0163ii, constituindu-se, astfel, prin faptul c\u0103 ei \u00een\u015fi\u015fi o consacr\u0103, o lume \u00een care religia \u015fi legea coincid, iar via\u0163a privat\u0103 e \u00eentotdeauna de interes public \u015fi are nevoie de legitimitatea religioas\u0103. \u00centregul roman, \u00eens\u0103, este structurat dual, \u00eencep\u00e2nd cu nivelul \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor ce marcheaz\u0103 existen\u0163a personajelor \u015fi termin\u00e2nd cu simbolurile textuale. Astfel, via\u0163a lui Hester este creionat\u0103, de la bun \u00eenceput, \u0163in\u00e2nd seama de dou\u0103 coordonate reprezentate de imaginile recurente: \u00eenchisoarea, pe de o parte, \u015fi trandafirii s\u0103lbatici ale c\u0103ror flori nu pot fi oprite s\u0103 se deschid\u0103, pe de alta. Temni\u0163a, \u201efloarea \u00eentunecat\u0103 a societ\u0103\u0163ii civilizate\u201c, \u015fi delica\u0163ii trandafiri configureaz\u0103, astfel, un spa\u0163iu simbolic, \u00eentre limitele c\u0103ruia Hester \u00ee\u015fi va construi existen\u0163a, dar o va \u015fi cre\u015fte pe Pearl, feti\u0163a ei.
\nCopilul simbolizeaz\u0103, desigur, inocen\u0163a natural\u0103, iar plimb\u0103rile celor dou\u0103 prin p\u0103dure par a le promite (a le oferi?) un paradis p\u0103m\u00e2ntesc \u015fi o eliberare de sub povara sentimentului culpabilit\u0103\u0163ii pe care \u00eentreaga societate \u00eencerca s\u0103 i-l induc\u0103 lui Hester. C\u0103 avem de-a face \u015fi cu implica\u0163iile emersoniene ale posibilit\u0103\u0163ii, pentru orice fiin\u0163\u0103 uman\u0103, a unui nou \u00eenceput, neafectat de vreun semn al vinov\u0103\u0163iei ori al p\u0103catului originar, este evident, \u00eens\u0103 la fel de evident\u0103 este libertatea cu care Hawthorne structureaz\u0103 conflictul \u015fi manifest\u0103rile psihologice ale personajelor. F\u0103r\u0103 s\u0103 adere vreo clip\u0103 la convingerile puritanilor, scriitorul are \u00een vedere, ca punct de plecare, alegoriile specifice ale acestora, reu\u015find \u00eens\u0103, cu o art\u0103 care pe drept cuv\u00e2nt poate fi numit\u0103 unic\u0103, s\u0103 transforme semnul purtat de Hester, fatala liter\u0103 A, \u00een opusul ei. Deci, ea nu va mai exprima ideea de adulter, ci, indirect, pe aceea de abilitate ori chiar de spirit angelic, iar cititorul atent la nuan\u0163e va reu\u015fi s\u0103 descopere sensurile ascunse sau sugerate ale textului. Litera stacojie poate fi citit\u0103 ca un exemplu excelent de alegorie sau de func\u0163ionare perfect\u0103 a unui sistem al simbolurilor foarte bine configurat de c\u0103tre autor. Dintr-un anumit punct de vedere, cartea aceasta e o oper\u0103 literar\u0103 \u00een care alegoria este eliberat\u0103 de orice sensuri anterioare \u015fi de orice reguli fixe, iar apoi reconfigurat\u0103, pornind de la o nou\u0103 \u00een\u0163elegere a lumii. Dar este, apoi, \u015fi o scriere \u00een care semnele \u015fi simbolurile, adev\u0103rurile ascunse \u015fi expresiile publice ale recunoa\u015fterii, aprecierii sau dispre\u0163ului se \u00eentre\u0163es, Litera stacojie abord\u00e2nd, astfel, \u015fi modul \u00een care cititorul descifreaz\u0103 un astfel de labirint al semnifica\u0163iilor mereu multiple. Lumea este ceea ce fiecare alege s\u0103 vad\u0103, iar fiecare fiin\u0163\u0103 uman\u0103 este suma propriilor alegeri \u2013 chiar dac\u0103 nu at\u00e2t \u015fi a propriilor dorin\u0163e.
