{"id":24894,"date":"2015-11-05T02:50:04","date_gmt":"2015-11-05T00:50:04","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24894"},"modified":"2015-10-30T04:27:13","modified_gmt":"2015-10-30T02:27:13","slug":"eminescu-si-economia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/eminescu-si-economia\/","title":{"rendered":"Eminescu \u015fi economia"},"content":{"rendered":"

Ioan \u015eoldu, Actualitatea g\u00e2ndirii economice a lui Eminescu<\/em>, Editura Buna Vestire, Blaj, 2015<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

\u00cen leg\u0103tur\u0103 cu Eminescu s-au emis cele mai contradictorii aprecieri. \u00cen ultimii ani a fost subiect de violent\u0103 contestare. A deranjat mai ales defini\u0163ia lui C. Noica \u2013 \u201eEminescu sau omul deplin al culturii rom\u00e2ne\u015fti\u201c. Eminescu, a demonstrat filosoful de la P\u0103ltini\u015f, nu este numai cel pe care \u00eel cunoa\u015ftem din edi\u0163ia selectiv\u0103 a lui Titu Maiorescu, mereu reprodus\u0103 cu minime schimb\u0103ri, ci \u015fi cel din poeziile postume, din proza, din dramaturgia sa, \u015fi mai ales cel at\u00e2t de pu\u0163in cunoscut din gazet\u0103ria sa \u015fi din manuscrisele sale. Este f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 faptul c\u0103\u00a0 Eminescu a fost cel mai mare ziarist rom\u00e2n. Ziaristica lui este comparabil\u0103 din punct de vedere ideatic \u015fi, uneori, chiar estetic cu opera sa poetic\u0103. De altminteri, biografii s\u0103i adopt\u0103 pentru publicistica lui Eminescu sintagma opera politic\u0103. (Cu acest titlu avem prima mare edi\u0163ie din publicistica eminescian\u0103, alc\u0103tuit\u0103 de profesorul Ion Cre\u0163u.) \u00cen aceast\u0103 oper\u0103 politic\u0103 exist\u0103 o bog\u0103\u0163ie de idei economice, sociale, politice, religioase \u015fi culturale. Nu pretinde nimeni c\u0103 Eminescu a avut o preg\u0103tire \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u00een toate aceste domenii, c\u0103 a fost adic\u0103 \u015fi economist, \u015fi sociolog, \u015fi politolog, \u015fi istoric al ideilor religioase etc., dar c\u0103 a avut cuno\u015ftin\u0163e vaste \u00een toate aceste domenii, c\u0103 era informat la zi \u00een aceste chestiuni este un adev\u0103r de net\u0103g\u0103duit. A spus-o Titu Maiorescu \u00een articolul Eminescu \u015fi poeziile lui, \u00een care, schi\u0163\u00e2nd liniile unui portret literar, afirm\u0103 c\u0103 \u201eEminescu este un om al timpului modern, cultura lui individual\u0103 st\u0103 la nivelul culturii europene de ast\u0103zi. Cu neobosita lui st\u0103ruin\u0163\u0103 de a citi, de a studia, de a cunoa\u015fte, el \u00ee\u015fi \u00eenzestra f\u0103r\u0103 preget memoria…\u201c.
\nC\u00e2nd a fost tip\u0103rit\u0103 opera politic\u0103 (\u00een\u0163eleg publicistica eminescian\u0103) \u00eentr-o edi\u0163ie mai bun\u0103, la sf\u00e2r\u015fitul intervalului interbelic, un nou Eminescu ap\u0103ru, \u00een sensul c\u0103 poetul cel mai mare al rom\u00e2nilor, pe care neamul nostru \u015fi-l recunoa\u015fte ca poet na\u0163ional, nu poate fi \u00een\u0163eles dec\u00e2t \u00een integralitatea operei sale.
\nB\u0103n\u0103\u0163ean harnic \u015fi tenace (n. \u00een 1925 \u00een Gurba, jud. Arad), Ioan \u015eoldu este absolvent al Academiei de \u00cenalte Studii Comerciale \u015fi Industriale Cluj\u2013Bra\u015fov, unde a avut profesori reputa\u0163i, care au dep\u0103\u015fit grani\u0163ele specializ\u0103rii \u00eenguste \u00een \u015ftiin\u0163ele economice, precum Gheorghe Drago\u015f, autorul unor studii valoroase despre rolul economic, social \u015fi cultural al mocanilor s\u0103celeni, Victor Jinga, autorul monumentalei lucr\u0103ri istorice Probleme fundamentale din istoria Transilvaniei, Ilie Ha\u015feganu, autorul unui studiu de referin\u0163\u0103, Eminescu economist \u015fi g\u00e2nditor politic \u015f.a. \u00cen 1970, Ioan \u015eoldu a ob\u0163inut titlul de doctor \u00een \u015ftiin\u0163e economice la Universitatea \u201eAlexandru Ioan Cuza\u201c din Ia\u015fi cu teza Eficien\u0163a economic\u0103 a construc\u0163iilor rutiere.
