{"id":24903,"date":"2015-11-06T13:17:49","date_gmt":"2015-11-06T11:17:49","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24903"},"modified":"2015-11-06T13:17:49","modified_gmt":"2015-11-06T11:17:49","slug":"ferma-din-apropiere","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ferma-din-apropiere\/","title":{"rendered":"Ferma din apropiere"},"content":{"rendered":"<p>Holocaustul a reprezentat o problem\u0103 de redare, interpretare \u015fi reinterpretare pentru mul\u0163i anali\u015fti, scriitori \u015fi cinea\u015fti. Filmul are avantajul de a-\u015fi crea propriile pove\u015fti prin care poate \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi dezgustul fa\u0163\u0103 de impardonabilitatea ac\u0163iunilor nazi\u015ftilor contra evreilor. Cinematografia se dovede\u015fte cel mai accesibil mod de a p\u0103stra vie amintirea celor sacrifica\u0163i, dar \u015fi pe a supravie\u0163uitorilor. Nu de pu\u0163ine ori tema at\u00e2t de dureroas\u0103 a Holocaustului a dat na\u015ftere la veritabile capodopere.<\/p>\n<p>Filmul The Boy in the Striped Pyjamas, \u00een regia lui Mark Herman, bazat pe romanul lui John Boyne, prezint\u0103 povestea cutremur\u0103toare a pierderii inocen\u0163ei \u015fi a umanit\u0103\u0163ii reg\u0103site. De\u015fi ap\u0103rut \u00een 2008, istoria trist\u0103 \u015fi adev\u0103rat\u0103 a filmului va r\u0103m\u00e2ne o poveste \u00eentotdeauna valabil\u0103, cea a prieteniei dintre un b\u0103iat german de opt ani \u015fi un alt b\u0103iat evreu care se afl\u0103 \u00een lag\u0103rul de la Auschwitz. Povestea este aparent simpl\u0103: b\u0103iatul unui locotenent nazist se \u00eemprietene\u015fte cu o naturale\u0163e deosebit\u0103 cu Schmuel. O naturale\u0163e care scoate \u00een eviden\u0163\u0103 tocmai nenaturalul m\u0103surilor luate de nazi\u015fti \u00eempotriva evreilor. \u00cen mod tragic, prietenia celor doi copii le va aduce sf\u00e2r\u015fitul, nu \u00eenainte de a le demonstra adul\u0163ilor c\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103rile din lag\u0103r sunt imorale \u015fi c\u0103 pot avea repercusiuni nea\u015fteptate.<br \/>\n\u00centreaga poveste este v\u0103zut\u0103 prin ochii unui copil de opt ani care se confrunt\u0103 cu rela\u0163iile dificile din familia sa. Mama, care tr\u0103ie\u015fte \u00een iluzie, c\u00e2nd va afla ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu adev\u0103rat \u00een lag\u0103rul aflat nu foarte departe de noua locuin\u0163\u0103, nu se va mai putea elibera de depresie. Va \u00eenceta s\u0103 se ocupe de familie \u015fi de copiii ei. Tat\u0103l, mereu ocupat cu problemele politice ale na\u0163iunii, \u00ee\u015fi \u201eaduce slujba acas\u0103\u201c, fiind total absent \u00een rela\u0163ia cu copiii. Iar sora, care accept\u0103 cu u\u015furin\u0163\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura nazist\u0103, se al\u0103tur\u0103 sp\u0103l\u0103rii generale pe creier realizate prin intermediul educa\u0163iei. Controlul min\u0163ii, persuasiunea coercitiv\u0103 sau conversia credin\u0163ei, toate se refer\u0103 la o gam\u0103 de tehnici psihologice prin care g\u00e2ndurile, comportamentul \u015fi emo\u0163iile unui individ sunt controlate din afar\u0103. Ele constituie recuzita prin care, al\u0103turi de propagand\u0103 \u015fi tortur\u0103, regimurile totalitariste \u00ee\u015fi \u00eendoctrineaz\u0103 prizonierii.