{"id":24906,"date":"2015-11-06T13:20:40","date_gmt":"2015-11-06T11:20:40","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24906"},"modified":"2015-11-06T13:20:40","modified_gmt":"2015-11-06T11:20:40","slug":"comoara-domnului-porumboiu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/comoara-domnului-porumboiu\/","title":{"rendered":"Comoara domnului Porumboiu"},"content":{"rendered":"<p>La cel de-al 53-lea Festival de Film newyorkez, octombrie 2015, pe scena Teatrului \u201eWalter Reade\u201c, regizorul Corneliu Porumboiu \u015fi-a dezv\u0103luit \u201ecomoara\u201c \u00eentr-un interviu cu directorul de la Lincoln Center Film Society, Dennis Lim. Cel mai recent lungmetraj al s\u0103u, Comoara, se distinge printr-o formul\u0103 narativ\u0103 ce une\u015fte comicul, magicul \u015fi absurdul \u00eentr-o structur\u0103 mai aerisit\u0103 \u015fi mai relaxat\u0103 \u00een compara\u0163ie cu alte crea\u0163ii ale autorului. El reu\u015fe\u015fte s\u0103 conving\u0103, dup\u0103 cum o demonstreaz\u0103 Un Certain Talent, premiul c\u00e2\u015ftigat de regizor la Festivalul de la Cannes anul acesta, \u00een cadrul sec\u0163iunii Un Certain Regard. Filmul nu a fost \u00eenc\u0103 difuzat \u00een Fran\u0163a, dar revista Positif \u00eei semnaleaz\u0103 meritoriu prezen\u0163a, cu observa\u0163ia c\u0103 pelicula ar fi trebuit s\u0103 fie selec\u0163ionat\u0103 \u00een sec\u0163iunea oficial\u0103 a festivalului. Porumboiu se \u00eenscrie \u00een noul val de film realist rom\u00e2nesc \u015fi se remarc\u0103 cu premii importante la Festivalul de la Cannes ob\u0163inute de produc\u0163iile Poli\u0163ist, adjectiv \u015fi A fost sau n-a fost. Crea\u0163iile lui difer\u0103 mult \u00eentre ele, estetica sa este diversificat\u0103, experimental\u0103, a\u015fa \u00eenc\u00e2t nu a ajuns \u00eenc\u0103 la manier\u0103.<br \/>\nRealismul de tip minimalist se impune \u015fi \u00een acest film, dar povestirea se a\u015faz\u0103 prin prerogativele ei la limita basmului. Ra\u0163iunea c\u0103ut\u0103rii comorii, motivat\u0103 de o legend\u0103 despre averea str\u0103bunicului, situeaz\u0103 de la \u00eenceput demersul \u00eentr-o lumin\u0103 absurd\u0103. Ideea filmului porne\u015fte de la un documentar e\u015fuat al unui prieten, ce se transform\u0103, \u00een procesul crea\u0163iei, \u00een fic\u0163iune. Dup\u0103 cum se confeseaz\u0103 regizorul \u00een interviul de dup\u0103 vizionare, ceva a intervenit \u00een timpul film\u0103rilor, ceva care l-a transportat \u00een afara realului \u015fi i-a dat libertatea de a construi un deznod\u0103m\u00e2nt fabulos. Este vorba de acea stare magic\u0103 ce \u0163ine de actul crea\u0163iei, care propulseaz\u0103 artistul pe o treapt\u0103 superioar\u0103; sau mai exact crea\u0163ia \u00eens\u0103\u015fi devine autonom\u0103 \u015fi se impune creatorului, c\u0103ruia nu-i mai r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s-o teoretizeze. Poate c\u0103 a\u015fa se nasc operele art\u0103-poetic\u0103 \u00een care artistul simte nevoie s\u0103-\u015fi defineasc\u0103 metoda pentru a-\u015fi explica lui \u00eensu\u015fi ce a survenit \u00een procesul crea\u0163iei. Iar Corneliu Porumboiu pare foarte atras de acest gen. Filmele sale mai vechi, Poli\u0163ist, adjectiv, dar mai ales C\u00e2nd seara se las\u0103 peste Bucure\u015fti sau metabolism sunt definitorii \u00een acest sens. Ultimul citat face apologia peliculei pe role de 300 