\nDin perspectiva economic\u0103 a citit publicistica lui Eminescu \u015fi, continu\u00e2nd opera profesorului s\u0103u Ha\u015feganu a subliniat mai ap\u0103sat actualitatea ei. Dup\u0103 ce, \u00een scurte medalioane, prezint\u0103 reprezentan\u0163ii g\u00e2ndirii economice na\u0163ionale rom\u00e2ne\u015fti, Dionisie Pop Mar\u0163ian, Petre Sebe\u015fan Aurelian, A. D. Xenopol, B. P. Hasdeu \u2013 ca precursori ai lui Eminescu, autorul arat\u0103 c\u0103 \u201eg\u00e2ndirea economic\u0103\u201c a poetului se poate prezenta\u00a0 \u00een dou\u0103 moduri: \u00eentr-o form\u0103 expozitiv\u0103 \u2013 sau, sub forma unor microantologii de texte grupate pe probleme semnificative. Aceast\u0103 a doua modalitate i se pare mai potrivit\u0103.
\nPartea \u00eent\u00e2i reia titlul c\u0103r\u0163ii; celelalte dou\u0103 p\u0103r\u0163i sunt oarecum complementare, dar nu \u00een afara subiectului; partea a doua: Mihai Eminescu despre originea poporului \u015fi a limbii rom\u00e2ne, iar partea a treia este o pagin\u0103 ce aminte\u015fte de curajul ziaristicii eminesciene ce-l influen\u0163eaz\u0103 pe autor c\u00e2nd scrie despre \u201etranzi\u0163ia de la economia socialist\u0103 la cea de pia\u0163\u0103, un sistem de jaf \u015fi distrugere a avu\u0163iei \u015fi economiei na\u0163ionale\u201c. O constant\u0103 a publicisticii lui Eminescu este pre\u0163uirea muncii \u2013 \u201emijlocul care va ridica poporul nostru\u201c: \u201eO singur\u0103 buruian\u0103 de leac pentru acest scop: munca. Munc\u0103 nu comunalism, iat\u0103 mijlocul care va ridica poporul nostru\u201c; \u201eSuferin\u0163ele de moarte ale dasc\u0103lului \u015fi modelului nostru (Isus Cristos n.n.) nu ni se cer dec\u00e2t \u00een momente excep\u0163ionale, nu se cer dec\u00e2t de la eroi \u015fi martiri. Dar, \u00eentruc\u00e2t ne permite imperfec\u0163iunea naturii omene\u015fti, fiecine trebuie s\u0103 caute a compensa prin munc\u0103 \u015fi prin sacrificiu bunurile de care se bucur\u0103\u201c; \u201eTemeiul unui stat e munca \u015fi nu legile \u2013 bog\u0103\u0163ia unui popor nu st\u0103 \u00een bani, ci iar\u0103\u015fi \u00een munc\u0103, iar materia vie\u0163ii de stat e munca, scopul muncii: bunul trai, averea, deci acestea sunt esen\u0163iale\u201c; \u201eNeap\u0103rat c\u0103 nu trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2nem popor agricol, ci trebuie s\u0103 devenim \u015fi noi na\u0163iune industrial\u0103, m\u0103car pentru treburile noastre, dar vezi c\u0103 omul trebuie s\u0103 \u00eenve\u0163e mai \u00eent\u00e2i carte \u015fi apoi s\u0103 calce a pop\u0103, trebuie mai \u00eent\u00e2i s\u0103 fii na\u0163ie industrial\u0103 \u015fi dup\u0103 aceea abia legile \u015fi institu\u0163iile na\u0163iilor industriale\u201c.
\nO carte care se adaug\u0103 celorlalte despre complexitatea publicisticii eminesciene, cu accent pe actualitatea opiniilor poetului despre economia rom\u00e2neasc\u0103, ad\u0103ug\u00e2nd \u00een plus fa\u0163\u0103 de acestea \u201eun verb al m\u00e2niei eminesciene\u201c \u00een denun\u0163area jafului na\u0163ional postdecembrist.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ioan \u015eoldu, Actualitatea g\u00e2ndirii economice a lui Eminescu, Editura Buna Vestire, Blaj, 2015   \u00cen leg\u0103tur\u0103 cu Eminescu s-au emis cele mai contradictorii aprecieri. \u00cen ultimii ani a fost subiect de violent\u0103 contestare. A deranjat mai ales defini\u0163ia lui C. Noica \u2013 \u201eEminescu sau omul deplin al culturii rom\u00e2ne\u015fti\u201c. Eminescu, a demonstrat filosoful de la… Cite\u0219te mai mult »Eminescu \u015fi economia<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[15349,15348],"class_list":["post-24894","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-actualitatea-gandirii-economice-a-lui-eminescu","tag-ioan-soldu"],"views":2251,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24894","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24894"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24894\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24895,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24894\/revisions\/24895"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24894"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24894"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24894"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}