<br \/>\nS\u0103 spunem c\u0103 \u201esp\u0103larea creierului\u201c este tema ascuns\u0103 \u00een tumultul de schimb\u0103ri care au loc \u00een via\u0163a unei familii relativ lini\u015ftite. Scopul este de a schimba radical mintea unei persoane, astfel \u00eenc\u00e2t aceasta s\u0103 devin\u0103 o \u201emarionet\u0103 vie\u201c sau un \u201erobot uman\u201c. Instal\u00e2ndu-i-se un nou tip de g\u00e2ndire, omul devine captiv \u00een propriul corp. Exemplul din film \u00eel constituie Gretel, sora mai mare a lui Bruno, care devine atras\u0103 de tot ceea ce \u00eenseamn\u0103 nazism din momentul \u00een care tat\u0103l decide c\u0103 cei doi copii vor fi instrui\u0163i acas\u0103. Noul profesor, Herr Liszt, \u00eei educ\u0103 \u00een acord cu normele institu\u0163ionalizate ale vremii, pred\u00e2nd dup\u0103 manualele acceptate de conducere, unde antisemitismul \u015fi propaganda na\u0163ionalist\u0103 ocup\u0103 un loc important. Gretel accept\u0103 cu pl\u0103cere toate aceste norme pentru a fi pe placul celor din cas\u0103, inclusiv lui Kurt, subalternul tat\u0103lui. \u00cen schimb, Bruno este captivat de \u201ec\u0103r\u0163ile sale de aventur\u0103\u201c, simbol al inocen\u0163ei, pe care, la un moment dat, le va folosi pentru a ascunde lucrurile luate \u00een vizit\u0103 la Shmuel. Feti\u0163a german\u0103 tipic\u0103, blond\u0103, cu fundi\u0163e \u00een p\u0103rul auriu, ascult\u0103toare fa\u0163\u0103 de p\u0103rin\u0163i \u015fi mustr\u0103toare fa\u0163\u0103 de fratele mai mic, Gretel este u\u015for de manipulat \u015fi de convins \u00een direc\u0163ia dorit\u0103 de nazism. Naiv\u0103, cu camera \u00een\u0163esat\u0103 de p\u0103pu\u015file preferate, fata este recipientul perfect \u00een care se vars\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile \u015fi mentalitatea totalitarist\u0103 a nazismului. Toate aceste juc\u0103rii dispar brusc dup\u0103 mutarea \u00een noua cas\u0103 pentru a fi \u00eenlocuite cu simboluri \u015fi cu \u00eendemnuri la crezul nazist. \u015ei astfel doctrina ajunge acolo unde \u00ee\u015fi propune, la r\u0103d\u0103cina Patriei-Mam\u0103, la copiii care vor fi c\u00e2ndva viitorul.<br \/>\nLa plecarea din vechea cas\u0103, Gretel \u0163ine \u00een bra\u0163e, cu dragoste, trei dintre p\u0103pu\u015file sale dragi. Seara \u00ee\u015fi spune rug\u0103ciunile cu sfin\u0163enie \u015fi bun\u0103tate, f\u0103r\u0103 nici cea mai mic\u0103 privire r\u0103ut\u0103cioas\u0103 c\u0103tre evreul care le serve\u015fte masa. Totul \u00eencepe s\u0103 se schimbe din momentul \u00een care ajunge la noua cas\u0103. Momentul \u00een care Bruno g\u0103se\u015fte toate p\u0103pu\u015file surorii lui \u00een pivni\u0163\u0103 \u015fi observ\u0103 cu stupefac\u0163ie, c\u00e2nd intr\u0103 \u00een camera fetei, c\u0103 este total schimbat\u0103, va marca schimbarea lui Gretel. De acum coafura ei pare pu\u0163in mai matur\u0103, iar \u00eembr\u0103c\u0103mintea, \u00een culori \u00eentunecate, \u00eei este mai sobr\u0103 \u00een compara\u0163ie cu rochi\u0163ele de dinainte. Gretel consider\u0103 c\u0103 \u201ep\u0103pu\u015file sunt pentru feti\u0163e\u201c, subliniind c\u0103 \u201enu este bine s\u0103 te joci cu juc\u0103rii proste\u015fti \u00een timp ce lumea \u00ee\u015fi risc\u0103 via\u0163a pentru Patria-Mam\u0103\u201c. Mai aspr\u0103 \u00een vorbire, va fi indignat\u0103 c\u00e2nd tat\u0103l \u00eel ajut\u0103 pe Bruno s\u0103 c\u00e2\u015ftige un joc. \u015ei felul \u00een care i se adreseaz\u0103 fratelui se schimb\u0103. Fata ia \u00een der\u00e2dere inocen\u0163a \u015fi mila lui Bruno pentru evreii care ajung \u00een casa lor. Ce ar fi devenit nazismul dac\u0103 nu ar fi fost \u00eenvins? Ce fel de oameni ar fi ajuns copiii de felul lui Gretel educa\u0163i dup\u0103 normele stabilite de conduc\u0103torii regimului? \u00cen timp ce