m \u015fi sus\u0163ine c\u0103 arta filmului va disp\u0103rea odat\u0103 cu invadarea tehnologiei digitale. Comoara este primul film \u00een format digital, c\u0103ruia \u00eei descoper\u0103 avantaje: \u00een primul r\u00e2nd, flexibilitatea de a lucra mai mult cu actorii, controlul mai precis al luminii \u015fi al detaliului. Mai mult, regizorul m\u0103rturise\u015fte c\u0103 de aici \u00eenainte va lucra digital. Din p\u0103cate, arta va trebui s\u0103 \u0163in\u0103 pasul \u015fi ea cu tehnologia, rezisten\u0163a la nou contravine metabolismului artei, se impune o nou\u0103 estetic\u0103, adaptabil\u0103 la noile instrumente.<br \/>\n\u00cen Timpuri noi, ultimul film mut al lui Chaplin (deja invadat de efecte sonore), manifestul poetic e concretizat \u00een c\u00e2teva cuvinte, titrate \u015fi mimate de Paulette Goddard: \u201eNever mind the words\u201c. \u00cen \u015fvungul reprezenta\u0163iei, omule\u0163ul pierde man\u015fetele pe care e scris textul \u015fi va juca \u00eentr-o limb\u0103 inventat\u0103 \u00een care sugestia sonorit\u0103\u0163ii cuvintelor \u015fi a gestului-mim vorbesc mai bine dec\u00e2t orice text. Tocmai cu acest film-manifest Chaplin se desparte de pelicula mut\u0103 \u015fi, din p\u0103cate pentru noua art\u0103 vorbit\u0103, va mai atinge foarte rar inefabilul vechilor crea\u0163ii. Porumboiu \u00ee\u015fi acord\u0103 mai mult r\u0103gaz, \u00een care mai face alte dou\u0103 filme, p\u00e2n\u0103 s\u0103 se dezic\u0103 de crezul s\u0103u poetic, iar efectul pare pozitiv. Mai pu\u0163in\u0103 analiz\u0103 strecurat\u0103 \u00een partitura personajelor, cadrele mai relaxate, pentru c\u0103 nu mai sunt constr\u00e2nse de timp, constituie elemente ce compun o estetic\u0103 \u00een care artistul \u00ee\u015fi ia noi libert\u0103\u0163i. Se arat\u0103 mai interesat de portretizarea personajelor, iar acel mini-realism, alt\u0103dat\u0103 obositor, \u00ee\u015fi iese din grani\u0163e \u015fi alunec\u0103 \u00een fars\u0103, fantezie, basm.<br \/>\nUn str\u0103bunic ce \u00ee\u015fi sf\u0103tuie\u015fte fiul pe patul de moarte s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de cas\u0103, declan\u015feaz\u0103 legenda comorii din localitate. Magicul e subtil infiltrat, chiar dac\u0103 e concretizat \u00een ultima parte a filmului, c\u00e2nd comoara e g\u0103sit\u0103 \u015fi risipit\u0103. Aproape toate personajele subscriu pe r\u00e2nd la ac\u0163iunea de dezgropare a comorii, ca \u015fi cum existen\u0163a ei ar fi un dat. Ele par legate de un fel de vraj\u0103, fiecare motiv\u00e2ndu-se cu explica\u0163ii ce frizeaz\u0103 absurdul. So\u0163ia lui Costi vorbe\u015fte despre oamenii boga\u0163i ce au participat la Proclama\u0163ia de la Izlaz \u015fi se hot\u0103r\u0103\u015fte s\u0103 cear\u0103 bani de la tat\u0103l ei. Andrei nu concepe s\u0103 sape dec\u00e2t la r\u0103d\u0103cina copacului celui mai b\u0103tr\u00e2n \u015fi tr\u0103snit.<br \/>\nCosti are o fire naiv\u0103, credul\u0103, generoas\u0103, \u00ee\u015fi ajut\u0103 colegele de serviciu f\u0103r\u0103 s\u0103 atenteze la gra\u0163iile lor \u015fi vecinul aflat la ananghie. \u015ei pentru c\u0103 generozitatea trebuie r\u0103spl\u0103tit\u0103, comoara survine ca un act necesar contextului absurd \u015fi hilar ce-i preg\u0103te\u015fte intrarea \u00een planul realit\u0103\u0163ii. G\u0103sirea comorii devine iminent\u0103 c\u00e2nd b\u0103ie\u0163elul lui Costi afl\u0103 despre ea; copilul nu poate fi dezam\u0103git..