\nToate acestea sunt evidente nu doar \u00een ceea ce prive\u015fte evolu\u0163ia lui Hester, cea care decide s\u0103 p\u0103streze taina identit\u0103\u0163ii tat\u0103lui copilului s\u0103u, ci \u015fi a lui Arthur Dimmesdale, personaj remarcabil, la r\u00e2ndul s\u0103u, surprins, a\u015fa cum este mereu, \u00eentre for\u0163e opuse care \u015fi-l disput\u0103, sufletul s\u0103u devenind un adev\u0103rat t\u0103r\u00e2m de lupt\u0103 \u00eentre ra\u0163iunea con\u015ftient\u0103 \u015fi dorin\u0163ele arz\u0103toare ale subcon\u015ftientului, \u00eentre moralitatea personal\u0103, \u00eentotdeauna p\u0103strat\u0103, \u00eens\u0103 \u00een\u0163eleas\u0103 \u00een alt sens dec\u00e2t cel al societ\u0103\u0163ii, \u015fi aparen\u0163ele sociale \u015fi cerin\u0163ele unei existen\u0163e puritane, pe care le eludeaz\u0103 \u00eentotdeauna, resim\u0163ind \u00eens\u0103, iar asta e o alt\u0103 dram\u0103 a lui, \u015fi nevoia de m\u0103rturisire public\u0103 \u015fi de iertare. \u00cen cea mai mare parte a romanului, Dimmesdale \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi ascund\u0103 p\u0103catul \u015fi s\u0103 \u00eenve\u0163e ceva de pe urma acestuia, crez\u00e2nd profund \u00een sacralitatea misiunii sale \u015fi \u00een profesiunea de preot. Dar realizeaz\u0103 treptat c\u0103 tocmai p\u0103catul e cel care-l face din ce \u00een ce mai uman \u015fi, \u00eenc\u0103 mai important, din ce \u00een ce mai capabil s\u0103-i \u00een\u0163eleag\u0103 pe enoria\u015fii care gre\u015fesc. Numai c\u0103 litera stacojie pe care Hester o poart\u0103 \u015fi pe care o v\u0103d to\u0163i ceilal\u0163i, el o ascunde, doar pentru ca aceasta s\u0103 devin\u0103 stigmatul fizic \u2013 \u015fi moral \u2013 al existen\u0163ei sale. Dimmesdale procedeaz\u0103 astfel pentru c\u0103 dore\u015fte s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 complet pe sine \u015fi s\u0103 ajung\u0103 s\u0103 se cunoasc\u0103 cu adev\u0103rat, dar f\u0103r\u0103 a fi \u015fi cunoscut de cei din jur drept ceea ce este \u00een realitate. Deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, cel care vede cel dint\u00e2i semnul lui Dimmesdale este tocmai Chillingworth, so\u0163ul doritor de r\u0103zbunare al lui Hester, cel care o l\u0103sase singur\u0103 mai bine de doi ani, ca pentru a-i testa calit\u0103\u0163ile \u015fi a-i evalua defectele, la fel de ne\u00eent\u00e2mpl\u0103toare fiind \u015fi apari\u0163ia, pe cerul nop\u0163ii, a semnelor luminoase care reproduc, simbolic \u015fi metaforic, stigmatul uman purtat de preot. Numai c\u0103 \u00eemp\u0103carea cu sine \u015fi eliberarea final\u0103 nu se pot produce dec\u00e2t prin suferin\u0163a ce duce la moarte \u015fi prin asumarea public\u0103 a adev\u0103rurilor \u015fi convingerilor personale, astfel c\u0103 Dimmesdale va face \u015fi acest lucru, m\u0103rturisindu-se \u00een fa\u0163a tuturor, tocmai \u00een locul unde Hester \u00eens\u0103\u015fi fusese condamnat\u0103 la dispre\u0163ul societ\u0103\u0163ii \u2013 societate pe care femeia, curajoas\u0103 \u015fi puternic\u0103, \u00een ciuda fragilit\u0103\u0163ii ei fizice, va ajunge s\u0103 o recucereasc\u0103 treptat \u015fi pas cu pas, datorit\u0103 faptelor pe care le face \u015fi ajutorului dat celor afla\u0163i \u00een nevoie.