Bruno, copilul naiv p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, \u0163ine vie speran\u0163a c\u0103 \u201ebinele va \u00eenvinge r\u0103ul\u201c, Gretel \u00ee\u015fi pierde inocen\u0163a. Fata nu are nici o reac\u0163ie la b\u0103taia pe care t\u00e2n\u0103rul soldat i-o aplic\u0103 lui Pavel, chiar dac\u0103 persoanele din jurul ei, mama \u015fi Bruno, sunt vizibil afecta\u0163i. Este momentul c\u00e2nd parc\u0103 ar vrea s\u0103-i \u201edeschid\u0103 ochii\u201c \u015fi fratelui ei, dezv\u0103luindu-i ce se afl\u0103 de fapt \u00een locul despre care Bruno credea c\u0103 este o ferm\u0103. Totu\u015fi, maturizarea ei for\u0163at\u0103 aduce \u015fi o nou\u0103 \u00een\u0163elegere asupra \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor din cas\u0103. \u00cen comportamentul ei se simte o not\u0103 de responsabilitate, c\u0103ci Gretel pare preg\u0103tit\u0103 s\u0103 ia \u00een m\u00e2ini rolul de sor\u0103 mai mare ce are grij\u0103 de fratele ei c\u00e2nd mama nu mai face fa\u0163\u0103 suferin\u0163elor pe care so\u0163ul le provoac\u0103 oamenilor din \u201eferm\u0103\u201c. Moartea fratelui o va afecta profund.<br \/>\nS\u0103 te folose\u015fti de putere, s\u0103 faci abuz de ea, s\u0103 o ceri sau s\u0103 o negi, s\u0103 o de\u0163ii sau nu? Acestea sunt temele pe care le figureaz\u0103, cu emo\u0163ie \u015fi delicate\u0163e, The Boy in the Striped Pyjamas.<\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2015\/11\/cinema.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-large wp-image-24904\" src=\"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2015\/11\/cinema-448x541.jpg\" alt=\"cinema\" width=\"448\" height=\"541\" srcset=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2015\/11\/cinema-448x541.jpg 448w, https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2015\/11\/cinema-249x300.jpg 249w, https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2015\/11\/cinema-166x200.jpg 166w, https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2015\/11\/cinema.jpg 600w\" sizes=\"auto, (max-width: 448px) 100vw, 448px\" \/><\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Holocaustul a reprezentat o problem\u0103 de redare, interpretare \u015fi reinterpretare pentru mul\u0163i anali\u015fti, scriitori \u015fi cinea\u015fti. Filmul are avantajul de a-\u015fi crea propriile pove\u015fti prin care poate \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi dezgustul fa\u0163\u0103 de impardonabilitatea ac\u0163iunilor nazi\u015ftilor contra evreilor. Cinematografia se dovede\u015fte cel mai accesibil mod de a p\u0103stra vie amintirea celor sacrifica\u0163i, dar \u015fi pe a supravie\u0163uitorilor.&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ferma-din-apropiere\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Ferma din apropiere<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11316],"tags":[15353],"class_list":["post-24903","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-cinema-arte-media","tag-filmul-the-boy-in-the-striped-pyjamas"],"views":1505,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24903","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24903"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24903\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24905,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24903\/revisions\/24905"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24903"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24903"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24903"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}