<br \/>\nProtagoni\u015ftii se afund\u0103 \u00een curtea din Islaz, ca \u00eentr-un fel de t\u0103r\u00e2m fantastic. Urmeaz\u0103 pove\u015fti legate de istoria casei ce a fost na\u0163ionalizat\u0103, a servit ca gr\u0103dini\u0163\u0103 sub comuni\u015fti, tripou \u015fi bar de strip-tease post revolu\u0163ionar. Casa se afl\u0103 \u00eentr-o continu\u0103 ocupa\u0163ie; dup\u0103 comuni\u015fti \u015fi proprietarii post-revolu\u0163ionari, e \u00een prezent ocupat\u0103 de sute de ciori ce \u015fi-au f\u0103cut cuib \u00een acoperi\u015f. Cornel, dep\u0103\u015fit de tehnicile noi de detectare cu aparate computerizate, se v\u0103de\u015fte mai cunosc\u0103tor \u00een arta extermin\u0103rii ciorilor: ele pot fi alungate prin \u00eempu\u015fcare direct \u00een cuib.<br \/>\nPrietenul regizorului, Adrian Purc\u0103rescu, face trecerea dintre planul real \u015fi cel al fic\u0163iunii, el este actorul ce se auto-interpreteaz\u0103, iar povestea lui este \u00eentocmai obiectul fic\u0163iunii: \u00eempreun\u0103 cu regizorul pornesc s\u0103 caute comoara str\u0103bunicului. Nu o g\u0103se\u015fte, dar c\u0103utarea lor e\u015fuat\u0103 \u00eentr-un act de crea\u0163ie le aduce o comoar\u0103 mult mai valoroas\u0103: faim\u0103, glorie \u015fi bucuria recunoa\u015fterii actului creator. Fic\u0163iunea este puternic ancorat\u0103 \u00een realitatea circumstan\u0163ial\u0103, cea a filmului, a vie\u0163ii. Basmul prezint\u0103 grani\u0163e foarte sub\u0163iri: Cornel, so\u0163ia \u015fi pu\u015ftiul lui Costi sunt actori neprofesioni\u015fti. Cornel \u00ee\u015fi joac\u0103 rolul din via\u0163a de toate zilele, so\u0163ia \u015fi pu\u015ftiul sunt partenerii de via\u0163\u0103 ai actorului ce \u00eel interpreteaz\u0103 pe Costi.<br \/>\nBasmul sufer\u0103 \u015fi el deplas\u0103ri de valori \u015fi denivel\u0103ri. Miraculosul e invadat de ironie \u015fi absurd: str\u0103bunicul de tip nou prefer\u0103 ac\u0163iunile la Mercedes, nestematelor. Basmul modern \u00eemprumut\u0103 elemente de basm clasic: exist\u0103 o solidaritate a eroilor secundari, fiecare are rolul lui bine definit \u00een finalizarea proiectului. Costi, so\u0163ia lui, Cornel, ho\u0163ul satului f\u0103r\u0103 ajutorul c\u0103ruia obliga\u0163iunile Mercedes, ascunse \u00een capacul cutiei goale, poate n-ar fi fost descoperite. P\u00e2n\u0103 \u015fi poli\u0163i\u015ftii, ce p\u0103zesc temeinic patrimoniul \u0163\u0103rii, au rolul lor: \u00eel antameaz\u0103 pe ho\u0163 s\u0103 deschid\u0103 cutia.<br \/>\nAbsurdul grefat pe naivitatea sau agresivitatea eroilor genereaz\u0103 un comic subtil. Andrei se comport\u0103 ca \u015fi cum g\u0103sirea comorii e doar o problem\u0103 ce \u0163ine de acurate\u0163ea detectoarelor sau de iscusin\u0163a celui ce le manipuleaz\u0103. Detectoarele par la fel de debusolate; fiecare buc\u0103\u0163ic\u0103 de curte pare s\u0103 con\u0163in\u0103 o mic\u0103 comoar\u0103 mai mult sau mai pu\u0163in feroas\u0103. Detectorul strig\u0103 din to\u0163i bojocii pe diverse tonalit\u0103\u0163i, dar Andrei nu vrea dec\u00e2t comoara de la r\u0103d\u0103cina copacului tr\u0103snit. Diverse spectre de lumin\u0103 marcheaz\u0103 trecerea timpului \u015fi redimensioneaz\u0103 spa\u0163iul; culorile gr\u0103dinii se metamorfozeaz\u0103. La lumina farurilor, opera\u0163iunile de dezgropare continu\u0103. Exist\u0103 un anumit tip de percep\u0163ie ce, prin stranietatea luminii, induce deplas\u0103ri senzoriale: c\u00e2r\u00e2iala pregnant\u0103 \u015fi nevralgic\u0103 a ciorilor din acoperi\u015ful casei \u015fi presupunerile \u00een jurul num\u0103rului lor foarte mare \u2013 percep\u0163ie pur auditiv\u0103 \u2013 alunec\u0103 \u00een zona vizualului, cu toate c\u0103 nici o cioar\u0103 nu trece prin obiectiv.