\nSimbol \u015fi semnifica\u0163ii<\/strong>
\nHawthorne \u00eensu\u015fi a insistat \u00een repetate r\u00e2nduri asupra faptului c\u0103 Litera stacojie este o carte dificil\u0103 \u015fi ale c\u0103rei sensuri trebuie descifrate cu grij\u0103. Fapt foarte adev\u0103rat, confirmat \u015fi de numeroasele interpret\u0103ri de care romanul a avut parte \u00een ultimii mai bine de o sut\u0103 cincizeci de ani. Unul dintre scopurile declarate ale scriitorului a fost \u015fi acela de a exprima \u00een mod adecvat nivelurile profunde ale psihologiei umane, de a evalua efectele culpabilit\u0103\u0163ii \u015fi nevoia de isp\u0103\u015fire resim\u0163it\u0103 de fiin\u0163a uman\u0103 ca urmare a unui p\u0103cat sau a unui comportament privit ca atare de societate. Prin urmare, subiectul c\u0103r\u0163ii poate fi, dincolo de \u00eent\u00e2mpl\u0103rile ca atare, \u015fi preocuparea constant\u0103 a autorului pentru contradic\u0163iile \u015fi tensiunile ce caracterizeaz\u0103 sufletul omenesc, cu \u00eentreaga sa complexitate, nevoie de c\u0103ldur\u0103 \u015fi de comuniune. Iar imaginarul epocii puritane l-a interesat profund pe Hawthorne nu doar ca subiect istoric ori ideologic, ci \u015fi pentru c\u0103 \u00eei definea existen\u0163a ca scriitor. De aceea, el va reveni asupra unor asemenea aspecte \u00een numeroase scrieri ale sale, modific\u00e2nd doar alegoria de origine puritan\u0103 \u00eentr-un demers mult mai elaborat de interpretare a semnelor ce definesc \u00eensu\u015fi sufletul uman.
\nRezultatul va fi o crea\u0163ie cu valen\u0163e simbolice, \u00een care principiile morale sau religioase aflate dincolo de alegorismul ini\u0163ial ori formal nu sunt tratate schematic, ci devin contradic\u0163ii definitorii pentru spiritualitatea american\u0103 \u00een ansamblu. Existen\u0163a uman\u0103 se prezint\u0103, astfel, ca plural\u0103, multistratificat\u0103, inexplicabil\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t \u015fi \u00een mod fundamental ambigu\u0103. Fiecare simbol cap\u0103t\u0103 explica\u0163ii ori interpret\u0103ri multiple, \u00een func\u0163ie de raportarea, mereu posibil\u0103, fie la universul intim al emo\u0163iilor personale, fie la cel exterior, al unei imagini publice. Litera stacojie, purtat\u0103 pe piept, devine, doar \u00een acest fel, imagine proiectat\u0103 pe cerul nop\u0163ii \u015fi deopotriv\u0103 imagine \u00eenscris\u0103 \u00een chiar inima protagonistului, semn al unui secret resim\u0163it la nivel psihosomatic. Asemenea literei \u00eense\u015fi, romanul \u00een ansamblu st\u0103 m\u0103rturie asupra tainelor morale \u015fi psihologice ce marcheaz\u0103 via\u0163a fiec\u0103rui om \u00een parte.<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nathaniel Hawthorne, Litera stacojie, traducere de Anca Florea, Bucure\u015fti, Editura Corint, 2015   Nathaniel Hawthorne public\u0103 cel mai bun roman al s\u0103u, Litera stacojie (care este, \u00een parantez\u0103 fie spus, \u015fi cea mai de succes scriere a lui), \u00een anul 1850, impun\u00e2nd, deodat\u0103, un standard extrem de ridicat la nivelul prozei, c\u00e2t\u0103 vreme acesta este… Cite\u0219te mai mult »Alegorie \u015fi ambiguitate<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[15361,15360,15362],"class_list":["post-24916","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-litera-stacojie","tag-nathaniel-hawthorne","tag-traducere-de-anca-florea"],"views":1392,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24916","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24916"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24916\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24917,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24916\/revisions\/24917"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24916"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24916"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24916"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}