<br \/>\nIntruziunea elementului socio-politic \u00een film este o alt\u0103 surs\u0103 de comic; el contureaz\u0103 portretul eroilor tipariz\u00e2ndu-i \u00een prototipuri \u015fi clase sociale. Lumea comunist\u0103 \u015fi cea post-comunist\u0103 sunt puse fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103, demonstr\u00e2nd cum con\u015ftiin\u0163ele nu s-au schimbat prea mult. Prezentul asigur\u0103 o societate de consum liber\u0103, dar func\u0163ionarii ei aplic\u0103 acelea\u015fi vechi practici: Cornel, lucr\u0103torul de la compania de detectoare, \u00eel aga\u0163\u0103 la col\u0163 pe Costi propun\u00e2ndu-i un serviciu de dou\u0103 ori mai ieftin; mili\u0163ienii sunt la fel de flegmatici \u015fi autocra\u0163i \u015fi lucreaz\u0103 m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 cu infractorii. Gomo\u015fenia \u015fi elitismul intelectual merg \u00een paralel cu frustr\u0103rile clasei muncitoare. Andrei, nemul\u0163umit de profesionalismul lui Cornel, intr\u0103 \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput \u00eentr-o situa\u0163ie conflictual\u0103. Alterca\u0163iile dintre ei e\u015fueaz\u0103 caragialesc, ca orice disput\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, \u00een confrunt\u0103ri de natur\u0103 politic\u0103. Se emit slogane demne de mineriade, de tipul: Noi muncim, nu g\u00e2ndim! \u2013 la replica lui Cornel: \u201eEu am muncit la via\u0163a mea, nu am c\u0103utat comori!\u201c. Comicul de limbaj se suprapune celui de situa\u0163ie: cel ce a muncit la via\u0163a lui, de fapt, caut\u0103 comori prin \u00eens\u0103\u015fi natura muncii lui. Costi este, \u00een fapt, singurul personaj ce \u0163ine de arsenalul basmului, el pare dislocat din social, nu subscrie la modelele culturale ale vremurilor \u2013 c\u0103 so\u0163ia trebuie \u00een\u015felat\u0103, de preferat nu cu colegele de serviciu \u015fi mai ales nu trebuie p\u0103r\u0103sit\u0103, pentru c\u0103 copiii sunt cei mai importan\u0163i (ca s\u0103-l cit\u0103m pe \u015feful lui). Este sincer \u015fi pur, \u00eencearc\u0103 s\u0103-i spun\u0103 \u015fefului adev\u0103rul, dar adev\u0103rul lui nu este credibil. Costi se afl\u0103 \u00een pozi\u0163ia artistului, el de\u0163ine valoarea imaterial\u0103 a comorii, singura care nu se pierde sau depreciaz\u0103 \u00een timp. Lumea filmului devine universul psihologic al lui Costi.<br \/>\nMetafora comorii e diversificat\u0103 dup\u0103 profilul personajelor. Costi descoper\u0103 c\u0103 adev\u0103rata comoar\u0103 este copilul \u015fi bucuria lui la vederea casetei cu nestemate. Reg\u0103sim cumva, \u00een opera de fa\u0163\u0103, metafora comorii din legenda rabinului s\u0103rac, Eisik din Cracovia, ce va pleca la Praga s\u0103 dezgroape comoara \u201edin vis\u201c de sub podul regal. Acolo afl\u0103 c\u0103 paznicul a avut acela\u015fi vis \u00een oglind\u0103, poruncindu-i-se s\u0103 caute comoara sub soba din casa evreului Eisik, fiul lui Jekel din Cracovia. Recunosc\u00e2ndu-se \u00een visul paznicului, rabinul se \u00eentoarce acas\u0103. El a trebuit s\u0103 fac\u0103 o c\u0103l\u0103torie lung\u0103 \u015fi anevoioas\u0103 ca s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 adev\u0103rata comoar\u0103 se afl\u0103 \u00een propria-i cas\u0103, c\u0103 ea este un dar, pe care trebuie s\u0103 \u015ftie s\u0103-l descopere. Rabinul dezgroap\u0103 comoara \u015fi construie\u015fte o cas\u0103 de rug\u0103ciune, la fel cum eroul nostru o va risipi pentru bucuria copilului s\u0103u.<br \/>\nBasmul \u00eenchide \u00een cerc \u00eentregul periplu arheologic. Filmul \u00eencepe cu o carte de pove\u015fti (aventurile lui Robin Hood) din care Costi \u00eei cite\u015fte b\u0103ie\u0163elului lui. Magia lecturii este \u00eentrerupt\u0103 de c\u00e2teva ori de intruziunea vecinului. \u00cen final, comoara se reliefeaz\u0103, dar cum rolul comorilor este s\u0103 \u00eempodobeasc\u0103 prin\u0163esele frumoase, Costi va umple caseta goal\u0103 cu nestemate \u015fi perle, cump\u0103rate cu valoarea a patru obliga\u0163iuni. Ultimul cadru \u2013 un parc de copii ce dau iama \u00een caseta cu bijuterii. Unul dintre pu\u015fti fuge cu prada pe \u00een\u0103l\u0163imile toboganului \u2013 stop-cadru \u2013, pelicula se \u00eentunec\u0103 \u015fi genericul \u00eencepe s\u0103 curg\u0103.<\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2015\/11\/film.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-large wp-image-24907\" src=\"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2015\/11\/film-448x211.jpg\" alt=\"film\" width=\"448\" height=\"211\" srcset=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2015\/11\/film-448x211.jpg 448w, https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2015\/11\/film-300x141.jpg 300w, https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2015\/11\/film-200x94.jpg 200w, https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2015\/11\/film.jpg 600w\" sizes=\"auto, (max-width: 448px) 100vw, 448px\" \/><\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>La cel de-al 53-lea Festival de Film newyorkez, octombrie 2015, pe scena Teatrului \u201eWalter Reade\u201c, regizorul Corneliu Porumboiu \u015fi-a dezv\u0103luit \u201ecomoara\u201c \u00eentr-un interviu cu directorul de la Lincoln Center Film Society, Dennis Lim. Cel mai recent lungmetraj al s\u0103u, Comoara, se distinge printr-o formul\u0103 narativ\u0103 ce une\u015fte comicul, magicul \u015fi absurdul \u00eentr-o structur\u0103 mai aerisit\u0103&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/comoara-domnului-porumboiu\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Comoara domnului Porumboiu<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11316],"tags":[15354,15355],"class_list":["post-24906","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-cinema-arte-media","tag-festival-de-film-newyorkez","tag-film-comoara"],"views":1449,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24906","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24906"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24906\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24908,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24906\/revisions\/24908"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24906"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24906"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24906"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}